Merebashvili și Jioshvili împotriva Georgiei

A cincea secțiune DECIZIE Nr. 3919/21 Merab MEREBASHVILI și Lali JIOSHVILI împotriva Georgia Curții Europene a Drepturilor Omului (A cincea secțiune), care așezează la 5 septembrie 2024 ca comitet compus din: Mykola Gnatovskyy , Președintele Lado Chanturia , Úna Ní Raiheartaigh , judecători și Martina Keller, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere: cererea (nu.

3919/21) împotriva Georgiei depusă în fața Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și libertăților fundamentale („Convenția”) la 30 decembrie 2020 de doi cetățeni georgieni, dl Merebashvili și dna Lali Jioshvili, care s-au născut în 1964 și, respectiv, 1971, locuiesc în Kheltubani și au fost reprezentați de dna I. Brelidze și dl L. Dvalishvili, avocații care practică în Tbilisi; decizia de a anunța cererea guvernului georgian („Guvernul”), reprezentată de agentul lor, dl B. Dzamashvili, al Ministerului Justiției; observațiile părților; după deliberare, hotărăște după cum urmează: Cazul se referă, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Convenție, la adecvarea unei anchete penale efectuate în circumstanțele care înconjoară decesul fiul reclamantului, T.M.

La 6 iulie 2018 la ora 1:25 a avut loc un accident de trafic rutier în satul Kheltubani, districtul Gori. Accidentul a consistat într-un vehicul care trecea peste un om, fiul solicitantilor, care minte, fie inconștient, fie dormea, pe o autostradă care trecea prin sat („autostrada Kheltubani”). O anchetă penală a fost lansată în aceeași zi, încercând în două versiuni posibile – (i) infligere intenționată a leziunilor fizice severe (art. 117 din CP), adică dacă victima a fost abuzată fizic înainte de accidentul rutier, și (ii) încălcarea normelor privind siguranța traficului, care a determinat moartea victimei (art. 276 din CP), acela dacă moartea T.M. a fost atribuibilă exclusiv accidentului rutier.

Au fost luate numeroase măsuri de investigare în urma acestora, care a consistat, printre altele, în diferitele criminaliști medicale și alte infracțiuni. examene de detectare, colectarea de probe video din sistemele CCTV, recuperarea datelor de comunicare (apeluri și mesaje text) de la telefonul mobil al victimei și un număr de persoane de interes și interviu cu toți posibilii martori care ar putea furniza informații despre ceea ce T.M. au fost efectuate în orele anterioare decesului său (în general, au fost efectuate aproape 100 de interviuri cu martorii). Rezultatele acestor măsuri de investigație, care au fost apoi aprobate de instanțele interne ca fapte stabilite (a se vedea punctele 9-10 de mai jos), au dezvăluit următoarele.

În seara târziu a 5 iulie 2018, fiul reclamantului a participat la o întârziere Petrecerea de seară la locul prietenului său (G.K.), împreună cu alți patru tineri, prietenii lor obișnuiți. Alcool în cantități mari a fost consumat de tineri în acea seară, ceea ce a dus la o serie de incidente minore, cum ar fi T.M.’s având o altercație verbală cu unul dintre oaspeți, și, de asemenea, în ultima persoană taie mâna cu bucăți de sticlă sparte accidental de T.M.; fiul reclamantului avea, de asemenea, mâna tăiată ușor cu același pahar spart. Oaspetele rănit – cu sticlă în mână – a fost furnizată cu asistența medicală necesară pe loc și apoi escortat acasă de tatăl lui G.K., T.M., pe de altă parte, care, în acel timp, a fost puternic beat, a lăsat locul G.K.

în jurul ora 12:50, la 6 iulie 2018 singur. Treizeci cinci minute mai târziu, la ora 1:25 a.m., o persoană necunoscută, care mai târziu a fost identificată ca Z.K., șoferul minibusului care a rulat peste victimă (vezi punctul 9 mai jos), a telefonat poliția și serviciile de urgență medicală, raportând descoperirea corpului unui tânăr, care mai târziu ar fi fost identificat ca T.M., situat într-o stare inconștientă pe autostrada Kheltubani. Anchetatorii au efectuat o serie de măsuri de investigare, ale căror rezultate au abordat o serie de preocupări specifice exprimate de reclamanții atât la nivel intern, cât și în cadrul procedurii în fața Curții.

În mod remarcabil, în timp ce reclamanții se tem că corpul mort sau inconștient al fiului lor ar fi putut fi târât de oameni necunoscuti pe autostrada Kheltubani pentru a efectua un accident de trafic rutier, rezultatele unor analize de detectare a crimei efectuate pe hainele și corpul decedaților au exclus orice posibilitate de a fi mutat corpul în jurul valorii. De asemenea, în timp ce reclamanții au pus întrebări despre un cuțit găsit în apropierea corpului mort al fiului lor, ancheta a stabilit că acest cuțit a fost transportat de T.M. însuși. O examinare de dactiloscopie a cuțitului nu a dezvăluit nici amprente pe cuțitul cu excepția celor din T.M. Nici nu a făcut o analiză medicală Examinarea legistică a corpului mort dezvăluie existența oricărei răni cauzate de un cuțit sau de orice alt obiect ascuțit.

În plus, în timp ce reclamanții au sugerat că fiul lor ar fi putut fi ucis ca urmare a unei bătăi cu tinerii prezent la locul G.K. (vezi punctul 3 de mai sus), anchetatorii au intervievat toate persoanele cu care T.M. au avut contact imediat înainte de moartea sa și, în afară de a fi stabilit faptul unei altercații verbale luminoase cu unul dintre oaspeți (a se vedea punctul 3 de mai sus), nu au fost stabilite alte circumstanțe suspecte. Aceleași concluzii au urmat de la o examinare detaliată a datelor de comunicare recuperate de la telefoanele celulare ale tuturor persoanelor de interes menționate mai sus; nici imaginile de la sistemul CCTV din satul Kheltubani au dat motive de suspiciune. Anchetatorii au stabilit în continuare că după ce T.M.

a părăsit locul G.K. la 6 iulie 2018 la ora 12:50. (a se vedea punctul 3 de mai sus), el a făcut o serie de apeluri telefonice rudelor sale apropiate, precum și la numărul național de urgență (112); fiul reclamantului a vorbit într-un mod confuz, cu unele dintre corespondenții săi care au realizat că T.M. a fost beat. În timpul acestor conversații telefonice cu diferite persoane, T.M. contrarioară a afirmat că fie existau „oameni răniți în satul Kheltubani”, fie că „a fost rănit”, că „o ambulanță ar trebui să ajungă la sat” sau că se îndreaptă spre un spital cel mai apropiat”. În cele din urmă, investigatorii au concluzionat că aceste apeluri telefonice ar trebui atribuite la beat T.M., mai ales din moment ce el a avut istoria dovedită de a fi hiper-comunicativ prin telefon atunci când sub influența alcoolului.

În ceea ce privește referința la „oameni răniți” din satul Kheltubani, investigatorii au concluzionat că tânărul a făcut aparent aluziuni în circumstanțele în care el și un alt oaspete la G.K. partid s-au rănit cu sticlă spartă (vezi punctul 3 mai sus). De asemenea, investigatorii au identificat, cu ajutorul unei imagini din sistemul CCTV, și au intervievat în mod corespunzător un trecător în satul Kheltubani, care a văzut T.M. stând lângă autostrada relevantă Kheltubani la 6 iulie 2018 la ora 1:15 a.m.; potrivit acestui martor, fiul reclamantului își ținea capul cu ambele mâini și părea foarte dezorientat. În plus, trupul mort al lui T.M. a fost examinat de mai mulți experți medici legist la scurt timp după descoperirea sa.

Concluziile lor au stabilit că cauza morții biologice au fost rănile cauzate de presiunea externă (multiple fracturi de diferite oase și mai multe daune organelor interne) care ar fi putut fi dezvoltate ca urmare a unui vehicul greu rulant pe corpul său. Experții nu au găsit semne de leziuni suplimentare care ar fi putut fi infligite independent de accidentul rutier (de exemplu, împușcături sau leziuni cauzate de înjunghiere sau tăiere). Experții au concluzionat, iar aceste concluzii au fost apoi reiterate oral în timpul procesului (a se vedea punctul 9 de mai jos), că T.M. au fost în viață înainte de primirea leziunilor asociate accidentului de trafic rutier. Experții criminaliști au stabilit, de asemenea, că nivelul alcoolului găsit în corpul victimei este excepțional de ridicat.

Un număr de examene de detectare a crimei au fost efectuate pe vehiculul pe care Z.K., persoana care a notificat prima dată poliția despre descoperirea corpului T.M. (vezi punctul 3 mai sus), conducea. Z.K. a fost, de asemenea, interogat de mai multe ori, și el a recunoscut că a fugit peste T.M., dar a susținut că el nu ar fi putut evita accidentul din cauza vizibilității sărace în acea noapte. Cu toate acestea, rezultatele măsurilor de investigație relevante, precum și declarațiile furnizate de o altă persoană care călătorește în mașina Z.K., au condus anchetatorii să concludă că șoferul a observat în mod corespunzător omul care stătea pe drum și ar fi putut evita accidentul, dacă el a respectat normele de trafic relevante referitoare la viteza și distanța sigure.

Având în vedere concluziile menționate mai sus, la 10 februarie 2019 autoritățile au hotărât să abandoneze ancheta în temeiul articolului 117 în ceea ce privește dacă T.M. a fost tratată rău înainte de accidentul rutier, concentrându-se în schimb numai pe ancheta în temeiul articolului 276 din CP în încălcarea normelor privind siguranța rutieră (a se vedea punctul 2 de mai sus). Reclamanții, care au primit statutul de victimă, au fost în mod corespunzător informați cu privire la această decizie. ulterior, o acuzație penală în temeiul art. 276 din CP a fost acuzată împotriva Z.K. care a fost arestat și cazul a fost trimis în judecată. La 15 noiembrie 2019 Curtea municipală Tbilisi, după ce a efectuat o audiere adversară în timpul cărora toți martorii au fost interogați și toate celelalte elemente de probă au fost studiate în prezența părților, a condamnat Z.K.

de încălcarea normelor privind siguranța rutieră care au dus la moartea T.M.. Curtea a decis că Z.K. ar fi putut evita să ruleze peste T.M., care stătea pe autostrada Kheltubani într-o stare aparentă de intoxicare a alcoolului greu, respectând normele relevante privind siguranța rutieră. Z.K. a fost condamnat la patru ani și șase luni de închisoare. Prin hotărârea din 2 iulie 2020, Curtea de Apel Tbilisi, după ce a efectuat un proces complet, a susținut condamnarea din 15 noiembrie 2019. Curtea de apel a remarcat că dovezile colectate nu au lăsat loc pentru a suspecta că orice infracțiune a fost comisă împotriva M.T. după ce a părăsit locul G.K. la 6 iulie 2018 la ora 12:50. (a se vedea punctul 2 de mai sus) cu excepția accidentului letal de trafic rutier.

EVALUAREA TRIBUNALULUI 11. Reclamanții se plângea că ancheta penală privind moartea fiului lor nu a fost eficace, în încălcarea articolului 2 din Convenție, deoarece autoritățile de investigare nu au explorat posibilitatea că fiul lor a fost tratat rău sau ucis înainte de accidentul de trafic rutier. 12. Curtea reiterează că, pentru ca o investigație să fie eficace, concluziile sale trebuie să se bazeze pe o analiză aprofundată a tuturor elementelor relevante, iar faptul că nu se poate explora o linie de anchetă credibilă subminează capacitatea anchetei de a stabili circumstanțele cazului și persoana responsabilă (a se vedea Tsintsabadze c. Georgia , nr. 35403/06, § 93, 15 februarie 2011). 13. Totuși, în acest caz, nu se poate spune că autoritățile interne nu au luat în considerare linia de anchetă avansată de către solicitanți.

Astfel, în timp ce ei au pus întrebări despre ceea ce s-a întâmplat cu fiul lor la petrecerea G.K., la câteva ore înainte de moartea sa, ancheta a stabilit în mod corespunzător lanțul evenimentelor, găsind nici un motiv pentru a suspecta pe cineva prezent la acea parte de a comite o infracțiune împotriva fiului lor. În plus, în timp ce reclamanții au susținut în fața Curții că organismul mort al fiului lor a fost târât pe autostrada Kheltubani pentru a efectua un accident de trafic, ancheta a abordat în mod corespunzător această eventualitate și a exclus-o pentru faptul că nu a fost suportată și chiar contractată de dovezile colectate. În cele din urmă, în timp ce reclamanții au susținut că nu a fost luată în considerare faptul suspect de descoperire a cuțitului în apropierea corpului mort al fiului lor și faptul că imediat înainte de moartea sa T.M.

a plasat o serie de apeluri telefonice care informează mai multe persoane că sunt rănite, Curtea observă că toate aceste aspecte au fost abordate în mod corespunzător de autoritățile interne (a se vedea punctele 4-7 de mai sus).

14. În total, având în vedere tot materialul în posesia sa, și în măsura în care chestiunile reclamate sunt de competența sa, Curtea constată că nu se poate spune că autoritățile interne nu au luat în considerare o linie rezonabilă de anchetă, sau nu au luat măsuri de investigare indispensabile și evidente în direcția unei astfel de linii de anchetă (compare Pankov c. Bulgaria , nr. 12773/03, §§ 53-54, 7 octombrie 2010, și Huohvanainen c. Finlanda , nr. 57389/00 , §§ 110-15, 13 martie 2007 . Deoarece nu există alte motive pentru a pune la îndoială adecvarea anchetei penale (principii care reglementează obligația procedurală în temeiul articolului 2 în cazul unei morți suspecte au fost rezumate recent în Oglishvili c. Georgia , nr. 7621/19, §§ 46-47, 11 iunie 2024), cererea este, în consecință, evident nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ a) și 4 din Convenție.

Din aceste motive, Curtea declară în unanimitate cererea inadmisibilă. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 26 septembrie 2024. Martina Keller Mykola Gnatovskyy Președintele adjunct al grefierului

FIFTH SECTION

DECISION Application no. 3919/21 Merab MEREBASHVILI and Lali JIOSHVILI against Georgia The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting on 5 September 2024 as a Committee composed of: Mykola Gnatovskyy , President , Lado Chanturia, Úna Ní Raifeartaigh , judges , and Martina Keller, Deputy Section Registrar, Having regard to: the application (no. 3919/21) against Georgia lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 30 December 2020 by two Georgian nationals, Mr Merab Merebashvili and Ms Lali Jioshvili (“the applicants”), who were born in 1964 and 1971 respectively, live in Kheltubani and were represented by Ms I. Brelidze and Mr L. Dvalishvili, lawyers practising in Tbilisi; the decision to give notice of the application to the Georgian Government (“the Government”), represented by their Agent, Mr B. Dzamashvili, of the Ministry of Justice; the parties’ observations; Having deliberated, decides as follows:

SUBJECT MATTER OF THE CASE

1. The case concerns, under Articles 2 and 3 of the Convention, the adequacy of a criminal investigation conducted into circumstances surrounding the death of the applicants’ son, T.M. On 6 July 2018 at around 1:25 a.m. a road traffic accident occurred in the village of Kheltubani, the Gori district. The accident consisted in a vehicle running over a man, the applicants’ son, who was lying, either unconscious or sleeping, on a motorway passing through the village (“the Kheltubani motorway”). 2 . A criminal investigation was launched on the same day, probing into two possible versions – (i) intentional infliction of severe physical injuries (Article 117 of the CP), that is whether the victim had been physically abused prior to the road traffic accident, and (ii) breach of traffic safety rules which entailed the victim’s death (Article 276 of the CP), that is whether T.M.’s death was attributable solely to the road traffic accident.

Numerous investigative measures were undertaken in the aftermath, which consisted of, amongst others, conducting various medical forensic and other crime ‑ detection examinations, collecting video evidence from the CCTV systems, retrieving communication data (calls and text messages) from the mobile phones of the victim and a number of people of interest, and interviewing all possible witnesses who could provide any information about what T.M. had been doing in the hours preceding his death (overall, almost 100 interviews were conducted with the witnesses). The results of those investigative measures, which were subsequently endorsed by the domestic courts as established facts (see paragraphs 9-10 below), revealed the following.

3 . In the late evening of 5 July 2018, the applicants’ son attended a late ‑ evening party at his friend’s (G.K.) place, together with four other young men, their common friends. Alcohol in large quantities was consumed by the young men that evening, which resulted in a number of minor incidents, such as T.M.’s having a verbal altercation with one of the guests, and also in the latter person’s cutting his hand with pieces of glass accidentally broken by drunken T.M; the applicant’s son had also had his hand slightly cut with the same broken glass. The injured guest – with the shards of glass in his hand – was provided with the requisite medical care on site and then escorted home by G.K.’s father.

T.M., on the other hand, who by that time had been heavily drunk, left G.K.’s place at around 12:50 a.m. on 6 July 2018 alone. Thirty ‑ five minutes later, at around 1:25 a.m., an unknown person, who was later identified as Z.K., the driver of the minibus which ran over the victim (see paragraph 9 below), telephoned the police and medical emergency services, reporting the discovery of a young man’s body, who would later be identified as T.M., lying in an unconscious condition on the Kheltubani motorway. 4 . The investigators conducted a number of investigative measures, the results of which addressed a number of specific concerns voiced by the applicants both at the domestic level and in the proceedings before the Court.

Notably, whilst the applicants feared that their son’s dead or unconscious body could have been dragged by unknown people onto the Kheltubani motorway in order to stage a road traffic accident, the results of a number of crime detection examinations conducted on the deceased’s clothes and body ruled out any possibility of the body having been moved around. Also, whilst the applicants’ asked questions about a knife found near their son’s dead body, the investigation established that that knife had been carried by T.M. himself. A dactyloscopy examination of the knife did not reveal any fingerprints on the knife except for those of T.M. Neither did a medical ‑ forensic examination of the dead body reveal the existence of any injuries caused by a knife or any other sharp object.

Furthermore, whilst the applicants suggested that their son might have been killed as result of a brawl with the young people present at G.K.’s place (see paragraph 3 above), the investigators interviewed all the people with whom T.M. had had contact immediately before his death, and, apart from having established the fact of a light verbal altercation with one of the guests (see paragraph 3 above), no other suspicious circumstances were established. The same conclusions followed from a detailed examination of the communication data retrieved from the cellular phones of all above-mentioned people of interest; nor did the footage from the CCTV system in the Kheltubani village gave any grounds for suspicion.

5 . The investigators further established that after T.M. had left G.K.’s place on 6 July 2018 at around 12:50 a.m. (see paragraph 3 above), he made a number of telephone calls to his close relatives as well as to the national emergency number (112); the applicants’ son was speaking in a confusing manner, with some of his correspondents realising that T.M. was drunk. During those telephone conversations with different people, T.M. contradictorily stated that there either were “injured people in the Kheltubani village”, or that “he was injured himself”, bumbling that either “an ambulance ought to arrive to the village” or that he was heading himself “to a nearest hospital”. Eventually, the investigators concluded that those telephone calls should be attributed to T.M.’s being drunk, especially since he had had the proven history of being hyper-communicative via telephone when under the influence of alcohol.

As to the reference to “the wounded people” in the Kheltubani village, the investigators concluded that the young man had apparently been making allusions to the circumstances in which he and another guest at G.K.’s party had injured themselves with broken glass (see paragraph 3 above). The investigators also identified, with the help of a footage from the CCTV system, and duly interviewed a passer-by in the Kheltubani village who had seen T.M. sitting alongside the Kheltubani relevant motorway on 6 July 2018 at around 1:15 a.m.; according to that witness, the applicant’s son had been holding his head with both hands and seemed to be highly disoriented. 6. Furthermore, T.M.’s dead body was examined by several medical forensic experts shortly after its discovery.

Their conclusions established that the cause of the biological death had been the injuries caused by outside pressure (multiple fractures of various bones and several damages to internal organs) which could have been developed as a result of a heavy vehicle rolling over his body. The experts did not find marks of any additional injuries which could have been inflicted independently from the road accident (such as, for instance, gunshots or injuries caused by stabbing or cutting). The experts also concluded, and those conclusions were then orally reiterated during the trial (see paragraph 9 below), that T.M. had been alive prior to receiving the injuries associated with the road traffic accident.

The forensic experts also established that the level of alcohol found in the victim’s body was exceptionally high. 7 . A number of crime-detection examinations were conducted on the vehicle that Z.K., the person who first notified the police about the discovery of T.M.’s body (see paragraph 3 above), was driving. Z.K. was also questioned several times, and he admitted to having run over T.M. but argued that he could not have avoided the accident because of the poor visibility that night. However, the results of the relevant investigative measures, as well as statements given by another person traveling in Z.K.’s car, led the investigators to conclude that the driver had duly noticed the man lying on the roadway and could have avoided the accident, had he been respecting the relevant traffic rules pertaining to safe speed and distance.

8 . Having regard to the above-mentioned findings, on 10 February 2019 the authorities decided to abandon the investigation under Article 117 into the question of whether or not T.M. had been ill-treated prior to the road traffic accident, focusing instead only on the investigation under Article 276 of the CP into violation of road safety rules (see paragraph 2 above). The applicants, who had been granted victim status, were duly informed of that decision. Subsequently, a criminal charge under Article 276 of the CP was brought against Z.K. who was arrested, and the case was sent for trial. 9 . On 15 November 2019 the Tbilisi City Court, after having conducted an adversarial hearing during which all the witnesses were questioned and all other pieces of evidence were studied in the parties’ presence, convicted Z.K.

of violation of road safety rules which had resulted in T.M.’s death. Endorsing all of the above-mentioned findings of the investigation (see paragraphs 4-8 above) as established facts, the court ruled that Z.K. could have avoided running over T.M., who was lying on the Kheltubani motorway in an apparent state of heavy alcohol intoxication, by respecting the relevant road safety rules. Z.K. was sentenced to four years and six months in prison. 10 . By a judgment of 2 July 2020, the Tbilisi Court Appeal, after having conducted a full re-trial, upheld the conviction of 15 November 2019. The appellate court noted that the collected evidence left no room for suspecting that any offence had been committed against T.M.

after he had left G.K.’s place on 6 July 2018 at around 12:50 a.m. (see paragraph 2 above) except for the lethal road traffic accident.

THE COURT’S ASSESSMENT

11. The applicants complained that the criminal investigation into the death of their son had been ineffective, in breach of Article 2 of the Convention, because the investigative authorities had failed to explore the possibility of their son’s having been ill-treated or killed prior to the road traffic accident. 12. The Court reiterates that, in order for an investigation to be effective, its conclusions must be based on a thorough analysis of all relevant elements, and that failure to explore adequately a credible line of inquiry undermines the investigation’s ability to establish the circumstances of the case and the person responsible (see Tsintsabadze v. Georgia , no. 35403/06, § 93, 15 February 2011). 13. In the present case, however, it cannot be said that the domestic authorities disregarded the line of enquiry advanced by the applicants.

Thus, whilst they raised questions about what happened to their son at G.K.’s party, several hours before his death, the investigation had duly established the chain of the events, finding no ground for suspecting anyone present at that party of committing an offence against their son. Furthermore, whilst the applicants claimed before the Court that their son’s dead body had been dragged onto the Kheltubani motorway in order to stage a traffic accident, the investigation had duly addressed that eventuality and ruled out it for being unsupported and even contracted by the evidence collected. Finally, whilst the applicants argued that no consideration was given to the suspicious fact of discovery of the knife near their son’s dead body and to the fact that immediately before his death T.M.

had placed a number of telephone calls informing various people of his being injured, the Court observes that all those aspects were duly addressed by the domestic authorities (see paragraphs 4-7 above).

14. All in all, in the light of all the material in its possession, and in so far as the matters complained of are within its competence, the Court finds that it cannot be said that the domestic authorities disregarded a reasonable line of inquiry, or failed to take indispensable and obvious investigative steps in the direction of such a line of inquiry (compare Pankov v. Bulgaria , no. 12773/03, §§ 53-54, 7 October 2010, and Huohvanainen v. Finland , no. 57389/00, §§ 110-15, 13 March 2007). As there is no other ground for calling into question the adequacy of the criminal investigation (the principles governing the procedural obligation under Article 2 in the event of a suspicious death have recently been summarised in Oghlishvili v. Georgia , no. 7621/19, §§ 46-47, 11 June 2024) the application is, accordingly, manifestly ill-founded and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 (a) and 4 of the Convention.

For these reasons, the Court, unanimously, Declares the application inadmissible. Done in English and notified in writing on 26 September 2024. Martina Keller Mykola Gnatovskyy Deputy Registrar President