Groupe Antifasciste Lyon și Environs (la Gale) împotriva Franței și alte 3 cauze

Publicat pe 30 septembrie 2024 CINQUE SECȚIUNEA A CELEI DE ANGAJAMENT nr. 5607/24 GRUP ANTIFASCIST LYON ȘI ENVIRON (LA GALE) împotriva Franței și a altor trei cereri (a se vedea lista din anexă) comunicate la 9 septembrie 2024 OBIECTUL AFACȚIUNILOR Cererea se referă la dizolvarea primului reclamant, grupul de fapt Cel de-al doilea reclamant a fost membru al grupului și a fost identificat ca fiind unul dintre liderii săi. A treia și a patra reclamantă sunt sora și partea dreaptă a celui de-al doilea reclamant (a se vedea anexa). Prin scrisoarea din 15 martie 2022, notificată la 17 martie 2022, Ministerul de Interne l-a informat pe cel de-al doilea reclamant cu privire la inaugurarea grupului de lucru 212-1 din Codul securității interne, în redactarea sa, în conformitate cu art. 16 din Legea din 24 august 2021 privind consolidarea respectării principiilor Republicii.

Această dispoziție prevede că grupările care incită la acte violente împotriva persoanelor sau bunurilor pot fi dizolvate. Prin decretul din 30 martie 2022, președintele Republicii a pronunțat dizolvarea grupului. Acest decret s-a bazat pe trei motive, primul întemeiat pe acțiunile violente ale grupării, al doilea întemeiat pe ceea ce face apel la ură și violență împotriva forțelor de ordine, ultimul tras din ceea ce este foarte activ pe rețelele sociale prin legitimizarea violenței împotriva adversarilor săi și prin punerea în evidență, sub publicațiile sale, a unor comentarii de aceeași violență. Primii doi reclamanți au sesizat instanța cu privire la o cerere de suspendare a executării decretului în temeiul articolului L. 521-2 din Codul de justiție administrativă.

Printr-o ordonanță din 16 mai 2022, instanța de judecată a Consiliului de Stat a acceptat această cerere, considerând că faptele reproșate grupului nu justificau dizolvarea sa, care prezenta o încălcare gravă și vădit ilegală a libertăților fundamentale de întrunire și de asociere. La 9 noiembrie 2023, Consiliul de Stat a respins cererea de anulare a decretului prezentat de cei patru reclamanți, în special pe baza încălcării articolelor 10 și 11 din convenție (...) 7. În al treilea rând, din articolele 10 și 11 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale rezultă că exercitarea libertății de exprimare și a libertății de întrunire și de asociere pe care le asigură pot face obiectul restricțiilor prevăzute de lege și care constituie măsurile necesare, într-o societate democratică, securității naționale, securității publice, apărării ordinii și prevenirii infracțiunilor.

Având în vedere, pe de o parte, domeniul de aplicare a dispozițiilor art. 1 din art. L. 212-1 din Codul securității interne, astfel cum a fost amintit la punctul 2 și din moment ce, astfel cum s-a menționat la punctul 4, legalitatea măsurii de dizolvare este condiționată de caracterul său adecvat, necesar și proporțional cu gravitatea tulburărilor care pot fi aduse ordinii publice, reclamanții nu se bazează pe faptul că aceste dispoziții ar permite, în principiu, ingerințe nejustificate în libertățile garantate de aceste dispoziții.

În plus, împrejurarea că dispozițiile introduse la art. 1 din respectivul articol L. 212-1 prin Legea din 24 august 2021 pot constitui în mod legal dizolvarea unei asociații sau a unui grup pe motive de fapte anterioare intrării în vigoare a acestei legi nu caracterizează o necunoaștere a condițiilor invocate, întrucât aceste dispoziții erau în vigoare la data decretului atacat, iar restricțiile aduse libertăților menționate anterior erau astfel prevăzute de lege în sensul acestor dispoziții la acea dată. În al patrulea rând, pe de o parte, din documentele dosarului reiese că mai multe mesaje postate de grupul dizolvat și domnul D... pe rețelele sociale, despre care nu poate fi contestat în mod serios că le sunt imputabile, au solicitat în mod explicit să comită acte violente asupra bunurilor sau persoanelor, care constituie tulburări grave ordinii publice, în special în cadrul manifestărilor, declarate sau nu, pe drumurile publice.

Pe de altă parte, grupul a publicat pe rețelele sociale, în mod repetat și timp de câțiva ani, mesaje în care se introduc fotografii sau desene care reprezintă polițiști sau vehicule de poliție incendiate, care primesc proiectile sau care fac obiectul altor agresiuni sau degradări, în special în timpul unor manifestări, însoțite de texte pline de ură și injurii împotriva poliției naționale, motivând utilizarea violenței împotriva reprezentanților forțelor de ordine, a spațiilor lor și a vehiculelor lor, se bucură de astfel de acțiuni sau chiar felicitându-i pe autorii lor. De asemenea, a transmis mesaje care au fost de acord și au justificat, în numele "lantifascismului," acte grave de violență împotriva activiștilor extrem de îndreptățiți și a bunurilor acestora.

Alte publicații ale grupului de rețele sociale au condus, de asemenea, la apeluri, formulate de terți, la violență sau chiar la crimă, îndreptate împotriva utilizatorilor de internet care se referă la dreptul de a face acest lucru, fără a da naștere la vreo moderație din partea organizației, care nu era lipsită de mijloacele necesare pentru a proceda astfel.

10. Din cele de mai sus rezultă că grupul "Grupul Antifascist Lyon și Aproximativs" a provocat acte violente împotriva persoanelor și bunurilor care intră în domeniul de aplicare al articolului 1 din Codul de securitate internă L 212-1 11. În al cincilea rând, având în vedere conținutul, gravitatea și recurența, timp de mai mulți ani, a actelor de provocare explicite și implicite cu privire la comisia de acțiune violentă a grupului în litigiu și gravitatea încălcărilor astfel aduse ordinii publice, măsura de dizolvare contestată nu poate fi privită, în speță, ca fiind lipsită de caracter necesar sau ca având un caracter disproporționat. [...] Invocând articolele 10 și 11 din convenție, reclamanții susțin că dizolvarea în litigiu constituie o interferență nejustificată și disproporționată în exercitarea dreptului lor la libertatea de asociere și la libertatea de exprimare.

A fost aceasta o interferență în exercitarea dreptului la libertatea de asociere și/sau a dreptului la libertatea de exprimare a reclamanților (Ayoub și alții c. Franța, nr. 77400/14 și alte două, 8 octombrie 2020, Vona c. Ungaria, nr 35943/10, CEDH 2013). În acest caz, această atingere a fost prevăzută prin lege și necesară, în sensul articolului 11 Cerere N Numele cauzei revendicând Anul nașterii: Cetățenia reprezentată de 5607/24 Grupul antifascist Lyon și împrejurimile (LA GALE) c. Franța GRUP ANTIFASCIST LYON ȘI ENVIRON (LA GALE) 2013 France Olivier FORRAY 5609/24 Festas c. France Axel FESTAS 1987 France Olivier FORRAY 5608/24 Festas c. France Maelle FESTAS 1991 France Olivier FORRAY 5610/24 Bajja c. France Safiya BAJA 1995 Italian Agnes BOUCHIN

Publié le 30 septembre 2024

CINQUIÈME SECTION

Requête n o 5607/24

GROUPE ANTIFASCISTE LYON ET ENVIRON (LA GALE)

contre la France et 3 autres requêtes (voir liste en annexe) communiquées le 9 septembre 2024

OBJET DES AFFAIRES

Les requêtes concernent la dissolution du premier requérant, le groupement de fait « Groupe antifasciste Lyon et Environs » dit « la GALE », qui a pour objet de lutter contre l’implantation et le développement de l’extrême droite à Lyon. Le deuxième requérant était membre du groupement et identifié comme l’un de ses dirigeants. Les troisième et quatrième requérantes sont la sœur et l’épouse du deuxième requérant (voir Annexe). Par courrier du 15 mars 2022, notifié le 17 mars 2022, le ministère de l’Intérieur a informé le deuxième requérant de l’intention du Gouvernement d’engager la dissolution du groupement « la GALE » sur le fondement de l’alinéa 1 de l’article L. 212-1 du code de la sécurité intérieure, dans sa rédaction issue de l’article 16 de la loi du 24 août 2021 confortant le respect des principes de la République.

Cette disposition prévoit que les groupements qui incitent à des agissements violents envers des personnes ou des biens peuvent être dissous. Il l’a invité à présenter ses observations écrites, et le cas échéant, des observations orales, à sa demande, dans un délai de dix jours. Par décret du 30 mars 2022, le Président de la République a prononcé la dissolution du groupement. Ce décret était fondé sur trois motifs, le premier tiré de ce que le groupement mène des actions violentes, le deuxième tiré ce qu’il appelle à la haine et à la violence contre les forces de l’ordre, le dernier tiré ce qu’il est très actif sur les réseaux sociaux en légitimant la violence contre ses adversaires et en laissant figurer, sous ses publications, des commentaires d’une même violence.

Les deux premiers requérants ont saisi le juge des référés d’une demande de suspension de l’exécution du décret sur le fondement de l’article L. 521-2 du code de justice administrative. Par une ordonnance du 16 mai 2022, le juge des référés du Conseil d’État a fait droit à cette demande, en considérant que les faits reprochés au groupement ne justifiaient pas sa dissolution, laquelle portait une atteinte grave et manifestement illégale aux libertés fondamentales de réunion et d’association.

Le 9 novembre 2023, le Conseil d’État a rejeté la demande d’annulation du décret présentée par les quatre requérants, fondée notamment sur la violation des articles 10 et 11 de la Convention : « (...) 7. En troisième lieu, il résulte des articles 10 et 11 de la convention européenne de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales que l’exercice de la liberté d’expression et de la liberté de réunion et d’association qu’ils garantissent peut faire l’objet de restrictions prévues par la loi et constituant des mesures nécessaires, dans une société démocratique, à la sécurité nationale, à la sûreté publique, à la défense de l’ordre et à la prévention du crime.

Compte tenu, d’une part, de la portée des dispositions du 1 o de l’article L. 212-1 du code de la sécurité intérieure telle qu’elle a été rappelée au point 2 et dès lors que, ainsi qu’il a été dit au point 4, la légalité de la mesure de dissolution est subordonnée à son caractère adapté, nécessaire et proportionné à la gravité des troubles susceptibles d’être portés à l’ordre public, les requérants ne sont pas fondés à soutenir que ces dispositions autoriseraient, par principe, des ingérences injustifiées dans les libertés garanties par ces stipulations.

En outre, la circonstance que les dispositions introduites au 1 o de cet article L. 212-1 par la loi du 24 août 2021 peuvent légalement fonder la dissolution d’une association ou d’un groupement à raison de faits antérieurs à l’entrée en vigueur de cette loi ne caractérise pas une méconnaissance des stipulations invoquées, dès lors que ces dispositions étaient en vigueur à la date du décret attaqué et que les restrictions apportées aux libertés précédemment mentionnées étaient ainsi, à cette date, prévues par la loi au sens de ces stipulations.

8. En quatrième lieu, d’une part, il ressort des pièces du dossier que plusieurs messages postés par le groupement dissous et M. D... sur les réseaux sociaux, dont il ne peut être sérieusement contesté qu’ils leur sont imputables, ont appelé explicitement à commettre des agissements violents sur les biens ou les personnes, constitutifs de troubles graves à l’ordre public, en particulier à l’occasion de manifestations, déclarées ou non, sur la voie publique.

9. D’autre part, le groupement a publié sur les réseaux sociaux, de façon répétée et pendant plusieurs années, des messages dans lesquels étaient insérés des photographies ou dessins représentant des policiers ou des véhicules de police incendiés, recevant des projectiles ou faisant l’objet d’autres agressions ou dégradations, en particulier lors de manifestations, assortis de textes haineux et injurieux à l’encontre de la police nationale, justifiant l’usage de la violence envers les représentants des forces de l’ordre, leurs locaux et leurs véhicules, se réjouissant de telles exactions, voire félicitant leurs auteurs. Il a également diffusé des messages approuvant et justifiant, au nom de " l’antifascisme ", des violences graves commises à l’encontre de militants d’extrême-droite et de leurs biens.

D’autres publications du groupement sur les réseaux sociaux ont en outre conduit à des appels, formulés par des tiers, à la violence, voire au meurtre, dirigés contre des internautes se réclamant de l’ultra-droite, sans donner lieu à une quelconque modération de la part de l’organisation, qui n’était pas dépourvue de moyens pour y procéder. 10. Il résulte de ce qui précède que le groupement " Groupe Antifasciste Lyon et Environs " a provoqué à des agissements violents à l’encontre des personnes et des biens entrant dans le champ du 1 o de l’article L. 212-1 du code de la sécurité intérieure.

11. En cinquième lieu, eu égard, à la teneur, à la gravité et à la récurrence, pendant plusieurs années, des actes de provocation explicite et implicite à la commission d’agissements violents imputables au groupement litigieux, et à la gravité des atteintes ainsi portées à l’ordre public, la mesure de dissolution contestée ne peut être regardée, en l’espèce, comme dépourvue de caractère nécessaire ni comme présentant un caractère disproportionné. (...) » Invoquant les articles 10 et 11 de la Convention, les requérants soutiennent que la dissolution litigieuse constitue une ingérence injustifiée et disproportionnée dans l’exercice de leur droit à la liberté d’association et à la liberté d’expression.

QUESTION AUX PARTIES

La dissolution du groupement dit « LA GALE » a-t-elle constitué une ingérence dans l’exercice du droit à la liberté d’association et/ou du droit à la liberté d’expression des requérants ( Ayoub et autres c. France , n os 77400/14 et 2 autres, 8 octobre 2020, Vona c. Hongrie , n o 35943/10, CEDH 2013). Dans l’affirmative, cette atteinte était-elle prévue par la loi et nécessaire, au sens de l’article 11 § 2 et/ou de l’article 10 § 2 ? ANNEXE No. Requête N o Nom de l’affaire Requérant Année de naissance Nationalité Représenté par 1. 5607/24 Groupe antifasciste Lyon et environs (LA GALE) c. France

GROUPE ANTIFASCISTE LYON ET ENVIRON (LA GALE)

2013 français Olivier FORRAY 2. 5609/24 Festas c. France Axel FESTAS 1987 français Olivier FORRAY 3. 5608/24 Festas c. France Maëlle FESTAS 1991 français Olivier FORRAY 4. 5610/24 Bajja c. France Safiya BAJJA 1995 italien Agnès BOUQUIN