KAYA v. TÜRKİYE and 1 other application

Publicat la 30 septembrie 2024 SECȚIUNE DE APLICAȚII NR. 27526/22 și 29593/22 Oktay KAYA împotriva Türkiye și Mehmet AVCI împotriva Türkiye depus la 18 mai 2022 comunicat la 10 septembrie 2024 OBIECTUL CAUZEI Cerințele se referă la presupusa nedreptate a procedurilor penale împotriva reclamanților din cauza presupusei incapacități de a examina trei martori, a căror identitate a fost protejată (maestri anonimi), în persoană în fața instanței de judecată. La 13 iulie 2016 Biroul Procurorului Public Bingöl, acuzând reclamanții cu infracțiunile de aderare la o organizație teroristă înarmată, a depus un proiect de lege de acuzație în fața Curții Assize a 2-a lui Bingöl. La 8 noiembrie 2017 Curtea a 2-a lui Bingöl Assize a condamnat reclamanții de aderare la o organizație teroristă armată (PKK (Partiul lucrătorilor din Kurdistan) / KCK (Uniune a Comunităților Kurdistan)). În hotărârea sa, Curtea a 2-a din Bingöl Assize s-a bazat pe declarații de martori anonimi care au fost auziți de instanță într-o ședință privată în absența acuzaților și avocaților acestora. Reclamanții se plâng că drepturile lor în temeiul articolului 6 § 3 litera (d) din Convenție au fost încălcate deoarece au fost condamnate pe baza declarațiilor de martori anonimi pe care nu le-au putut examina în persoană. Al-Khawaja și Tahery v. Regatul Unit [GC], nos. 26766/05 și 22228/06, §§ 118-151, ECHR 2011, și Schatschaschwili v. Germania [GC], nr. 9154/10, §§ 100-131, ECHR 2015). În special: (a) Reclamanții au fost în măsură să examineze toate martorii împotriva acestora, după cum se prevede la art. 6 § 3 litera (d) din Convenție? (b) A existat un motiv bun pentru (i) să păstreze identitatea martorilor în cauză confidențiale, (ii) neatenția reclamanților sau avocaților lor la ședința deținută de instanța de judecată, în timpul căreia a examinat martorii anonimi? Motivele factuale sau juridice ale unui astfel de motiv au fost reflectate în hotărârile instanțelor interne? (c) Declarațiile acestor martori au servit ca element de probă unică sau decisivă sau au purtat o greutate semnificativă pentru condamnarea reclamanților? (d) Hotărârile instanțelor interne au indicat că au abordat declarațiile formulate de martorii anonimi cu orice precauție specifică? Curtea internă a furnizat reclamanților garanții procedurale care vizează compensarea presupusului lipsă de ocazie de examinare directă a martorilor în fața instanței de judecată? Guvernul este invitat să prezinte toate documentele relevante referitoare la cazurile reclamanților.

Published on 30 September 2024

SECOND SECTION

Applications nos. 27526/22 and 29593/22

Oktay KAYA against Türkiye

and Mehmet AVCI against Türkiye

lodged on 18 May 2022

communicated on 10 September 2024

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The applications concern the alleged unfairness of criminal proceedings against the applicants on account of their alleged inability to examine three witnesses, whose identities were protected (anonymous witnesses), in person before the trial court.

On 13 July 2016 the Bingöl Public Prosecutor’s Office, charging the applicants with the offence of membership of an armed terrorist organisation, filed a bill of indictment with the Bingöl 2nd Assize Court.

On 8 November 2017 the Bingöl 2nd Assize Court convicted the applicants of membership of an armed terrorist organisation (the PKK (Workers’ Party of Kurdistan) / KCK (Kurdistan Communities Union)). In its judgment the Bingöl 2nd Assize Court relied on statements of anonymous witnesses who had been heard by the court in a private hearing in the absence of the defendants and their lawyers.

The applicants complain that their rights under Article 6 § 3 (d) of the Convention have been violated as they were convicted based on statements of anonymous witnesses whom they had not been able to examine in person.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Did the applicants have a fair hearing in the determination of the criminal charges against them in accordance with Article 6 § 1 of the Convention (see

Al-Khawaja and Tahery v. the United Kingdom

[GC], nos.

26766/05 and 22228/06, §§ 118-151, ECHR 2011, and

Schatschaschwili v.

Germany

[GC], no. 9154/10, §§ 100-131, ECHR

2015). In particular:

(a)

Were the applicants able to examine all witnesses against them, as required by Article 6 § 3 (d) of the Convention?

(b)

Was there a good reason for (i) keeping the identities of the witnesses concerned confidential, (ii) the non-attendance of the applicants or their lawyers at the session held by the trial court, during which it examined the anonymous witnesses? Were the factual or legal grounds of such a reason reflected in the domestic courts’ judgments?

(c)

Did the statements of those witnesses serve as the sole or decisive evidence or carry significant weight for the applicants’ conviction?

(d)(

Did the domestic courts’ judgments indicate that they had approached the statements given by the anonymous witnesses with any specific caution?

e)

Did the domestic courts provide the applicants with procedural safeguards aimed at compensating for the alleged lack of opportunity to directly examine the witnesses before the trial court?

The Government are invited to submit all relevant documents concerning the applicants’ cases.