Bakuridze împotriva Georgiei

A doua secțiune decizia nr. 26538/10 Rafik BAKURIDZE împotriva Georgiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 11 martie 2014 în calitate de comitet compus din: Paul Mahoney, președinte, Nona Tsotsoria, Krzysztof Wojtyczek, judecători și Fatoș Aracı, secțiune adjunctă Reistrar, având în vedere cererea depusă la 31 martie 2010, Având deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIMENTUL Reclamantul, dl Rafik Bakuridze, este un național georgian, născut în 1958 și locuiește în satul Péria. El a fost reprezentat în fața Curții de către dna M. Pkhaladze, avocați care practică în Tbilisi. Guvernul Georgian (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Meskhoradze, al Ministerului Justiției.

Cazul se referă în principal la art. 3 din Convenție la presupusa lipsă de asistență medicală pentru sindromul deficitului imunitar dobândit al reclamantului (SIDA), hepatită C virală (HCV) și tuberculoză pulmonară (TB) în închisoare. La 17 septembrie 2010, Guvernul a prezentat observații, din care s-a dovedit că autoritatea închisoară a început să distribuie tratamentul antiretroviral, anti-HCV, hepatoprotectiv și anti-TB relevante reclamantului.

La 25 ianuarie 2013, reclamantul a primit o eliberare timpurie din închisoare pe baza unei legi de amnistare din 21 decembrie 2012. Prin scrisorile din 28 și 29 ianuarie 2014, ambele părți au prezentat Curtea declarații de decontare prietenoase semnate în mod corespunzător, prin care reclamantul a fost de acord să renunțe la orice alte cereri împotriva statului contestat în ceea ce privește faptele care dau naștere cererii sale împotriva unei angajamente ale Guvernului de a-i plăti 3,500 (trei mii cinci sute de euro) pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile. Această sumă va fi convertită în moneda națională a statului interesat la rata aplicabilă la data plății și va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile reclamantului.

Suma este plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte. În cazul în care nu s-a plătit suma în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că această chestiune a fost rezolvată în sensul articolului 37 § 1 litera (b) din Convenție și că respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenție și în Protocolurile sale, nu o impune să continue examinarea cererii în temeiul articolului § 1 în amendă.

Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Fatoș Aracı Paul Mahoney Președintele adjunct al grefierului

FOURTH SECTION

DECISION Application no. 26538/10 Rafik BAKURIDZE against Georgia The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 11 March 2014 as a Committee composed of: Paul Mahoney, President, Nona Tsotsoria, Krzysztof Wojtyczek, judges, and Fatoș Aracı, Deputy Section Reistrar, Having regard to the above application lodged on 31 March 2010, Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

1. The applicant, Mr Rafik Bakuridze, is a Georgian national, who was born in 1958 and lives in the village of Peria. He was represented before the Court by Ms M. Pkhaladze, lawyers practising in Tbilisi. The Georgian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr L. Meskhoradze, of the Ministry of Justice. 2. The case mainly concerned under Article 3 of the Convention the alleged lack of medical care for the applicant’s acquired immune deficiency syndrome (AIDS), viral hepatitis C (HCV) and pulmonary tuberculosis (TB) in prison. On 17 September 2010 the Government submitted observations, from which it appeared that the prison authority had started dispensing the relevant antiretroviral, anti-HCV, hepatoprotective and anti-TB treatment to the applicant.

3. On 25 January 2013 the applicant was granted an early release from prison on the basis of an amnesty law of 21 December 2012. 4. By letters of 28 and 29 January 2014, both parties submitted duly signed friendly settlement declarations to the Court, whereby the applicant agreed to waive any further claims against the respondent State in respect of the facts giving rise to his application against an undertaking by the Government to pay him 3,500 (three thousand five hundred) Euros to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses. This sum is to be converted into the respondent State’s national currency at the rate applicable on the date of payment and will be free of any taxes that might be applicable to the applicant.

The sum is payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court. In the event of failure to pay the sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case. THE LAW 5. In the light of the above, the Court considers that the matter has been resolved within the meaning of Article 37 § 1 (b) of the Convention and that respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols does not require it to continue the examination of the application under Article 37 § 1 in fine . In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Fatoș Aracı Paul Mahoney Deputy Registrar President