ȘİMȘEK v. TURKEY

Comunicat la 18 martie 2014 SECȚIUNE Cerere nr. 48719/08 İdris ȘİMȘEK împotriva Turciei depusă la 3 septembrie 2008 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl İdris Șimșek, este un național turc, născut în 1973 și trăiește în Sivas. Faptele cazului, astfel cum a fost prezentat de către solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. La 19 noiembrie 2002, reclamantul a fost retras în custodie de poliție pe suspiciune de a fi membru al unei organizații ilegale, și anume Hizbullah. La 22 noiembrie 2002, reclamantul a fost interogat de poliție și, se presupune, a susținut atât maltraturile fizice, cât și psihologice. Se presupune că a fost forțat să semneze unele documente, precum și o declarație de renunțare la dreptul său de a avea asistență juridică. Când a vrut să citească documentele pe care le-a fost făcut să le semneze, el a fost amenințat cu alte maltratări. La 23 noiembrie 2002, reclamantul a fost dus la spital pentru un control medical și, potrivit reclamantului, în timpul examinării, ofițerii de poliție au intervenit și au ordonat medicului să scrie că reclamantul a avut niște paste pe încheieturi și glezne. În plus, el a susținut că înainte de a da declarațiile sale procurorului public și judecătorului el a fost intimidat de ofițerii de poliție și a făcut să recunoască că este membru al Hizbullah. Ofițerii de poliție l-au amenințat cu o lungime excesivă de proceduri și i-au spus că dacă a acceptat acuzațiile pe care le-ar ajuta și l-ar elibera din detenție. Reclamantul a susținut că a admis că a fost membru al Hizbullah în fața procurorului public și a judecătorului din cauza coafurei și a intimidarii. Procesul reclamantului a început în fața Curții de Securitate a statului Diyarbakir și în timpul procedurii reclamantul a refuzat în mod constant acuzațiile împotriva lui și a susținut că a fost tratat rău în timpul custodiei sale de poliție. În timpul procesului său, el a afirmat că instanța de judecată nu a luat în considerare apărarea sa. Chiar dacă doi martori, care au fost auziți de instanța de judecată, au declarat că nu cunoșteau reclamantul, instanța de judecată l-a asociat cu organizația ilegală împreună cu celălalt acuzat în acest caz. Prin Legea nr. 5190 din 16 iunie 2004, publicată în Jurnalul Oficial la 30 iunie 2004, Curtele de Securitate de Stat au fost abolite. Prin urmare, Curtea Diyarbakır a dobândit jurisdicția asupra cazului. Iunie 2007 Curtea Diyarbakır Assize a constatat că reclamantul a fost vinovat de a fi membru al unei organizații ilegale și de a fi implicat în activități care au subminat ordinul constituțional al statului și l-au condamnat la închisoare pe viață. La 10 aprilie 2008, Curtea de casă a susținut hotărârea prin care reclamantul a fost condamnat. Reclamantul s-a plâns, în temeiul articolului 3 din Convenție, că a fost supus unui tratament necorespunzător pe parcursul timpului său în custodie de poliție. Reclamantul a susținut, în temeiul articolului 6 din Convenție, că a fost condamnat pe baza unor dovezi ilegale, deoarece instanța internă s-a bazat pe declarațiile sale care au fost luate sub presiune. În plus, el a afirmat că instanța de judecată nu și-a ascultat martorii, nu a acceptat declarațiile sale în mod corespunzător și l-a asociat cu complicii săi fără dovezi, în încălcarea echității procedurilor. În cele din urmă, în temeiul articolului 6 § 3 litera (c) din Convenție, el susține că a fost refuzat asistența juridică în cursul fazei de anchetă preliminare (a se vedea Salduz v. Turcia [GC], nr. 36391/02, ECHR 2008). Întrebări către părți A fost reclamantul supus unui tratament nedrept în încălcarea articolului 3 din Convenție? În conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție, reclamantul a avut o audiere echitabilă în ceea ce privește determinarea acuzațiilor penale împotriva acestuia? În special, utilizarea declarațiilor luate sub presupunerea contravenție încălcă dreptul reclamantului la o audiere echitabilă (a se vedea Özcan Çolak c. Turcia, nr. 30235/03, §§ 47-50, 6 octombrie 2009)? A existat o încălcare a articolului 6 § 3 litera (c) din Convenție, coroborat cu art. 6 § 1, ca urmare a lipsei de asistență juridică disponibilă reclamantului în timpul anchetei preliminare (a se vedea Salduz v. Turcia [GC], nr. 36391/02, §§ 45-63, 27 noiembrie 2008)? Guvernul este, de asemenea, solicitat să prezinte o copie a deciziei finale a Curții din 22 iunie 2007 de la Diyarbakir Assize. Guvernul este solicitat, de asemenea, să furnizeze copii ale tuturor rapoartelor medicale emise în ceea ce privește reclamantul în cursul perioadei sale de custodie și detenție a poliției, dacă ar fi cazul.

Communicated on 18 March 2014

SECOND SECTION

Application no. 48719/08

İdris ȘİMȘEK against Turkey

lodged on 3 September 2008

STATEMENT OF FACTS

The applicant, Mr İdris Șimșek, is a Turkish national, who was born in

1973 and lives in Sivas.

The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.

On 19 November 2002 the applicant was taken into police custody on suspicion of membership of an illegal organisation, namely the Hizbullah.

On 22 November 2002 the applicant was questioned by police and, allegedly, sustained both physical and psychological ill-treatment. He was allegedly forced to sign some documents, as well as a declaration to waive his right to have legal assistance. When he wanted to read the documents that he had been made to sign he was threatened with further ill-treatment.

On 23 November 2002 the applicant was taken to the hospital for a medical check and, according to the applicant, during the examination the police officers intervened and ordered the doctor to write that the applicant had some grazes on his wrists and ankles.

He furthermore alleged that before he gave his statements to the public prosecutor and the judge he was intimidated by the police officers and made to admit to being a member of Hizbullah. The police officers threatened him with excessive length of proceedings and told him that if he accepted the charges they would help him and release him from detention. The applicant claimed that he admitted to being a member of the Hizbullah before the public prosecutor and the judge on account of the duress and the intimidation.

The applicant’s trial commenced before the Diyarbakir State Security Court and during the proceedings the applicant consistently denied the accusations against him and maintained that he had been ill-treated during his police custody. During his trial he alleged that the trial court did not take his defence into consideration. Even though two witnesses, who were heard by the trial court, stated that they did not know the applicant, the trial court associated him with the illegal organisation along with the other accused in the case.

By Law no. 5190 of 16 June 2004, published in the Official Gazette on 30 June 2004, State Security Courts were abolished. Therefore, the Diyarbakır Assize Court acquired jurisdiction over the case. On 22

June 2007 the Diyarbakır Assize Court found the applicant guilty of being a member of an illegal organisation and being involved in activities which undermined the constitutional order of the State and sentenced him to life imprisonment. On 10 April 2008 the Court of Cassation upheld the judgment by which the applicant was convicted.

COMPLAINTS

1.

The applicant complained under Article 3 of the Convention that he was subjected to ill-treatment during his time in police custody.

2.

The applicant maintained under Article 6 of the Convention that he was convicted on the basis of unlawful evidence in that the domestic court relied on his statements which had been taken under duress. He furthermore asserted that the trial court did not hear his witnesses, did not take his statements properly and associated him with his accomplices without evidence, in breach of the fairness of proceedings. He finally submits under Article 6 § 3 (c) of the Convention that he was denied legal assistance during the preliminary investigation stage (see

Salduz v.

Turkey

[GC], no.

36391/02, ECHR 2008).

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Was the applicant subjected to ill-treatment in breach of Article 3 of the Convention?

2.

Did the applicant have a fair hearing in the determination of the criminal charges against him, in accordance with Article 6 § 1 of the Convention? In particular, did the use of statements taken under alleged duress violate the applicant’s right to a fair hearing (see

Özcan Çolak v.

Turkey

, no. 30235/03, §§ 47-50, 6 October 2009)?

3.

Has there been a breach of Article 6 § 3 (c) of the Convention, in conjunction with Article 6 § 1, as a result of the lack of legal assistance available to the applicant during the preliminary investigation (see

Salduz v.

Turkey

[GC], no. 36391/02, §§ 45-63, 27 November 2008)?

The Government are further requested to submit a copy of the final decision of the Diyarbakir Assize Court dated 22 June 2007. The Government are also requested to provide copies of all medical reports issued in respect of the applicant during his police custody and detention period, should there be any.