Camara împotriva Franței

Publicat pe 30 septembrie 2024 SECȚIUNEA CINCICE A DOUA RĂSPUNSURI nr. 19021/22 Căderea CAMARA împotriva Franței, introdusă la 13 aprilie 2022, comunicată la 11 septembrie 2024 ÎNTÂMPLĂ DE L a căror prelungire a reținerii administrative a fost solicitată de prefectura de poliție în executarea unui ordin de expulzare, de a prezenta el însuși și prin intermediul avocatului său prezent la ședințele de audiere a observațiilor orale în fața instanțelor judiciare interne. În primă instanță, reclamantul susține că judecătorul pentru libertăți și detenție omite să asculte înainte de a lua o decizie. Avocatul său din oficiu a prezentat concluzii prin care i s-a solicitat să ia act de lipsa audierii observațiilor sale orale.

În apel, în cazul în care cuvântul a fost dat reclamantului, avocatul său a prezentat aceleași concluzii de data aceasta din cauza refuzului de a-l asculta pe magistratul delegat de către primul președinte al instanței de judecată din Paris în contextul unei greve a avocaților și, deși acesta intervine pro bono Prin hotărârea din 13 octombrie 2021, Curtea de Casație a respins recursul recurentului, considerând, în special, că motivele referitoare la lipsa de audiere a observațiilor orale ale avocatului nu au fost, pe de o parte, vădit lipsite de natură să conducă la ruperea deciziei Tribunalului de apel, care, pe de altă parte, ar fi putut, pe de altă parte, să ia în considerare în mod valabil faptul că există împrejurări insurmontabile care conduc la această situație [într-o] procedură care răspunde la [un] termen scurt care invocă articolele 5 4 și 6 1 din Convenție, reclamantul se plânge de dreptul său de a avea acces la o instanță și la dreptul său la apărare care rezultă din posibilitatea de a fi ascultat în primă instanță și pentru avocatul său de a prezenta observații orale la audierile de primă instanță și de recurs, în pofida faptului că procedura se referă la privarea sa de libertate.

Întrebări adresate părților Procedura în cursul căreia reclamantul a contestat legalitatea prelungirii reținerii sale administrative a fost conformă cu cerințele prevăzute la art. 5 alineatul (4) din convenție În special, reclamantul a beneficiat în fața instanțelor interne competente (judecătorul pentru libertăți și detenție, urmat de magistratul delegat de prim-președinte al instanței judecătorești) de respectarea dreptului său de a avea acces la o instanță și a drepturilor sale la apărare, având în vedere faptul că nu poate fi ascultat personal și pentru avocatul său de a prezenta observații orale (a se vedea în special, Lutsenko c. Ucraina , n 6492/11, § 96, 3 iulie 2012, Černák c. Slovacia , n 36997/08 , § 78, 17 decembrie 2013 și Bah c. Țările de Jos (dec.), n 35751/20, §§ 37-39, 22 iunie 2021 și referințele citate)

Publié le 30 septembre 2024

CINQUIÈME SECTION

Requête n o 19021/22 Tombe CAMARA contre la France introduite le 13 avril 2022 communiquée le 11 septembre 2024

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne l’impossibilité pour le requérant, de nationalité mauritanienne, dont la prolongation de la rétention administrative était demandée par la préfecture de police en exécution d’un arrêté d’expulsion, de présenter lui-même et par l’intermédiaire de son avocat présent aux audiences des observations orales devant les juridictions judiciaires internes. En première instance, le requérant allègue que le juge des libertés et de la détention omit de l’entendre avant de rendre sa décision. Son avocat commis d’office déposa des conclusions demandant qu’il lui soit donné acte de l’absence d’audition de ses observations orales.

En appel, si la parole fut donnée au requérant, son avocat déposa les mêmes conclusions cette fois en raison du refus de l’entendre du magistrat délégué par le premier président de la cour d’appel de Paris dans le contexte d’une grève des avocats et bien qu’il intervienne pro bono . Par un arrêt du 13 octobre 2021, la Cour de cassation rejeta le pourvoi du requérant, jugeant notamment que les moyens relatifs à l’absence d’audition des observations orales de l’avocat n’étaient, pour une part, manifestement pas de nature à entraîner la cassation de la décision de la cour d’appel, qui avait pu, d’autre part, valablement considérer qu’il existait des « circonstances insurmontables conduisant à cette situation [dans une] procédure répondant à [un] bref délai ». Invoquant les articles 5 § 4 et 6 § 1 de la Convention, le requérant se plaint de l’atteinte à son droit d’accès à un tribunal et à ses droits de la défense résultant de l’impossibilité alléguée pour lui d’être entendu en première instance et pour son avocat de présenter des observations orales aux audiences de première instance et d’appel malgré l’enjeu de la procédure qui concernait sa privation de liberté.

QUESTIONS AUX PARTIES

La procédure au cours de laquelle le requérant a contesté la légalité de la prolongation de sa rétention administrative était-elle conforme aux exigences de l’article 5 § 4 de la Convention ? En particulier, le requérant a-t-il bénéficié devant les juridictions internes compétentes (le juge des libertés et de la détention puis le magistrat délégué par le premier président de la cour d’appel) du respect de son droit d’accès à un tribunal et de ses droits de la défense compte tenu de l’impossibilité alléguée d’être entendu personnellement et pour son avocat de présenter des observations orales (voir, notamment, Lutsenko c. Ukraine , n o 6492/11, § 96, 3 juillet 2012, Černák c. Slovaquie , n o 36997/08, § 78, 17 décembre 2013, et Bah c. Pays-Bas (déc.), n o 35751/20, §§ 37-39, 22 juin 2021, et les références citées) ?