CtEDO 01.04.2014 Auto

DUMITRESCU v. ROMANIA

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
01.04.2014
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
DUMITRESCU v. ROMANIA (CtEDO, 2014)
HUDOC · oficial

Comunicat la 1 aprilie 2014 SECȚIUNEA TERZĂ Cererea nr. 55498/13 George DUMITRESCU și Alexandru DUMITRESCU împotriva României depusă la 26 august 2013 DECLARAREA FACTELOR Reclamanții, dl George Dumitrescu și dl Alexandru Dumitrescu, sunt resortisanți români, care s-au născut în 1962 și, respectiv, în 1994 și trăiesc în Turnu Măgurele. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către dl C.C. Voinea, un avocat care practică în Turnu Măgurele. Circumstanțele cauzei Cauza, astfel cum au prezentat reclamanții, pot fi rezumate după cum urmează. Dna M.M.D. a fost prima soție a reclamantului și mama celui de-al doilea reclamant. Tratamentul și acțiunile reclamantului pentru obținerea medicamentelor necesare În 2011, M.M.D. a fost diagnosticat cu un meningiom de creste sfenoidală și un proces expansiv intra-cranial de glanda ananiană și mesencefalon. A suferit o intervenție medicală pentru meningioma și a fost făcută o scurgere pentru a colecta un eșantion de țesut pentru biopsie. A fost recomandată cuțitul gamma radio-chirurgie pe care nu o putea face în România, datorită inexistenței unei astfel de terapie. În aceste circumstanțe, reclamanții au abordat o clinică în Turcia, unde acest tratament era disponibil și au suportat costurile legate de călătorie. După testele medicale efectuate în decembrie 2012, s-a stabilit că tumora s-a repetat și s-a recomandat inițierea tratamentului cu anticorpi monoclonali, adică medicamentul “A”. M.M.D. a inițiat tratamentul medical pe propriile cheltuieli. În urma tratamentului cu „A”, starea ei s-a îmbunătățit și tumora s-a redus cu jumătate. clinica din Turcia a recomandat ca M.M.D. să continue să fie tratată cu “A”, un program pentru tratamentul pus la dispoziția ei. M.M.D. a plătit în continuare integral costurile legate de administrarea “A” pentru două cicluri de tratament. Întrucât ea nu a putut permite să continue pentru a suporta indefinit costurile tratamentului, M.M.D. a solicitat Casa Națională de Asigurare de Sănătate („Camara Națională”) și Casa Teleorman de Asigurare de Sănătate („Camara Județului”) pentru a acoperi tratamentul medical cu „A”. 10. La 27 februarie 2013, Comisia de Experți pentru punerea în aplicare a Programului Național de Oncologie la nivelul Casei Naționale (Comisia „Experturi”) a respins cererea de a iniția tratamentul cu „A” deoarece nu a observat indicațiile terapeutice aprobate de Casa Națională și protocolul caracteristicilor sintetice produsului emis de producătorul de medicamente pentru Uniunea Europeană. Procedura de judecată pentru obligarea Casei Naționale și a Casei Județene să îi ofere un tratament specific 11. La 11 februarie 2013, M.M.D. a interzis procedurile împotriva Casei Naționale și a Casei Județene, solicitând Curtea de Apel București să ordone inculpaților să-i furnizeze imediat medicamentul „A” și cu prioritate pentru perioada recomandată de medicii ei, precum și orice alte medicamente prescrise de medicii ei, până la o soluție finală privind procedurile civile introduse de ea în dosarul intern nr. 12. Prin hotărârea din 27 februarie 2013, Curtea de Apel din București a permis parțial cererea. Acesta a ordonat Casa Națională și Casa Județeană să furnizeze medicamentul în cauză până când va fi dictată o soluție finală în cadrul procedurii civile. Hotărârea a devenit finală în absența unui recurs asupra punctelor de drept (recurse) Acțiuni pentru a obliga Casa Națională și Casa Județeanului să își îndeplinească obligația 13. La 7 martie 2013, M.M.D. a scris Casa Națională solicitând aplicarea urgentă a hotărârii și dorind să fie acordată tratamentul cu „A”. 14. La 12 martie 2013, ea a depus aceeași cerere în registrul Casei Naționale, atașând o copie a hotărârii și recomandarea medicală. De asemenea, ea a indicat că la 15 martie 2013 trebuia să înceapă tratamentul cu “A” la Secțiunea Oncologie a Spitalului Turnu Măgurele. 15. La 15 martie 2013, spitalul a informat M.M.D. că tratamentul medical nu a putut fi administrat deoarece Casa Națională nu a pus la dispoziție medicamentul necesar pentru tratament. 16. În aceeași dată, ea a depus o plângere la Procuratura atașată Curții Înalte de Cassare și Justiție („Oficiul Procesorului”) împotriva președintelui Casei Naționale pentru neglijență în timpul serviciului. 17. La 21 martie 2013, Casa Națională a încheiat un protocol prin care a aprobat utilizarea medicamentului pentru o perioadă de trei luni. 18. La 25 martie 2013, Biroul Procurorului a informat M.M.D. că plângerea a fost transferată la Procurorul atașat Curții de District din București. 19. La 5 aprilie 2013, M.M.D. a solicitat administratorului general al spitalului administrarea tratamentului medical pentru 26 aprilie 2013 și 17 mai 2013, care a fost plătit parțial și acoperit parțial de asigurarea de sănătate. Cererea a fost înregistrată în conformitate cu nr. 1888 din 9 aprilie 2013. 20. La 13 mai 2013, Casa Națională a informat M.M.D. că, pentru ca tratamentul medical să fie acordat, trebuie respectat toate etapele administrative și că, în urma protocolului încheiat la 21 martie 2013 (a se vedea punctul 14 mai sus), Casa Națională a executat hotărârea din 27 februarie 2013. 21. La 22 mai 2013, reclamanții au notificat Casa Națională și Casa Județeană obligația lor de a respecta hotărârea pronunțată de Curtea de Apel din București și de a asigura tratamentul medical necesar. 22. La 3 iunie 2013, Spitalul Turnu Măgurele a informat M.M.D. că medicul responsabil pentru tratament a fost în vacanță la 26 de zile. Aprilie 2013 și în concediu medical la 17 mai 2013 și că în această perioadă de timp Departamentul de oncologie nu a fost operațional. 23. M.M.D. și reclamanții au încercat în mod continuu să obțină acces la medicament pentru un nou ciclu de tratament programat pentru 7 iunie 2013. 24. La 10 iunie 2013, în continuare la o campanie media lansată de solicitanți, medicamentul a devenit disponibil. 25. La 11 iunie 2013, M.M.D. a solicitat ajutorul unui judecător pentru a începe procedurile de executare împotriva Casei Naționale și a Casei Județene. 26. La 12 iunie 2013, Comisia de experți a făcut un anunț public care a afirmat că (i) pacientul nu a manifestat toxicități notabile din cauza tratamentului cu medicamentul în cauză, (ii) din perspectiva imaginației, s-a constatat că boala era staționară și (iii) continuarea tratamentului cu „A” a fost aprobată. 27. La 14 iunie 2013, M.M.D. a murit. Legea internă relevantă 28. Dispozițiile relevante ale Legii nr. 189/2000 sunt menționate în cazul Panaitescu v. România (nr. 30909/06, § 19, 10 aprilie 2012). 29. Decizia guvernamentală nr. 117/2013 aprobă contractul-cadru privind condițiile de acordare a asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale pentru anii 2013 și 2014. 30. Decizia guvernamentală nr. 359/2012 modifică decizia nr. 720/2008 de aprobare a listei de medicamente de la care persoanele asigurate care sunt tratate ca ambulatori ar putea beneficia, cu sau fără contribuție personală, pe baza unei prescripții medicale, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate socială. „A” nu a fost inclusă în listă. COMPLAINT Reclamanții se plâng în temeiul articolelor 2 și 6 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 că autoritățile de stat au încălcat dreptul M.M.D. la viață prin faptul că nu a pus la dispoziție tratamentul medical necesar în încălcarea obligațiilor pozitive ale statului. Având în vedere obligația pozitivă a statului de a proteja viața persoanelor aflate în jurisdicția sa, a fost viața soției și a mamei solicitantelor, respectiv, pusă în pericol de neregulă a autorităților statului de a-i furniza medicamentele necesare? În cazul în care acest lucru a constituit o încălcare a articolului 2 din Convenție?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă