Comunicat la 2 aprilie 2014 SECȚIUNEA a treia Cerere nr. 77444/13 Dumitru REBEGEA împotriva României introdusă la 12 noiembrie 2013 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, dl Dumitru Rebegea, este un resortisant român născut în 1975. El este în prezent deținut în închisoarea Mărgineni. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: La 4 noiembrie 2009, au fost deschise proceduri penale împotriva reclamantului, șef al secției penale a tribunalului departamental din Prahova. El a fost suspectat de corupție pasivă și de represalii pentru că a ordonat eliberarea a două persoane aflate în detenție provizorie împotriva unor sume mari de bani pe care le-a solicitat și l-a afectat în septembrie și octombrie 2009, prin intermediul avocatului V.I.P. În noapte, după ce a fost ascultat, reclamantul a fost arestat. La 5 noiembrie 2009, Hotărârea Națională Anti-Corupție a pus în discuție pe reclamant. În aceeași zi, el a fost pus în detenție provizorie de către tribunalul judecătoresc de la București, care se află în formațiune de judecător unic. În ceea ce privește aplicarea în speță a articolului 143 din Codul de procedură penală ( În cazul în care dosarul conține elemente care permit să se facă referire la persoana acuzată, judecătorul se pronunță în următoarele cuvinte, după cum s-a arătat deja, vinovăția persoanei acuzate rezultă din înregistrările telefonice [conversiile], înregistrările audio-video, precum și din declarațiile V.I.P, I.S. și E.M. (...) Deși acuzatul Rebegea Dumitru nu a recunoscut acuzațiile și a negat că a atins o anumită sumă de bani, aceste acuzații sunt vădit nefondate și sunt infirmate de alte dovezi, în special de declarația V.I.P. care și-a prezentat în detaliu acțiunile și ce sume de bani au fost plătite Rebegeei Dumitru. Conversațiile telefonice și întâlnirile frecvente cu V.I.P. care nu pot fi contestate în nici un fel, fiind dovedite obiectiv de înregistrările realizate, arată că au avut un anumit interes în a fi soluționate favorabil situația inculpaților Z.S. și F.N.P. Este adevărat că acuzarea nu a fost arestată în timpul unui flagrant delict, dar onestitatea sa este pusă în discuție în mod serios de faptul că, după pronunțarea deciziilor în cauză [pe cale inculpată], judecătorul a sunat sau s-a întâlnit cu V.I.P. Judecătorul a constatat, de asemenea, că condițiile prevăzute la art. 148 (f) din CPP au fost reunite, menținerea în libertate a reclamantului constituind un pericol pentru ordinea publică. În aceeași zi, DNA a publicat un comunicat de presă, astfel formulat Procurorii Direcției Naționale Anti-Corupție efectuează urmări penale împotriva Rebegeei Dumitru, judecător la Tribunalul departamental din Prahova, președintele secțiunii penale, împotriva căruia s-a recurs ( Două infracțiuni de corupție pasivă și două infracțiuni de recidivă a răufăcătorilor. Din decizia de punere sub acuzare a procurorilor, reiese situația de fapt de mai jos. În luna septembrie 2009, a fost acuzată Rebegea Dumitru, în calitatea sa de judecător la tribunalul departamental din Prahova, a solicitat suma de 25 000 de euro și a acceptat promisiunea de a primi 3 000 de euro pentru a elibera un inculpat aflat în detenție provizorie. Din suma solicitată, judecătorul a atins, printr-un intermediar, suma totală de 21 000 de euro în perioada iulie-octombrie 2009. În mod similar, în luna octombrie 2009, Rebegea Dumitru, în calitate de judecător la tribunalul departamental din Prahova, a solicitat suma de 20 000 de euro, de care a primit, printr-un intermediar, 9 000 de euro, pentru a elibera un alt inculpat aflat în custodie provizorie, ambele fiind eliberate de judecătorul Rebegea Dumitru. Acuzatul a fost informat cu privire la acuzațiile aduse împotriva sa, în conformitate cu art. 3 din Codul de procedură penală. Având în vedere că, în temeiul articolului 95 alineatul (1) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și al procurorilor, repudiată, Secțiunea pentru judecătorii Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat arestarea și arestarea provizorie, la 5 noiembrie 2009, procurorii au ordonat arestarea Rebegea Dumitru pentru 24 de ani. Orele și, la 5 noiembrie 2009, instanța de apel de la București a ordonat reținerea provizorie a acestuia pentru 29 de zile. În cursul anchetei, procurorii au colaborat cu ofițerii Direcției Generale Informații și Protecție Internă a Mai (ministeria de la mai). Intenționăm să clarificăm faptul că punerea în discuție este o etapă a procesului penal prevăzut de Codul de procedură penală și necesară în vederea unei propuneri de plasare în detenție provizorie, o activitate care nu poate în nici un caz să aducă atingere principiului prezumției de nevinovăție. Prin rechiziționarea Parchetului din 26 noiembrie 2009, reclamantul a fost trimis în judecată de către șeful acuzațiilor reținute de Parchet la 4 noiembrie 2009. printr-o hotărâre din 23 februarie 2012, Curtea de Apel de la București l-a condamnat pe reclamant la o pedeapsă de închisoare de șapte ani pentru corupție pasivă și l-a relaxat pe șeful de proces al răufăcătorilor. În recursul formulat împotriva acestei hotărâri, recurentul a recunoscut că a comis faptele reproșate de Parchet și a luat în considerare aplicarea procedurii prescurtate prevăzute la art. 320 din CPP, în scopul de a beneficia de reducerea unei treimi din pedeapsa aplicată persoanelor care își recunosc vinovăția. În hotărârea sa din 27 mai 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea reclamantului de a aplica procedura prescurtată ca fiind tardivă. Pe baza înscrisurilor din dosar și a recunoașterii vinovăției reclamantului, aceasta l-a condamnat la o pedeapsă cu închisoarea de cinci ani și jumătate a șefului corupției pasive și a recelului infractorilor. Condițiile de detenție ale reclamantului la 28 mai 2013, reclamantul a fost încarcerat în închisoarea Marginieni. El a fost plasat într-o celulă de 10 m2 cu alți trei deținuți, inclusiv unii fumători. Potrivit spuselor sale, celula nu beneficiază de o iluminare naturală adecvată din cauza dimensiunilor și a amplasării ferestrei. GRIFS Invocând art. 3 din Convenție, reclamantul se plânge de condițiile materiale de detenție din închisoarea Magineni. Invocând art. 6 alin. (2) din Convenție, reclamantul se plânge că instanța de apel din București, în momentul detenției sale din 5 noiembrie 2009 și Parchetul, în comunicatul său de presă din aceeași zi, au declarat vinovat, în timp ce vinovăția sa nu a fost încă stabilită în conformitate cu legea. RĂSPUNSURI CU PĂRȚILE A existat o încălcare a articolului 3 din convenție din cauza condițiilor de detenție a reclamantului în închisoarea Magineni în care a fost încarcerat din 2013 Guvernul este invitat să furnizeze informații cu privire la condițiile de detenție ale reclamantului în închisoarea respectivă. A fost respectată în speță prezumția de nevinovăție garantată prin art. 6 alineatul (2) din convenție, având în vedere formularea deciziei din 5 noiembrie 2009 a Tribunalului de Primă Instanță de la București privind reclamantul în detenție provizorie, precum și comunicatul de presă al Parchetului anticorupție din aceeași zi care anunță punerea în discuție a reclamantului
Communiquée le 2 avril 2014
Requête n
o
77444/13
Dumitru REBEGEA
contre la Roumanie
introduite le 12 novembre 2013
Le requérant, M. Dumitru Rebegea, est un ressortissant roumain né en
1975.Il est actuellement détenu à la prison de Mărgineni.
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit.
A.
L’arrestation et la procédure pénale engagée à l’encontre du requérant
Le 4 novembre 2009, des poursuites pénales furent ouvertes à l’encontre du requérant, chef de la section pénale du tribunal départemental de Prahova. Il était soupçonné de corruption passive et de recel de malfaiteurs pour avoir ordonné la libération de deux personnes placées en détention provisoire contre d’importantes sommes d’argent qu’il avait demandées et touchées en septembre et octobre 2009, par l’intermédiaire de l’avocate V.I.P. Dans la nuit, après avoir été entendu, le requérant fut placé en garde à vue.
Le 5 novembre 2009, la direction nationale anti-corruption («
DNA
») mit le requérant en examen.
Le même jour, il fut placé en détention provisoire par la cour d’appel de Bucarest, siégeant en formation de juge unique. En ce qui concerne l’application en l’espèce de l’article 143 du code de procédure pénale («
CPP
»), qui exige que le dossier contienne des éléments permettant de soupçonner l’intéressé d’avoir commis les délits reprochés, le juge s’exprima dans les termes suivants
:
«
Comme déjà exposé, la culpabilité de l’inculpé ressort des enregistrements [des conversations] téléphoniques, des enregistrements audio-vidéo, ainsi que des déclarations de V.I.P, de I.S. et de E.M.
(...)
Bien que l’inculpé Rebegea Dumitru n’ait pas reconnu les accusations et ait nié avoir touché une quelconque somme d’argent, ces allégations sont manifestement mal fondées et elles sont infirmées par les autres preuves, notamment par la déclaration de V.I.P. qui a exposé de manière détaillée ses actions et quelles sommes d’argents ont été versées à Rebegea Dumitru.
Les conversations téléphoniques et les rencontres fréquentes de l’inculpé avec V.I.P. qui ne peuvent être aucunement contestées, étant prouvées de manière objective par les enregistrements réalisés, montrent qu’ils avaient un certain intérêt à voir résolue favorablement la situation des inculpés Z.S. et F.N.P.
Il est vrai que l’inculpé n’a pas été interpelé lors d’un flagrant délit, mais son honnêteté est sérieusement mise en cause par le fait qu’après le prononcé des décisions en cause [par l’inculpé], celui-ci a téléphoné à ou rencontré V.I.P.
»
Le juge constata en outre que les conditions prévues par l’article 148
f) du CPP étaient réunies, le maintien en liberté du requérant constituant un danger pour l’ordre public.
Le même jour, la DNA publia un communiqué de presse, ainsi libellé
:
«
Les procureures de la direction nationale anti-corruption effectuent des poursuites pénales à l’encontre de Rebegea Dumitru, juge au tribunal départemental de Prahova, président de la section pénale, contre lequel on a retenu (
în sarcina căruia s-au reținut
) deux infractions de corruption passive et deux infractions de recel de malfaiteurs.
De la décision de mise en examen des procureurs, ressort la situation de fait
ci-dessous.
Au cours du mois de septembre 2009, l’inculpé Rebegea Dumitru, en sa qualité de juge au tribunal départemental de Prahova, a réclamé la somme de 25
000 euros et a accepté la promesse de se voir offrir 3
000 euros afin de remettre en liberté un inculpé placé en détention provisoire. De la somme réclamée, le juge a touché, par un intermédiaire, dans l’intervalle juillet-octobre 2009, la somme totale de 21
000 euros, en deux fois.
De même, au cours du mois d’octobre 2009, Rebegea Dumitru, en sa qualité de juge au tribunal départemental de Prahova, a réclamé la somme de 20
000 euros, dont il a touché, par un intermédiaire, 9
000 euros, afin de remettre en liberté un autre inculpé placé en détention provisoire.
Les deux personnes ont été remises en liberté par le juge Rebegea Dumitru.
L’inculpé a été informé des accusations portées contre lui, conformément à l’article
6
§
3 du code de procédure pénale. Eu égard au fait que, en vertu des dispositions de l’article 95 § 1 de la loi n
o
303/2004 portant sur le Statut des juges et des procureurs, republiée, la Section pour les juges du Conseil supérieur de la magistrature a approuvé le placement en garde à vue et en détention provisoire, le 5
novembre
2009, les procureurs ont ordonné la mise en garde à vue de l’inculpé Rebegea Dumitru pour 24
heures et, le 5 novembre 2009, la cour d’appel de Bucarest a ordonné le placement en détention provisoire de celui-ci pour 29 jours.
Lors de l’enquête, les procureurs ont collaboré avec des officiers de la direction générale d’information et de protection interne du MAI (ministère de l’Intérieur).
Nous entendons préciser que la mise en examen est une étape du procès pénal prévue par le code de procédure pénale et nécessaire en vue d’une proposition de placement en détention provisoire, activité qui ne peut aucunement aller à l’encontre du principe de la présomption d’innocence.
»
Par réquisitoire du parquet du 26 novembre 2009, le requérant fut renvoyé en jugement du chef des accusations retenues par le parquet le 4
novembre
2009.
Par un jugement du 23 février 2012, la cour d’appel de Bucarest condamna le requérant à une peine d’emprisonnement de sept ans pour corruption passive et le relaxa du chef de recel de malfaiteurs.
Lors du recours formé contre ce jugement, le requérant reconnut avoir commis les faits reprochés par le parquet, et demanda l’application de la procédure abrégée prévue par l’article 320
1
du CPP, entendant bénéficier de la réduction d’un tiers de la peine infligée applicable aux personnes reconnaissant leur culpabilité.
Dans son arrêt du 27 mai 2013, la Haute Cour de cassation et de justice rejeta la demande du requérant d’application de la procédure abrégée comme étant tardive. Sur la base des pièces du dossier et de la reconnaissance de culpabilité du requérant, elle le condamna à une peine d’emprisonnement de cinq ans et demi du chef de corruption passive et de recel de malfaiteurs.
B.
Les conditions de détention du requérant
Le 28 mai 2013, le requérant fut incarcéré à la prison de Mărgineni. Il fut placé dans une cellule de 10 m² avec trois autres codétenus, dont certains fumeurs. Selon ses dires, la cellule ne bénéficie pas d’un éclairage naturel adéquat en raison des dimensions et de l’emplacement de la fenêtre.
1.
Invoquant l’article 3 de la Convention, le requérant se plaint des conditions matérielles de détention subies dans la prison de Mărgineni.
2.
Invoquant l’article 6 § 2 de la Convention, le requérant se plaint de ce que la cour d’appel de Bucarest, lors de son placement en détention le 5
novembre
2009 et le parquet, dans son communiqué de presse du même jour, l’ont déclaré coupable alors que sa culpabilité n’avait pas encore été établie conformément à la loi.
1.
Y a-t-il eu violation de l’article 3 de la Convention en raison des conditions de détention du requérant dans la prison de Mărgineni dans laquelle il est incarcéré depuis 2013
?
Le Gouvernement est invité à fournir des renseignements sur les conditions de détention du requérant dans cette prison.
2.
La présomption d’innocence garantie par l’article 6 § 2 de la Convention a-t-elle été respectée en l’espèce, compte tenu du libellé de la décision du 5 novembre 2009 de la cour d’appel de Bucarest plaçant le requérant en détention provisoire, ainsi que du communiqué de presse du parquet anti-corruption du même jour annonçant la mise en examen du requérant
?