RIZEA v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Inadmissible
RIZEA v. ROMANIA (CtEDO, 2014)
Reclamantul, dl Vasile Rizea, este un național român, care s-a născut în 1953 și locuiește în Pitești. El a fost reprezentat în fața Curții de către dna E. Dragomir, un avocat practicant la București. Guvernul român (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna I. Cambrea, din Ministerul Afacerilor Externe. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a fost implicat într-un caz de fraudă împotriva S.L., G.N., M.M. și M.N. cu privire la vânzarea unei case. Plainele civile ale reclamantului au făcut obiectul dosarului de caz nr. 3387/P/2000 și nr. 486/P/2000. La 28 ianuarie 2003, reclamantul și C.P. A depus o plângere penală și o cerere civilă însoțită de douăzeci și un ofițer de administrație publică și de cele patru persoane private menționate mai sus pentru presupusa corupție la Oficiul Național de Anticorupție. La 26 mai 2003, Oficiul Național de Anticorupție a trimis plângerea reclamantului la Curtea de Apel Pitești. Procurorul a declarat că o analiză a plângerii reclamantului nu a dezvăluit nici un indiciu sau informații care să justifice o investigație a presupuselor infracțiuni de către un procuror anticorrupție. La 30 mai 2003, procurorul a examinat plângerea reclamantului și a recomandat ca aceasta să fie tratată ca o plângere împotriva deciziilor procurorului în cazurile de fraudă 3387/P/2000 și 486/P/2000. El a confirmat că nu există dovezi că ofițerii administrației publice (inclusiv judecători, procurori) au comis presupusele infracțiuni de corupție. Potrivit Guvernului, procurorul a respins plângerea reclamantului la 18 iunie 2003. Reclamantul s-a plâns în fața Curții de district Pitești. Hotărârea instanței de primă instanță a fost confirmată de Curtea județului Argeș care a respins recursul reclamantului la punctele de drept la 28 martie 2005. La 16 martie 2004, reclamantul a reiterat plângerea sa împotriva celor 25 de infractori. La 23 martie 2004, procurorul a informat reclamantul că plângerea sa nu a dezvăluit alte acte decât cele invocate în dosarele nr. 3387/P/2000 și 486/P/2000. 11. Insatisfăcute cu o decizie pretenționată procuror atașată Curții de Apel Pitești la 3 iunie 2003, reclamantul și P.C. au depus o plângere în fața Curții de Apel Pitești. Curtea a respins acțiunea pentru lipsa de substanță la 15 aprilie 2004. El a remarcat că plângerile reclamantului în cazurile de fraudă 3387/P/2000 și 486/P/2000 sunt încă în așteptare înainte ca biroul procurorului să nu fi fost pronunțată nici o decizie de încetare a procedurii penale la 3 iunie 2003. 12. Prin decizia din 29 iunie 2004, Curtea Înaltă de Casare și Justiție a susținut hotărârea din prima instanță care a respins acțiunea. 13. Între timp, examinarea primei plângeri a reclamantului a fost în așteptare și, în cele din urmă, ar avea ca rezultat decizia pronunțată de Curtea județului Argeș la 28 martie 2005 (a se vedea punctul 8 mai sus). 14. Dispozițiile relevante ale Codului de procedură penală privind inițiarea unei acțiuni civile legate de procedurile penale sunt următoarele: „Obiectivul unei acțiuni civile este de a stabili răspunderea civilă împotriva inculpatului și a oricărei alte părți care poartă răspundere civilă. O acțiune civilă poate fi aderată la o acțiune penală în cadrul unui proces penal în cazul în care persoana rănită solicită daune în calitate de partid civil (...)”. „Persoana rănită poate fi aderată la procedura în calitate de partid civil împotriva acuzată sau a inculpatului și împotriva partidului care are răspundere civilă. Asocierea procedurii în calitate de partidă civilă poate fi efectuată fie în timpul anchetei penale, fie în instanță, înainte de a fi citită acuzațiile (...)”. „o persoană rănită care nu a interzis leziunile civile în procesul penal poate aduce în instanța civilă o acțiune de compensare pentru prejudiciu material și moral cauzate de infracțiune. Procesul civil se amânează până la decizia finală din cauza penală (...)”. „Persoana rănită care poate da în judecată pentru prejudiciu civil în procesul penal poate iniția o acțiune în instanța civilă dacă instanța penală, prin decizia sa finală, nu a rezolvat acțiunea civilă (...)”.