- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 16 decembrie 2014
- Stat pârât
- ROU
- Concluzia
- Inadmisibil
Mureșan împotriva României
Traducere în română Auto
Reclamantul, dl Dănuț Augustin Mureșan, este un cetățean român, născut în 1964 și locuiește în Oradea. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl R. Doseanu, un avocat practicant în Oradea. Guvernul român (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna C. Brumar, a Ministerului Afacerilor Externe. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. În momentul în care reclamantul, un ofițer militar de carieră (un major), a fost persoana de legătură responsabilă de supraveghere și aprobare a lucrărilor în desfășurare pentru renovarea și modernizarea bazei sale militare. La 28 aprilie 2004, sucursala militară a Oficiului Procurorului Anti-Corrupție a angajat reclamantul pentru judecată pentru mai multe conturi de corupție în ceea ce privește ofertele publice.
B.V., un civil, a fost, de asemenea, inculpat de procuror pentru a suprima reclamantul. Procurorii responsabile de acuzarea erau ofițeri carierali: un colonel-magistrat și un capitanmagistrat. B.V. nu a apar în instanță pe parcursul procedurii. Convocațiile au fost trimise la o adresă în România de care avocatul său a informat instanțele. Cu toate acestea, în conformitate cu informațiile primite de instanțe din partea autorităților, B.V. locuia în Statele Unite ale Americii („USA”) atunci. Tribunalul Militar Regional din București, ședința într-un comitet compus din două magistrate de colonel, a examinat cazul ca o instanță de primă instanță. Acesta a auzit mărturia de la martori pentru urmărirea penală și a permis ca doi martori pentru apărarea să fie chemat.
Cu toate acestea, acești doi martori nu au apar. Reclamantul a dat declarații în fața instanței. La 10 septembrie 2004, Tribunalul Militar a considerat că reclamantul a fost vinovat și a impus o condamnare suspendată de trei ani și șase luni. Reclamantul a menținut nevinovăția și a susținut că instanța de primă instanță a făcut o interpretare incorectă a probelor din dosar. Curtea militară de apel din București, ședința într-un comitet compus dintr-un grup compus din două magistrate de colonel, a rendu hotărârea la 3 mai 2005. Într-o decizie mult motivată, aceasta a respins apelurile și a susținut hotărârea de primă instanță. 10. Părțile au apelat la punctele de drept. Reclamantul a reiterat declarațiile pe care le-a făcut în procedura de recurs și, în plus, a susținut că B.V.
ar trebui să fie convocat la adresa sa în SUA și interogat de către instanță, deoarece declarațiile sale ar putea avea o influență asupra situației reclamantului. 11. Într-o decizie finală din 15 martie 2006, secțiunea penală a Curții Înalte de Casare și Justiție a respins recursul depus de reclamant, întrucât a considerat că instanța inferioară a stabilit în mod corespunzător faptele cauzei și a clasificat infracțiunile în drept. Acesta a reiterat argumentele avansate de Curtea Militară de Apel cu privire la cererile formulate de reclamant în apelul său anterior și a considerat, de asemenea, că dovezile din dosar erau suficiente pentru a asigura condamnarea reclamantului și că nu ar fi existat îndoieli care ar fi putut fi clarificate prin declarații din B.V.
Curtea Înaltă a permis recursul depus de biroul procurorului și a ordonat ca reclamantul să își îndeplinească condamnarea în detenție.
1. The applicant, Mr Dănuț Augustin Mureșan, is a Romanian national, who was born in 1964 and lives in Oradea. He was represented before the Court by Mr R. Doseanu, a lawyer practising in Oradea.
The Romanian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Ms C. Brumar, of the Ministry of Foreign Affairs.
The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.
At the relevant time the applicant, a career military officer (a major), was the liaison person in charge of supervising and approving works being undertaken for the renovation and modernisation of his military base.
On 28 April 2004 the military branch of the Anti-Corruption Prosecutor’s Office committed the applicant for trial on several counts of corruption concerning public tenders. B.V., a civilian, was also indicted by the prosecutor for bribing the applicant. The prosecutors in charge of the indictment were career officers: a colonel-magistrate and a captainmagistrate. B.V. failed to appear in court throughout the proceedings. The summons had been sent to an address in Romania of which his counsel had informed the courts. However, according to information received by the courts from the authorities, B.V. was living in the United States of America (“the USA”) at that time.
The Bucharest Regional Military Tribunal, sitting in a panel composed of two colonel-magistrates, examined the case as a firstinstance court. It heard testimony from witnesses for the prosecution and allowed two witnesses for the defence to be called. However, those two witnesses failed to appear. The applicant gave statements before the court.
On 10 September 2004 the Military Tribunal found the applicant guilty as charged and imposed a suspended sentence of three years and six months.
The parties appealed. The applicant maintained his innocence and argued that the first-instance court had made an incorrect interpretation of the evidence in the file.
The Bucharest Military Court of Appeal, sitting in a panel composed of two colonel-magistrates, gave judgment on 3 May 2005. In an extensively reasoned decision it dismissed the appeals and upheld the firstinstance judgment.
The parties appealed on points of law. The applicant reiterated the representations he had made in the appeal proceedings, and in addition argued that B.V. should be summoned at his address in the USA and questioned by the court, as his statements could have an influence on the applicant’s situation.
In a final decision of 15 March 2006 the criminal section of the High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal lodged by the applicant, as it considered that the lower courts had correctly established the facts of the case and classified the crimes in law. It reiterated the arguments advanced by the Military Court of Appeal concerning the claims raised by the applicant in his previous appeal. It also considered that the evidence in the file was sufficient to secure the applicant’s conviction and that there were no doubts that could have been clarified by statements from B.V. The High Court allowed the appeal lodged by the prosecutor’s office and ordered that the applicant serve his sentence in detention.