CtEDO 16.12.2014 Auto

MUREȘAN v. ROMANIA

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
16.12.2014
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
MUREȘAN v. ROMANIA (CtEDO, 2014)
HUDOC · oficial

Reclamantul, dl Dănuț Augustin Mureșan, este un cetățean român, născut în 1964 și locuiește în Oradea. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl R. Doseanu, un avocat practicant în Oradea. Guvernul român (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna C. Brumar, a Ministerului Afacerilor Externe. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. În momentul în care reclamantul, un ofițer militar de carieră (un major), a fost persoana de legătură responsabilă de supraveghere și aprobare a lucrărilor în desfășurare pentru renovarea și modernizarea bazei sale militare. La 28 aprilie 2004, sucursala militară a Oficiului Procurorului Anti-Corrupție a angajat reclamantul pentru judecată pentru mai multe conturi de corupție în ceea ce privește ofertele publice. B.V., un civil, a fost, de asemenea, inculpat de procuror pentru a suprima reclamantul. Procurorii responsabile de acuzarea erau ofițeri carierali: un colonel-magistrat și un capitanmagistrat. B.V. nu a apar în instanță pe parcursul procedurii. Convocațiile au fost trimise la o adresă în România de care avocatul său a informat instanțele. Cu toate acestea, în conformitate cu informațiile primite de instanțe din partea autorităților, B.V. locuia în Statele Unite ale Americii („USA”) atunci. Tribunalul Militar Regional din București, ședința într-un comitet compus din două magistrate de colonel, a examinat cazul ca o instanță de primă instanță. Acesta a auzit mărturia de la martori pentru urmărirea penală și a permis ca doi martori pentru apărarea să fie chemat. Cu toate acestea, acești doi martori nu au apar. Reclamantul a dat declarații în fața instanței. La 10 septembrie 2004, Tribunalul Militar a considerat că reclamantul a fost vinovat și a impus o condamnare suspendată de trei ani și șase luni. Reclamantul a menținut nevinovăția și a susținut că instanța de primă instanță a făcut o interpretare incorectă a probelor din dosar. Curtea militară de apel din București, ședința într-un comitet compus dintr-un grup compus din două magistrate de colonel, a rendu hotărârea la 3 mai 2005. Într-o decizie mult motivată, aceasta a respins apelurile și a susținut hotărârea de primă instanță. 10. Părțile au apelat la punctele de drept. Reclamantul a reiterat declarațiile pe care le-a făcut în procedura de recurs și, în plus, a susținut că B.V. ar trebui să fie convocat la adresa sa în SUA și interogat de către instanță, deoarece declarațiile sale ar putea avea o influență asupra situației reclamantului. 11. Într-o decizie finală din 15 martie 2006, secțiunea penală a Curții Înalte de Casare și Justiție a respins recursul depus de reclamant, întrucât a considerat că instanța inferioară a stabilit în mod corespunzător faptele cauzei și a clasificat infracțiunile în drept. Acesta a reiterat argumentele avansate de Curtea Militară de Apel cu privire la cererile formulate de reclamant în apelul său anterior și a considerat, de asemenea, că dovezile din dosar erau suficiente pentru a asigura condamnarea reclamantului și că nu ar fi existat îndoieli care ar fi putut fi clarificate prin declarații din B.V. Curtea Înaltă a permis recursul depus de biroul procurorului și a ordonat ca reclamantul să își îndeplinească condamnarea în detenție.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă