CtEDO 08.04.2014 Auto

CASE OF MAGYAR KERESZTÉNY MENNONITA EGYHÁZ AND OTHERS v. HUNGARY

RESPONDENT
HUN
HOTĂRÂRE
08.04.2014
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Preliminary objections joined to merits and dismissed (Article 35-1 - Exhaustion of domestic remedies);Remainder inadmissible;Violation of Article 11 - Freedom of assembly and association (Article 11-1 - Freedom of association) read in the light of Article 9 - (Art. 9) Freedom of thought conscience and religion (Article 9-1 - Freedom of religion);Non-pecuniary damage - finding of violation sufficient;Just satisfaction partially reserved
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF MAGYAR KERESZTÉNY MENNONITA EGYHÁZ AND OTHERS v. HUNGARY (CtEDO, 2014)
HUDOC · oficial

Reclamanții sunt comunități religioase și persoane fizice. Comunitățile solicitante au existat inițial și au operat în mod legal în Ungaria ca Biserici înregistrate de instanța competentă în conformitate cu Legea nr. IV din 1990 („Legea Bisericii din 1990”). 70945/11, Magyar Keresztény Mennonita Egyház este o comunitate religioasă activă din Ungaria din 1998. Dl J. Izsák-Bács este un național maghiar născut în 1959 și locuiește în Budapesta. El este ministru al Magyar Keresztény Mennonita Egyház. În cerere nr. 23611/12, Evangéliumi Szolnoki Gyülekezet Egyház este o comunitate religioasă activă în Ungaria din 1998. Dl P. J. Soós este un național maghiar născut în 1954 și locuiește în Budapesta. El este ministrul Evangéliului Szolnoki Gyülekezet Egyház. Această comunitate solicitantă a fost implicată în activități sociale externalizate de municipalitatea Szolnok și a încheiat un acord cu Trezoreria de Stat cu privire la furnizarea de servicii pentru persoanele fără adăpost. În 2011 Trezoreria a anulat acest acord și a acordat subvenția relevantă numai până la 30 iunie 2011. În consecință, reclamantul a trebuit să încheie contractul corespunzător cu municipalitatea, dar a fost obligat să continue să își desfășoare serviciile sociale până în iulie 2011, inclusiv în iulie 2011, susținând astfel daune în valoare de 691.407 forints maghiari. În cererea nr. 26998/12, Budapesti Autonóm Gyülekezet (Congregația Autonomă Budapest) este o comunitate religioasa activă în Ungaria din 1998. Dl Törbicz este un național maghiar care s-a născut în 1963 și locuiește în Budapesta. El este ministrul Budapesti Autonóm Gyülekezet. 10. În cererea nr. 41150/12, Szim Salom Egyház (Sim Shalom Biserica) este o comunitate religioasa activă în Ungaria din 2004. Dl G.G. Guba este un național maghiar care s-a născut în 1975 și locuiește în Budapesta. El este membru al Bisericii Evreilor Reforma Magyar, Szim Salom Egyház. 11. În cererea nr. 41155/12, Magyar Reform Zsidó Hitközségek Szövetsége Egyház este o comunitate religioasă activă din Ungaria din 2007. Dna L.M. Bruck este un național maghiar născut în 1931 și locuiește în Budapesta. Ea este membru al Magyar Reform Zsidó Hitközségek Szövetsége Egyház. 12. În cererea nr. 41463/12, Uniunea Europeană pentru Iudais Progresiv este o asociere religioasă cu sediul său social din Londra. Ea acționează ca o organizație umbrelă pentru congregațiile evreiști progresive din Europa. Szim Salom Egyház (vezi aplicația nr. 41150/12) și Magyar Reform Zsidó Hitközségek Szövetsége Egyház (a se vedea aplicația nr. 41155//12) sunt membrii săi. 13. În aplicarea nr. 54977/12, Magyarországi Evangéliumi Testvérközösség este o comunitate religioasă activă în Ungaria din 1981. 14. În cerere nr. 56581/12, Magyarországi Biblia Szól Egyház este o comunitate religioasă activă în Ungaria timp de peste 20 de ani. 15. 41553/12, reclamanții (ANKH Az Örök Élet Egyháza (Ciclesia de viață eterna a ANKH), Árpád Rendjenek Jogalapja Tradícionális Egyház (Ciclesia tradițională de bază juridică a Árpáz), Dharmaling Magyarszág Buddhista Egyház (Ciclesia buddhică din Ungaria), Feny Gyerkei Magyar Esszénus Egyház („Clesia de lumină” unghereză), Mantra Magyaroszázágia Buddhista Egyháza (Mantra Biserica Buddhista din Ungaria), Sjangye Menla Gedün A Gyógytó Buddha Közözösége Egyház (Ghila Ghila Ghilaház, 2006, 2006). 16. La 30 decembrie 2011, Parlamentul a adoptat Legea nr. CCVI din 2011 privind dreptul la libertatea conștiinței și religiei și statutul juridic al Bisericilor, confesiunii și comunităților religioase („Legea Bisericii 2011”). A intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012 și a fost modificată ulterior în mai multe ocazii, cel mai recent la 1 august și 1 septembrie 2013. 17. În afară de Bisericile recunoscute enumerate în Apendicele la Legea Bisericii 2011 (a se vedea punctul 22 de mai jos), toate celelalte comunități religioase înregistrate anterior ca Biserici și-au pierdut statutul de Biserici, dar și-au putut continua activitățile ca asociații. Dacă intenționează să continue ca Biserici, comunitățile religioase au fost obligate să se aplice Parlamentului pentru recunoașterea individuală ca astfel. 18. În decizia nr. 6/2013 (III.1), Curtea Constituțională a constatat că anumite dispoziții ale Legii Bisericii din 2011 sunt neconstituționale și le-a anulat cu efect retrospectiv. Între timp, mai multe solicitări au depus cerere ca ministrul responsabil să le înregistreze ca Biserici, dar aceste cereri au fost respinse din cauza faptului că – în ciuda hotărârii Curții Constituționale – Legea Bisericii din 2011 a împiedicat înregistrările solicitate. 19. După decizia Curții Constituționale, mai mulți solicitanți au solicitat Agenției Naționale de Impoziție și Vamă care urmăresc să fie reeliberați cu numărul necesar pentru a rămâne în dreptul la 1% din impozitul pe venit pe care contribuabilii îl pot dona Bisericilor. Agenția Națională de Fiscalitate și Vamă a suspendat procedura și a invitat reclamanții să inițieze o procedură de recunoaștere în fața Parlamentului. În depunerea reclamanților, acest lucru a demonstrat mai multă ignorare pentru decizia Curții Constituționale. 20. Mai multe reclamanți au recăpătat statutul de Biserici în conformitate cu decizia Curții Constituționale.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

3 cauze
Sursă