MAGYAR KERESZTÉNY MENNONITA EGYHÁZ AND IZSAK-BÁCS v. HUNGARY and 8 other applications
MAGYAR KERESZTÉNY MENNONITA EGYHÁZ AND IZSAK-BÁCS v. HUNGARY and 8 other applications (CtEDO, 2012)
Secțiunea nr. 70945/11 MAGYAR KERESZTÉNY MENNONITA EGYHÁZ și Jeremias IZSAK-BACS împotriva Ungariei și a altor 8 cereri (a se vedea lista adăugată) DECLARAREA FACTELOR Reclamanții sunt comunități religioase și persoane fizice. Pentru detalii, a se vedea mai jos. Circumstanțele cazurilor Cautățile, astfel cum sunt prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Cererea nr. 70945/11 Magyar Keresztény Mennonita Egyház este o comunitate religioasă activă în Ungaria din 1998. Dl J. Izsák-Bács este un național maghiar născut în 1959 și trăiește în Budapesta. El este ministru al primului solicitant. Reclamanții sunt reprezentați de D. Karsai, un avocat practicant în Budapesta. Cerere nr. 23611/12 Evangéliumi Szolnoki Gyülekezet Egyház este o comunitate religioasă activă în Ungaria din 1998. Dl P.J. Soós este un național maghiar născut în 1954 și locuiește în Budapesta. El este ministru al primului solicitant. Reclamanții sunt reprezentați de D. Karsai, un avocat practicant în Budapesta. Budapesti Autonóm Gyülekezet este o comunitate religioasă activă în Ungaria din 1998. Dl Törbicz este un național maghiar care s-a născut în 1963 și locuiește în Budapesta. El este ministru al primului solicitant. Reclamanții sunt reprezentați de dl D. Karsai, un avocat practicant în Budapesta. Szim Salom Egyház este o comunitate religioasă activă în Ungaria din 2004. Dl G. Guba este un național maghiar care s-a născut în 1975 și locuiește în Budapesta. El este membru al primului solicitant. Reclamanții sunt reprezentați de dl D. Karsai, un avocat practicant în Budapesta. Magyar Reform Zsidó Hitközségek Szövetsége Egyház este o comunitate religioasă activă în Ungaria din 2007. Doamna L.M. Bruck este națională maghiară în 1931 și trăiește în Budapesta. Ea este membru al primului solicitant. Reclamanții sunt reprezentați de dl Karsai, un avocat practicant în Budapesta. Cerere nr. 41463/12 Uniunea Europeană pentru Iudaismul Progresiv este o asociere religioasă cu scaunul său din Londra. Acționează ca o organizație umbrelă pentru congregațiile judaiste progresive din Europa. Szim Salom Egyház (a se vedea cererea nr. 41150/12) și Magyar Reform Zsidó Hitközségek Szövetsége Egyház (a se vedea cererea nr. 41155/12) aparțin membrilor acestuia. Karsai, avocat practicant în Budapesta. Depunerea nr. 54977/12 Magyarországi Evangélii Testvérközösség este o comunitate religioasă activă în Ungaria din 1981. Reclamantul este reprezentat de dl Cs. Tordai, avocat practicant în Budapesta. Depunerea nr. 56581/12 Magyarországi Biblia Szól Egyház este o comunitate religioasă activă în Ungaria timp de peste 20 de ani. Reclamantul este reprezentat de ministrul său și de președinte, dl K. Cs. Maioros. Cererea nr. 41553/12 ANKH Az Örök Élet Egyháza și alții 8 Reclamanții în acest caz (ANKH Az Örök Élet Egyháza, Árpád Rendjenek Jogalapja Tradícionális Egyház, Dharmaling Magyarország Buddhista Egyház, Fény Gyermekei Magyar Essenus Egyház, Mantra Magyarszági Buddhista Egyháza, Szangye Menlai Gedün A Gyógyító Buddha Közössége Egyház, Univerzum Egyháza, Usui Szellemi Iskola Közöség Egyház, Út és Ény Közösége Egyház) sunt comunități religioase active din 1999, respectiv din 2008, 2005, 2006, 2006. Reclamanții sunt reprezentați de dl L. Baltay, avocat practicant în Gyal. Circumstanțele particulare ale prezentelor cazuri La 30 decembrie 2011, Parlamentul a adoptat Legea nr. CCVI din 2011 privind dreptul la libertate de conștiință și religie și statutul juridic al Bisericilor, denumirilor și Comunităților Religioase. A intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012. În afară de bisericile recunoscute enumerate în Apendicele Actului, toate celelalte comunități religioase, înregistrate anterior ca biserici, și-au pierdut statutul de biserici și ar putea continua activitățile lor ca asociații. Dacă intenționează să continue ca biserici, comunitățile religioase sunt obligate să se aplice Parlamentului pentru recunoașterea individuală ca atare. Reclamanții nu au obținut re-registrare și, prin urmare, și-au pierdut statutul de biserică, împreună cu subvențiile de stat care le-au fost datorate ca atare. Legea internă relevantă nr. CCVI din 2011 privind dreptul la libertate de conștiință și religie și statutul juridic al Bisericilor, denumirilor și Comunităților Religioase prevede ca relevanță: Secțiunea 7 „(1) O biserică, o confesiune sau o comunitate religioasă (denumită în continuare „chirșă”) este o organizație autonomă recunoscută de Parlament, constă în persoane fizice care împărtășesc aceleași principii de credință; este autogovernată; aceasta se stabilește și funcționează în principal în scopul practicării activităților religioase. ... (4) Bisericile recunoscute de Parlament sunt enumerate în anexa la prezentul Act.” Secțiunea 8 „Statul poate încheia acorduri cu bisericile care au un sprijin social considerabil, păstrează valorile istorice și culturale și mențin pedagogice, educaționale, superiore, asistență medicală, caritate, protecție socială, a copiilor-familiare, instituții culturale sau sportive (denumite în continuare „activități de interes public”) pentru a asigura funcționarea acestora.” Secțiunea 9 „... (2) Statul poate ține seama de rolul social real al bisericilor și de activitățile de interes public realizate de acestea în cursul adoptării normelor de drept suplimentare legate de rolul social al bisericilor și menținerea în același timp relațiilor cu ele.” Secțiunea 14 „(1) Reprezentantul unei asociații care desfășoară în principal activități religioase (denumite în continuare „associație”) este autorizat să inițieze recunoașterea asociației reprezentate ca biserică prin prezentarea unui document semnat cu cel puțin 1000 de persoane care aplică normele care reglementează inițiativele populare. (2) O asociație este recunoscută ca biserică dacă asociația desfășoară în principal activități religioase; are o mărturisire a credinței și ritelor care conțin esența învățăturilor sale; funcționează la nivel internațional de cel puțin 100 de ani sau într-o manieră organizată ca asociere în Ungaria de cel puțin 20 de ani, care se extinde să includă operarea ca biserică înregistrată în temeiul Legii nr. IV din 1990 privind libertatea conștiinței și religiei și bisericilor înainte de intrarea în vigoare a prezentei acte; și-a adoptat statutul, instrumentul de încorporare și normele eclesiastice interne; și-a ales sau desemnat organismele administrative și reprezentative; reprezentanții săi declară că activitățile organizației instituite de acestea nu sunt contrare legii fundamentale, nu conflictează cu nici un stat de drept și nu încălcă drepturile și libertățile altora; asociația nu a fost considerată o amenințare pentru securitatea națională în cursul funcționării sale; predarea și activitățile sale nu încalcă dreptul la bunăstarea fizică și psihologică, protecția vieții și demnității umane. (3) Pe baza inițiativei populare, comitetul parlamentar care se ocupă de afaceri religioase (denumit în continuare „comitetul”) prezintă un proiect de lege privind recunoașterea asociației ca biserică Parlamentului. În cazul în care condițiile definite în subsecțiunea (2) nu sunt îndeplinite, comitetul indică acest lucru în legătură cu proiectul de lege (4). La cererea comitetului, asociația certifică îndeplinirea condițiilor definite în subsecțiunea (2) punctul a)-f. Comitetul solicită poziția președintelui Academiei maghiare de științe în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor definite în subsecțiunea (2) punctul a)-c). (5) Dacă Parlamentul nu sprijină recunoașterea unei asociații ca biserică în conformitate cu proiectul de lege prevăzut în subsecțiunea (3), decizia luată în acest sens se publică sub forma unei rezoluții parlamentare. O inițiativă populară care vizează recunoașterea asociației ca biserică nu poate fi inițiată într-o perioadă de un an după publicarea acestei rezoluții.” Secțiunea 15 „Asociația se califică ca biserică începând cu data intrării în vigoare a modificării prezentului Act privind înregistrarea asociației respective.” Secțiunea 19 „... (3) În vederea realizării obiectivelor lor, bisericile sunt autorizate să desfășoare activități care nu sunt calificate ca activități de afaceri sau de antreprenorială; și sunt autorizate, de asemenea, să desfășoare activități comerciale sau antreprenoriale în afară de activitățile lor de bază. Activitățile de interes public și instituțiile bisericilor au dreptul la fonduri bugetare în aceeași măsură cu instituțiile de stat și ale administrației locale care desfășoară activități similare. În aceste instituții de biserică, conținutul ocupării forței de muncă este conform cu ocuparea forței de muncă publice în ceea ce privește perioadele salariale, de muncă și de odihnă. (5) Măsurile centrale de politică salarială referitoare la angajații instituțiilor de stat și de administrație locală acoperă angajații instituțiilor de biserică menționate la subsecțiunea (4), cu aceleași condiții (6). Pe baza normelor de drept, bisericile pot primi finanțare de la subsistemele administrației publice, de la programele finanțate din fondurile UE sau pe baza acordurilor internaționale, prin aplicare sau în afara sistemului de cereri, pe baza unei decizii specifice. ...” Secțiunea 20 „... (4) Excluzând cele enumerate în subsecțiunea (2), secțiunea 6, următoarele nu se califică drept activități de afaceri sau de antreprenorială în ceea ce privește bisericile: funcționarea religioase, pedagogice, educaționale, educaționale, superiore, asistență medicală, caritate, protecție socială, a copiilor-familiari, instituții culturale și sportive, precum și ... activități de protecție a mediului; utilizarea caselor de vacanță prin furnizarea de servicii personalului bisericii; producția sau vânzarea de publicații sau obiecte de pietate care sunt necesare pentru viața religioasă; exploatarea parțială a bunurilor imobiliare utilizate în scopuri bisericii; menținerea cimitirelor; vânzarea de bunuri, obiecte sau stocuri imateriale care servesc exclusiv religioase, pedagogice, educaționale, educaționale superiore, asistență medicală, caritate, protecție socială, a copilului-familiar, activități culturale, sportive sau de protecție a mediului, inclusiv rambursarea costurilor hainelor de muncă; furnizarea de servicii complementare cu activitățile religioase, pedagogice, educaționale, educaționale, de asistență medicală superioră, de caritate, sociale, de protecție a copilului-familiar, de protecție a tinerilor, culturale, sportive sau de protecție a mediului sau de utilizare orientată fără scop lucrativ a aparatelor care servesc aceste activități; producția sau vânzarea de produse, notițe, manuale, publicații sau studii efectuate în cursul îndeplinirii sarcinilor publice preluate de stat sau de administrația locală; exploatarea instituțiilor de pensii sau a fondurilor de pensii create în scopul sprijinului autonom al personalului bisericii. (5) Venituri generate din activitățile enumerate în subsecțiunea (4), în special în ceea ce privește următoarele: considerarea, taxele, rambursarea plătită pentru servicii; compensarea, daunele, sancțiunile, amenzile și restituirile fiscale legate de activitate; finanțarea nereturnabilă stabilită financiar, subvenții primite în legătură cu activitatea; și partea de dobânzi, dividende și randament plătită de instituții financiare și emitenți pe depozite și titluri de valoare, realizate sau achiziționate prin intermediul fondurilor neîngajate, în proporție cu veniturile generate de activități care nu se califică ca activități de afaceri sau de antreprenorială. (6) Bisericile pot fi acordate beneficii fiscale și alte beneficii similare.” Secțiunea 23 „Cărțile, în special ritualurile bisericii și performanța neschimbată a guvernului bisericii, precum și clădirile bisericii, cimitirii și alte locuri sfinte vor beneficia de o protecție sporită prin legea infracțiunilor minore și prin legea penală.” Secțiunea 24 „(1) În instituțiile instructive sau educaționale finanțate de stat sau de guvernul local, bisericile pot oferi educație de studii religioase și morale în funcție de nevoile studenților și părinților lor; în instituțiile bisericilor de învățământ superior pot desfășura activități bazate pe credință. ... Costurile educației în studii religioase și morale sunt suportate de stat, pe baza unui act separat sau a acordurilor încheiate cu bisericile. (2) Bisericile pot efectua servicii pastorale în armată, în închisoare și spitale sau în alte ministere speciale, astfel cum sunt stabilite în normele de drept.” Secțiunea 33 „(1) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului act, ministrul înregistrează bisericile enumerate în anexa la prezentul act, precum și persoanele juridice eclesiastice interne în conformitate cu secțiunea 11 determinată de acestea. (2) Bisericile enumerate în anexă și persoanele juridice eclesiastice interne pot funcționa ca biserici și ca persoane juridice eclesiastice interne, indiferent de data înregistrării în temeiul subsecțiunea (1). ...” Secțiunea 34 „... (2) Până la expirarea Actului C din 2011 privind dreptul la libertate de conștiință și religie și statutul juridic al Bisericilor, al denumirilor și al Comunităților Religioase, cu excepția normelor care reglementează inițiativa populară, Parlamentul, având în vedere dispozițiile care reglementează recunoașterea bisericilor prevăzute în Actul C din 2011 privind dreptul la libertate de conștiință și de religie și statutul juridic al Bisericilor, al denumirilor și al Comunităților Religioase, ia decizii cu privire la recunoașterea bisericilor care depun cereri de recunoaștere ministrului în conformitate cu prezentul lege în cadrul procedurii prevăzute în subsecțiunea (4) și (5) din Secțiunea 14 până la 29 februarie 2012. (3) Ministrul publică un buletin cu lista bisericilor specificate mai sus în subsecțiunea (2) pe site-ul oficial al Ministerului (4). În cazul în care Parlamentul refuză să recunoască o biserică în conformitate cu subsecțiunea (2), în sensul prezentei acte și altor legislații relevante pe care biserică le califica ca organizație în conformitate cu subsecțiunea (1), începând cu 1 martie 2012, și secțiunea 35-37 se aplică acesteia, cu garanția că: recunoașterea ca biserică poate fi lansată pe baza unei inițiative populare lansate un an după publicarea rezoluției parlamentare menționate la subsecțiunea (5) din secțiunea 14; acțiune procedurală definită în subsecțiunea (1) din secțiunea 35 poate fi lansată până la 30 aprilie 2012 și condițiile prevăzute în subsecțiunea (2) din secțiunea 37 pot fi îndeplinite până la 31 august 2012; data de 30 aprilie este luată în considerare în cursul aplicării punctului b), subsecțiunea (3) din secțiunea 35; d) data succesiunii juridice în conformitate cu subsecțiunea (1) din secțiunea 36 este de 1 martie 2012; se poate acorda finanțare bugetară în scop ecclesiastic bisericilor specificate în subsecțiunea (2) până la 29 februarie 2012. (5) Organizația poate iniția înregistrarea sa ca asociație în conformitate cu secțiunea 35 și prin care îndeplinește cerințele prevăzute în prezenta lege, aceasta poate iniția recunoașterea asociației ca biserică în conformitate cu dispozițiile prevăzute în capitolul III.” Secțiunea 35 „(1) Organizația își declară intenția de a continua sau de a-și întrerupe activitățile până la 29 februarie 2012, iar în cazul intenției de a-și continua activitățile, în conformitate cu normele privind asociațiile, inițiează o procedură de înregistrare a modificărilor în legătură cu care se aplică subsecțiunea (1) din secțiunea 37 secțiunea 38 și punctele a) și c) din secțiunea 63 din Legea CLXXXI din 2011 privind înregistrarea Curții a organizațiilor societății civile și a normelor conexe de procedură, cu prevederea că reuniunea privind soluționarea transformării se consideră comitent. (2) Cerințe privind înregistrarea organizației ca asociere trebuie îndeplinite cel târziu la 30 iunie 2012 cu prevederea că, în cazul în care organizația desfășoară activități religioase începând cu 1 ianuarie 2012, în cadrul acelașiui cadru organizațional definit în normele sale eclesiástice interne în vigoare la 31 decembrie 2011, în cursul înregistrării instanței de înregistrare a asociației și în legătură cu cerințele prevăzute la punctul b) din subsecțiunea (4) din Legea IV din 1959 privind Codul Civil, instanța se abține de a evalua dacă instrumentul de încorporare a organizației respectă dispozițiile juridice referitoare la înființarea și competența organismului suprem, organismul administrativ și organismul reprezentativ. Nerespectarea acestui termen duce la pierderea dreptului de înregistrare. ...” Secțiunea 37 „(1) Cu excepția cazurilor definite în subsecțiunea (3), după intrarea în vigoare a prezentei acte, numai biserici enumerate în anexă pot fi acordate subvenții bugetare în scopuri ecclesiale (2). În sensul Actului privind utilizarea unui sumă specificat de impozitul pe venitul personal în acord cu instrucțiunile plătitorului fiscal, organizația este considerată o asociație și are dreptul la un procent care poate fi oferit asociațiilor, cu condiția ca acestea să îndeplinească condițiile prevăzute de legile privind asociațiile până la 30 iunie 2012. (3) Pe baza unui acord, statul furnizează subvenții bugetare pentru exploatarea următoarelor instituții operate de organizația la 31 decembrie 2011: până la 31 august 2012 în ceea ce privește instituțiile de educație publică; până la 31 decembrie 2012 în ceea ce privește instituțiile sociale.” Secțiunea 38 „(1) Deși respectă acordurile încheiate cu bisericile care desfășoară activități de interes public, Guvernul revizuiește aceste acorduri și, dacă este cazul, inițiează încheierea unor noi acorduri (2). Până la 31 decembrie 2012, Guvernul poate încheia acorduri privind furnizarea de finanțare bugetară, cu organizații care îndeplinesc sarcini publice care nu sunt calificate ca biserici în temeiul prezentului Act.” Secțiunea 50 „... (3) Se adaugă următoarea secțiunea 13 la Legea de finanțare a bisericii: „Secțiunea 13: O organizație în conformitate cu subsecțiunea (1) din secțiunea 34 din Legea de finanțare a bisericii are dreptul, în 2012, să primească finanțare complementară specificată în subsecțiunea (3) din secțiunea 4, cu condiția să fie recunoscută ca biserică de către Parlament până la 20 mai 2012.” Secțiunea 52 „Secțiunea 34 se înlocuiește cu următoarea dispoziție: Secțiunea 34 (1): Cu excepția bisericilor enumerate în anexă și a organizațiilor lor independente stabilite în scopuri religioase, organizațiile înregistrate în conformitate cu Actul IV din 1990 privind libertatea de conștiință și de religie și cu organizația sa stabilită în scopuri religioase (denumite în continuare în continuare în comun ca organizație) se califică ca asociație începând cu 1 ianuarie 2012. ...” COMPLAINTE Reclamanții se plâng în temeiul articolului 11 – citiți în lumina articolului 9 și, de asemenea, citiți singur și în conjuncție cu art. 14 – că reregistrarea discrețională a bisericilor constituie o încălcare a dreptului lor la libertatea religiei și este discriminatorie. În temeiul articolelor 6 și 13, se plâng că procedura relevantă este nedreaptă și nu oferă niciun remediu eficace. În plus, în cererile nr. 70945/11, 23611/12, 26998/12, 41150/12, 411155/12 și 41463/12, reclamanții se plâng în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1, citit singur și coroborat cu art. 14 din Convenție, despre pierderea subvențiilor de stat din cauza pierderii statutului de biserică. 11 citit în lumina articolului 9 din Convenție, citit singur și coroborat cu art. 14 (a se vedea Branchul Moscova al Armatei Salvării c. Rusia , nr. 72881/01 , §§ 96-97, CEDH 2006 XI)? Reclamanții au avut la dispoziție un remediu intern eficace pentru plângerile referitoare la articolele 9 și 11, după cum prevede art. 13 din Convenția? În cererile nr. 70945/11, 23611/12, 26998/12, 41150/12, 41155/12 și 41463/12: A existat o interferență cu bucuria pașnică a bunurilor reclamanților, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1, citit singur și coroborat cu art. 14 din Convenție? În cerere nr. 41463/12 numai: Reclamantul are „status de victimă” în ceea ce privește presupusele încălcări ale Convenției? APENDIX Cererea nr. 70945/11 MAGYAR KERESZTÉNY MENNONITA EGYHÁZ și Jeremiás IZSÁK-BÁCS împotriva Ungariei depusă la 16 noiembrie 2011 Cerere nr. 23611/12 EVANGÉLIUMI SZOLNOKI GYÜLEKEZET EGYHÁZ și Péter János SOÓS împotriva Ungariei depusă la 3 aprilie 2012 Cerere nr. 26998/12 BUDAPESTI AUTONÓM GYÜLEKEZET și Tamás GÖRBICZ împotriva Ungariei depuse la 24 aprilie 2012 cererea nr. 41150/12 SZIM SALOM EGYHÁZ și Gergely Gusztáv GUBA împotriva Ungariei depusă la 25 iunie 2012 cererea nr. 41155/12 MAGYAR REFORM ZSIDÓ HITKÖZSÉGEK SZÖVETSÉGE EGYHÁZ și László Mátyásné BRUK împotriva Ungariei depusă la 25 iunie 2012 cerere nr. 41463/12 UNIUNEA EUROPEANĂ PENTRU PROGRESSIVĂ JUDAISM împotriva Ungariei depusă la 25 iunie 2012 Cererea nr. 54977/12 MAGYARORSZÁGI EVANGÉLIUMI TESTVÉRÖZÖSSÉG împotriva Ungariei depusă la 19 august 2012 Cererea nr. 56581/12 MAGYARORSZÁGI BIBLIA SZÓL EGYHÁZ împotriva Ungariei depusă la 29 august 2012 Cererea nr. 41553/12 ANKH AZ ÖRÖK ÉLET EGYHÁZA și 8 ALTE împotriva Ungariei depuse la 28 iunie 2012