Magyar Keresztény Mennonita Egyház și Izsak-Bács împotriva Ungariei și alte 8 cereri

Secțiunea nr. 70945/11 MAGYAR KERESZTÉNY MENNONITA EGYHÁZ și Jeremias IZSAK-BACS împotriva Ungariei și a altor 8 cereri (a se vedea lista adăugată) DECLARAREA FACTELOR Reclamanții sunt comunități religioase și persoane fizice. Pentru detalii, a se vedea mai jos. Circumstanțele cazurilor Cautățile, astfel cum sunt prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Cererea nr. 70945/11 Magyar Keresztény Mennonita Egyház este o comunitate religioasă activă în Ungaria din 1998. Dl J. Izsák-Bács este un național maghiar născut în 1959 și trăiește în Budapesta. El este ministru al primului solicitant. Reclamanții sunt reprezentați de D. Karsai, un avocat practicant în Budapesta. Cerere nr. 23611/12 Evangéliumi Szolnoki Gyülekezet Egyház este o comunitate religioasă activă în Ungaria din 1998. Dl P.J.

Soós este un național maghiar născut în 1954 și locuiește în Budapesta. El este ministru al primului solicitant. Reclamanții sunt reprezentați de D. Karsai, un avocat practicant în Budapesta. Budapesti Autonóm Gyülekezet este o comunitate religioasă activă în Ungaria din 1998. Dl Törbicz este un național maghiar care s-a născut în 1963 și locuiește în Budapesta. El este ministru al primului solicitant. Reclamanții sunt reprezentați de dl D. Karsai, un avocat practicant în Budapesta. Szim Salom Egyház este o comunitate religioasă activă în Ungaria din 2004. Dl G. Guba este un național maghiar care s-a născut în 1975 și locuiește în Budapesta. El este membru al primului solicitant. Reclamanții sunt reprezentați de dl D. Karsai, un avocat practicant în Budapesta.

Magyar Reform Zsidó Hitközségek Szövetsége Egyház este o comunitate religioasă activă în Ungaria din 2007. Doamna L.M. Bruck este națională maghiară în 1931 și trăiește în Budapesta. Ea este membru al primului solicitant. Reclamanții sunt reprezentați de dl Karsai, un avocat practicant în Budapesta. Cerere nr. 41463/12 Uniunea Europeană pentru Iudaismul Progresiv este o asociere religioasă cu scaunul său din Londra. Acționează ca o organizație umbrelă pentru congregațiile judaiste progresive din Europa. Szim Salom Egyház (a se vedea cererea nr. 41150/12) și Magyar Reform Zsidó Hitközségek Szövetsége Egyház (a se vedea cererea nr. 41155/12) aparțin membrilor acestuia. Karsai, avocat practicant în Budapesta.

Depunerea nr. 54977/12 Magyarországi Evangélii Testvérközösség este o comunitate religioasă activă în Ungaria din 1981. Reclamantul este reprezentat de dl Cs. Tordai, avocat practicant în Budapesta. Depunerea nr. 56581/12 Magyarországi Biblia Szól Egyház este o comunitate religioasă activă în Ungaria timp de peste 20 de ani. Reclamantul este reprezentat de ministrul său și de președinte, dl K. Cs. Maioros.

Cererea nr. 41553/12 ANKH Az Örök Élet Egyháza și alții 8 Reclamanții în acest caz (ANKH Az Örök Élet Egyháza, Árpád Rendjenek Jogalapja Tradícionális Egyház, Dharmaling Magyarország Buddhista Egyház, Fény Gyermekei Magyar Essenus Egyház, Mantra Magyarszági Buddhista Egyháza, Szangye Menlai Gedün A Gyógyító Buddha Közössége Egyház, Univerzum Egyháza, Usui Szellemi Iskola Közöség Egyház, Út és Ény Közösége Egyház) sunt comunități religioase active din 1999, respectiv din 2008, 2005, 2006, 2006. Reclamanții sunt reprezentați de dl L. Baltay, avocat practicant în Gyal. Circumstanțele particulare ale prezentelor cazuri La 30 decembrie 2011, Parlamentul a adoptat Legea nr. CCVI din 2011 privind dreptul la libertate de conștiință și religie și statutul juridic al Bisericilor, denumirilor și Comunităților Religioase.

A intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012. În afară de bisericile recunoscute enumerate în Apendicele Actului, toate celelalte comunități religioase, înregistrate anterior ca biserici, și-au pierdut statutul de biserici și ar putea continua activitățile lor ca asociații. Dacă intenționează să continue ca biserici, comunitățile religioase sunt obligate să se aplice Parlamentului pentru recunoașterea individuală ca atare. Reclamanții nu au obținut re-registrare și, prin urmare, și-au pierdut statutul de biserică, împreună cu subvențiile de stat care le-au fost datorate ca atare.

Legea internă relevantă nr. CCVI din 2011 privind dreptul la libertate de conștiință și religie și statutul juridic al Bisericilor, denumirilor și Comunităților Religioase prevede ca relevanță: Secțiunea 7 „(1) O biserică, o confesiune sau o comunitate religioasă (denumită în continuare „chirșă”) este o organizație autonomă recunoscută de Parlament, constă în persoane fizice care împărtășesc aceleași principii de credință; este autogovernată; aceasta se stabilește și funcționează în principal în scopul practicării activităților religioase…

(4) Bisericile recunoscute de Parlament sunt enumerate în anexa la prezentul Act.” Secțiunea 8 „Statul poate încheia acorduri cu bisericile care au un sprijin social considerabil, păstrează valorile istorice și culturale și mențin pedagogice, educaționale, superiore, asistență medicală, caritate, protecție socială, a copiilor-familiare, instituții culturale sau sportive (denumite în continuare „activități de interes public”) pentru a asigura funcționarea acestora.” Secțiunea 9 „... (2) Statul poate ține seama de rolul social real al bisericilor și de activitățile de interes public realizate de acestea în cursul adoptării normelor de drept suplimentare legate de rolul social al bisericilor și menținerea în același timp relațiilor cu ele.” Secțiunea 14 „(1) Reprezentantul unei asociații care desfășoară în principal activități religioase (denumite în continuare „associație”) este autorizat să inițieze recunoașterea asociației reprezentate ca biserică prin prezentarea unui document semnat cu cel puțin 1000 de persoane care aplică normele care reglementează inițiativele populare.

(2) O asociație este recunoscută ca biserică dacă asociația desfășoară în principal activități religioase; are o mărturisire a credinței și ritelor care conțin esența învățăturilor sale; funcționează la nivel internațional de cel puțin 100 de ani sau într-o manieră organizată ca asociere în Ungaria de cel puțin 20 de ani, care se extinde să includă operarea ca biserică înregistrată în temeiul Legii nr. IV din 1990 privind libertatea conștiinței și religiei și bisericilor înainte de intrarea în vigoare a prezentei acte; și-a adoptat statutul, instrumentul de încorporare și normele eclesiastice interne; și-a ales sau desemnat organismele administrative și reprezentative; reprezentanții săi declară că activitățile organizației instituite de acestea nu sunt contrare legii fundamentale, nu conflictează cu nici un stat de drept și nu încălcă drepturile și libertățile altora; asociația nu a fost considerată o amenințare pentru securitatea națională în cursul funcționării sale; predarea și activitățile sale nu încalcă dreptul la bunăstarea fizică și psihologică, protecția vieții și demnității umane.

(3) Pe baza inițiativei populare, comitetul parlamentar care se ocupă de afaceri religioase (denumit în continuare „comitetul”) prezintă un proiect de lege privind recunoașterea asociației ca biserică Parlamentului. În cazul în care condițiile definite în subsecțiunea (2) nu sunt îndeplinite, comitetul indică acest lucru în legătură cu proiectul de lege (4). La cererea comitetului, asociația certifică îndeplinirea condițiilor definite în subsecțiunea (2) punctul a)-f. Comitetul solicită poziția președintelui Academiei maghiare de științe în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor definite în subsecțiunea (2) punctul a)-c). (5) Dacă Parlamentul nu sprijină recunoașterea unei asociații ca biserică în conformitate cu proiectul de lege prevăzut în subsecțiunea (3), decizia luată în acest sens se publică sub forma unei rezoluții parlamentare.

O inițiativă populară care vizează recunoașterea asociației ca biserică nu poate fi inițiată într-o perioadă de un an după publicarea acestei rezoluții.” Secțiunea 15 „Asociația se califică ca biserică începând cu data intrării în vigoare a modificării prezentului Act privind înregistrarea asociației respective.” Secțiunea 19 „... (3) În vederea realizării obiectivelor lor, bisericile sunt autorizate să desfășoare activități care nu sunt calificate ca activități de afaceri sau de antreprenorială; și sunt autorizate, de asemenea, să desfășoare activități comerciale sau antreprenoriale în afară de activitățile lor de bază. Activitățile de interes public și instituțiile bisericilor au dreptul la fonduri bugetare în aceeași măsură cu instituțiile de stat și ale administrației locale care desfășoară activități similare.

În aceste instituții de biserică, conținutul ocupării forței de muncă este conform cu ocuparea forței de muncă publice în ceea ce privește perioadele salariale, de muncă și de odihnă. (5) Măsurile centrale de politică salarială referitoare la angajații instituțiilor de stat și de administrație locală acoperă angajații instituțiilor de biserică menționate la subsecțiunea (4), cu aceleași condiții (6). Pe baza normelor de drept, bisericile pot primi finanțare de la subsistemele administrației publice, de la programele finanțate din fondurile UE sau pe baza acordurilor internaționale, prin aplicare sau în afara sistemului de cereri, pe baza unei decizii specifice…

” Secțiunea 20 „... (4) Excluzând cele enumerate în subsecțiunea (2), secțiunea 6, următoarele nu se califică drept activități de afaceri sau de antreprenorială în ceea ce privește bisericile: funcționarea religioase, pedagogice, educaționale, educaționale, superiore, asistență medicală, caritate, protecție socială, a copiilor-familiari, instituții culturale și sportive, precum și ... activități de protecție a mediului; utilizarea caselor de vacanță prin furnizarea de servicii personalului bisericii; producția sau vânzarea de publicații sau obiecte de pietate care sunt necesare pentru viața religioasă; exploatarea parțială a bunurilor imobiliare utilizate în scopuri bisericii; menținerea cimitirelor; vânzarea de bunuri, obiecte sau stocuri imateriale care servesc exclusiv religioase, pedagogice, educaționale, educaționale superiore, asistență medicală, caritate, protecție socială, a copilului-familiar, activități culturale, sportive sau de protecție a mediului, inclusiv rambursarea costurilor hainelor de muncă; furnizarea de servicii complementare cu activitățile religioase, pedagogice, educaționale, educaționale, de asistență medicală superioră, de caritate, sociale, de protecție a copilului-familiar, de protecție a tinerilor, culturale, sportive sau de protecție a mediului sau de utilizare orientată fără scop lucrativ a aparatelor care servesc aceste activități;

producția sau vânzarea de produse, notițe, manuale, publicații sau studii efectuate în cursul îndeplinirii sarcinilor publice preluate de stat sau de administrația locală; exploatarea instituțiilor de pensii sau a fondurilor de pensii create în scopul sprijinului autonom al personalului bisericii. (5) Venituri generate din activitățile enumerate în subsecțiunea (4), în special în ceea ce privește următoarele: considerarea, taxele, rambursarea plătită pentru servicii; compensarea, daunele, sancțiunile, amenzile și restituirile fiscale legate de activitate; finanțarea nereturnabilă stabilită financiar, subvenții primite în legătură cu activitatea; și partea de dobânzi, dividende și randament plătită de instituții financiare și emitenți pe depozite și titluri de valoare, realizate sau achiziționate prin intermediul fondurilor neîngajate, în proporție cu veniturile generate de activități care nu se califică ca activități de afaceri sau de antreprenorială.

(6) Bisericile pot fi acordate beneficii fiscale și alte beneficii similare.” Secțiunea 23 „Cărțile, în special ritualurile bisericii și performanța neschimbată a guvernului bisericii, precum și clădirile bisericii, cimitirii și alte locuri sfinte vor beneficia de o protecție sporită prin legea infracțiunilor minore și prin legea penală.” Secțiunea 24 „(1) În instituțiile instructive sau educaționale finanțate de stat sau de guvernul local, bisericile pot oferi educație de studii religioase și morale în funcție de nevoile studenților și părinților lor; în instituțiile bisericilor de învățământ superior pot desfășura activități bazate pe credință… Costurile educației în studii religioase și morale sunt suportate de stat, pe baza unui act separat sau a acordurilor încheiate cu bisericile.

(2) Bisericile pot efectua servicii pastorale în armată, în închisoare și spitale sau în alte ministere speciale, astfel cum sunt stabilite în normele de drept.” Secțiunea 33 „(1) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului act, ministrul înregistrează bisericile enumerate în anexa la prezentul act, precum și persoanele juridice eclesiastice interne în conformitate cu secțiunea 11 determinată de acestea.

(2) Bisericile enumerate în anexă și persoanele juridice eclesiastice interne pot funcționa ca biserici și ca persoane juridice eclesiastice interne, indiferent de data înregistrării în temeiul subsecțiunea (1)… ” Secțiunea 34 „... (2) Până la expirarea Actului C din 2011 privind dreptul la libertate de conștiință și religie și statutul juridic al Bisericilor, al denumirilor și al Comunităților Religioase, cu excepția normelor care reglementează inițiativa populară, Parlamentul, având în vedere dispozițiile care reglementează recunoașterea bisericilor prevăzute în Actul C din 2011 privind dreptul la libertate de conștiință și de religie și statutul juridic al Bisericilor, al denumirilor și al Comunităților Religioase, ia decizii cu privire la recunoașterea bisericilor care depun cereri de recunoaștere ministrului în conformitate cu prezentul lege în cadrul procedurii prevăzute în subsecțiunea (4) și (5) din Secțiunea 14 până la 29 februarie 2012. (3) Ministrul publică un buletin cu lista bisericilor specificate mai sus în subsecțiunea (2) pe site-ul oficial al Ministerului (4). În cazul în care Parlamentul refuză să recunoască o biserică în conformitate cu subsecțiunea (2), în sensul prezentei acte și altor legislații relevante pe care biserică le califica ca organizație în conformitate cu subsecțiunea (1), începând cu 1 martie 2012, și secțiunea 35-37 se aplică acesteia,

cu garanția că: recunoașterea ca biserică poate fi lansată pe baza unei inițiative populare lansate un an după publicarea rezoluției parlamentare menționate la subsecțiunea (5) din secțiunea 14; acțiune procedurală definită în subsecțiunea (1) din secțiunea 35 poate fi lansată până la 30 aprilie 2012 și condițiile prevăzute în subsecțiunea (2) din secțiunea 37 pot fi îndeplinite până la 31 august 2012; data de 30 aprilie este luată în considerare în cursul aplicării punctului b), subsecțiunea (3) din secțiunea 35; d) data succesiunii juridice în conformitate cu subsecțiunea (1) din secțiunea 36 este de 1 martie 2012; se poate acorda finanțare bugetară în scop ecclesiastic bisericilor specificate în subsecțiunea (2) până la 29 februarie 2012. (5) Organizația poate iniția înregistrarea sa ca asociație în conformitate cu secțiunea 35 și prin care îndeplinește cerințele prevăzute în prezenta lege, aceasta poate iniția recunoașterea asociației ca biserică în conformitate cu dispozițiile prevăzute în capitolul III.” Secțiunea 35 „(1) Organizația își declară intenția de a continua sau de a-și întrerupe activitățile până la 29 februarie 2012, iar în cazul intenției de a-și continua activitățile, în conformitate cu normele privind asociațiile,

inițiează o procedură de înregistrare a modificărilor în legătură cu care se aplică subsecțiunea (1) din secțiunea 37 secțiunea 38 și punctele a) și c) din secțiunea 63 din Legea CLXXXI din 2011 privind înregistrarea Curții a organizațiilor societății civile și a normelor conexe de procedură, cu prevederea că reuniunea privind soluționarea transformării se consideră comitent.

(2) Cerințe privind înregistrarea organizației ca asociere trebuie îndeplinite cel târziu la 30 iunie 2012 cu prevederea că, în cazul în care organizația desfășoară activități religioase începând cu 1 ianuarie 2012, în cadrul acelașiui cadru organizațional definit în normele sale eclesiástice interne în vigoare la 31 decembrie 2011, în cursul înregistrării instanței de înregistrare a asociației și în legătură cu cerințele prevăzute la punctul b) din subsecțiunea (4) din Legea IV din 1959 privind Codul Civil, instanța se abține de a evalua dacă instrumentul de încorporare a organizației respectă dispozițiile juridice referitoare la înființarea și competența organismului suprem, organismul administrativ și organismul reprezentativ.

Nerespectarea acestui termen duce la pierderea dreptului de înregistrare…

” Secțiunea 37 „(1) Cu excepția cazurilor definite în subsecțiunea (3), după intrarea în vigoare a prezentei acte, numai biserici enumerate în anexă pot fi acordate subvenții bugetare în scopuri ecclesiale (2). În sensul Actului privind utilizarea unui sumă specificat de impozitul pe venitul personal în acord cu instrucțiunile plătitorului fiscal, organizația este considerată o asociație și are dreptul la un procent care poate fi oferit asociațiilor, cu condiția ca acestea să îndeplinească condițiile prevăzute de legile privind asociațiile până la 30 iunie 2012. (3) Pe baza unui acord, statul furnizează subvenții bugetare pentru exploatarea următoarelor instituții operate de organizația la 31 decembrie 2011: până la 31 august 2012 în ceea ce privește instituțiile de educație publică; până la 31 decembrie 2012 în ceea ce privește instituțiile sociale.” Secțiunea 38 „(1) Deși respectă acordurile încheiate cu bisericile care desfășoară activități de interes public, Guvernul revizuiește aceste acorduri și, dacă este cazul, inițiează încheierea unor noi acorduri (2). Până la 31 decembrie 2012, Guvernul poate încheia acorduri privind furnizarea de finanțare bugetară,

cu organizații care îndeplinesc sarcini publice care nu sunt calificate ca biserici în temeiul prezentului Act.” Secțiunea 50 „... (3) Se adaugă următoarea secțiunea 13 la Legea de finanțare a bisericii: „Secțiunea 13: O organizație în conformitate cu subsecțiunea (1) din secțiunea 34 din Legea de finanțare a bisericii are dreptul, în 2012, să primească finanțare complementară specificată în subsecțiunea (3) din secțiunea 4, cu condiția să fie recunoscută ca biserică de către Parlament până la 20 mai 2012.” Secțiunea 52 „Secțiunea 34 se înlocuiește cu următoarea dispoziție: Secțiunea 34 (1): Cu excepția bisericilor enumerate în anexă și a organizațiilor lor independente stabilite în scopuri religioase, organizațiile înregistrate în conformitate cu Actul IV din 1990 privind libertatea de conștiință și de religie și cu organizația sa stabilită în scopuri religioase (denumite în continuare în continuare în comun ca organizație) se califică ca asociație începând cu 1 ianuarie 2012… ” COMPLAINTE Reclamanții se plâng în temeiul articolului 11 – citiți în lumina articolului 9 și, de asemenea, citiți singur și în conjuncție cu art. 14 – că reregistrarea discrețională a bisericilor constituie o încălcare a dreptului lor la libertatea religiei și este discriminatorie.

În temeiul articolelor 6 și 13, se plâng că procedura relevantă este nedreaptă și nu oferă niciun remediu eficace. În plus, în cererile nr. 70945/11, 23611/12, 26998/12, 41150/12, 411155/12 și 41463/12, reclamanții se plâng în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1, citit singur și coroborat cu art. 14 din Convenție, despre pierderea subvențiilor de stat din cauza pierderii statutului de biserică. 11 citit în lumina articolului 9 din Convenție, citit singur și coroborat cu art. 14 (a se vedea Branchul Moscova al Armatei Salvării c. Rusia , nr. 72881/01 , §§ 96-97, CEDH 2006 XI)? Reclamanții au avut la dispoziție un remediu intern eficace pentru plângerile referitoare la articolele 9 și 11, după cum prevede art. 13 din Convenția?

În cererile nr. 70945/11, 23611/12, 26998/12, 41150/12, 41155/12 și 41463/12: A existat o interferență cu bucuria pașnică a bunurilor reclamanților, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1, citit singur și coroborat cu art. 14 din Convenție? În cerere nr. 41463/12 numai: Reclamantul are „status de victimă” în ceea ce privește presupusele încălcări ale Convenției?

APENDIX Cererea nr. 70945/11 MAGYAR KERESZTÉNY MENNONITA EGYHÁZ și Jeremiás IZSÁK-BÁCS împotriva Ungariei depusă la 16 noiembrie 2011 Cerere nr. 23611/12 EVANGÉLIUMI SZOLNOKI GYÜLEKEZET EGYHÁZ și Péter János SOÓS împotriva Ungariei depusă la 3 aprilie 2012 Cerere nr. 26998/12 BUDAPESTI AUTONÓM GYÜLEKEZET și Tamás GÖRBICZ împotriva Ungariei depuse la 24 aprilie 2012 cererea nr. 41150/12 SZIM SALOM EGYHÁZ și Gergely Gusztáv GUBA împotriva Ungariei depusă la 25 iunie 2012 cererea nr. 41155/12 MAGYAR REFORM ZSIDÓ HITKÖZSÉGEK SZÖVETSÉGE EGYHÁZ și László Mátyásné BRUK împotriva Ungariei depusă la 25 iunie 2012 cerere nr. 41463/12 UNIUNEA EUROPEANĂ PENTRU PROGRESSIVĂ JUDAISM împotriva Ungariei depusă la 25 iunie 2012 Cererea nr. 54977/12 MAGYARORSZÁGI EVANGÉLIUMI TESTVÉRÖZÖSSÉG împotriva Ungariei depusă la 19 august 2012 Cererea nr. 56581/12 MAGYARORSZÁGI BIBLIA SZÓL EGYHÁZ împotriva Ungariei depusă la 29 august 2012 Cererea nr. 41553/12 ANKH AZ ÖRÖK ÉLET EGYHÁZA și 8 ALTE împotriva Ungariei depuse la 28 iunie 2012

SECOND SECTION

Application no. 70945/11

MAGYAR KERESZTÉNY MENNONITA EGYHÁZ

and Jeremias IZSAK-BACS against Hungary and 8 other applications (see list appended)

STATEMENT OF FACTS

THE FACTS The applicants are religious communities and individuals. For details, see below. A. The circumstances of the cases The facts of the cases, as submitted by the applicants, may be summarised as follows. Application no. 70945/11 Magyar Keresztény Mennonita Egyház is a religious community active in Hungary since 1998. Mr J. Izsák-Bács is a Hungarian national who was born in 1959 and lives in Budapest. He is a minister of the first applicant. The applicants are represented by Mr D. Karsai, a lawyer practising in Budapest. Application no. 23611/12 Evangéliumi Szolnoki Gyülekezet Egyház is a religious community active in Hungary since 1998. Mr P.J. Soós is a Hungarian national who was born in 1954 and lives in Budapest.

He is a minister of the first applicant. The applicants are represented by Mr D. Karsai, a lawyer practising in Budapest. Application no. 26998/12 Budapesti Autonóm Gyülekezet is a religious community active in Hungary since 1998. Mr T. Görbicz is a Hungarian national who was born in 1963 and lives in Budapest. He is a minister of the first applicant. The applicants are represented by Mr D. Karsai, a lawyer practising in Budapest. Application no. 41150/12 Szim Salom Egyház is a religious community active in Hungary since 2004. Mr G.G. Guba is a Hungarian national who was born in 1975 and lives in Budapest. He is a member of the first applicant. The applicants are represented by Mr D. Karsai, a lawyer practising in Budapest.

Application no. 41155/12 Magyar Reform Zsidó Hitközségek Szövetsége Egyház is a religious community active in Hungary since 2007. Mrs L.M. Bruck is a Hungarian national in 1931 and lives in Budapest. She is a member of the first applicant. The applicants are represented by Mr D. Karsai, a lawyer practising in Budapest. Application no. 41463/12 European Union for Progressive Judaism is a religious association with its seat in London. It acts as an umbrella organisation for progressive Judaist congregations in Europe. Szim Salom Egyház (see application no. 41150/12) and Magyar Reform Zsidó Hitközségek Szövetsége Egyház (see application no. 41155/12) belong to its members. The applicant is represented by Mr D. Karsai, a lawyer practising in Budapest.

Application no. 54977/12 Magyarországi Evangéliumi Testvérközösség is a religious community active in Hungary since 1981. The applicant is represented by Mr Cs. Tordai, a lawyer practising in Budapest. Application no. 56581/12 Magyarországi Biblia Szól Egyház is a religious community active in Hungary for over 20 years. The applicant is represented by its minister and chairman, Mr K. Cs. Majoros.

Application no. 41553/12 ANKH Az Örök Élet Egyháza and 8 Others The applicants in this case (ANKH Az Örök Élet Egyháza, Árpád Rendjének Jogalapja Tradícionális Egyház, Dharmaling Magyarország Buddhista Egyház, Fény Gyermekei Magyar Esszénus Egyház, Mantra Magyarországi Buddhista Egyháza, Szangye Menlai Gedün A Gyógyító Buddha Közössége Egyház, Univerzum Egyháza, Usui Szellemi Iskola Közösség Egyház, Út és Erény Közössége Egyház) are religious communities active in Hungary respectively since 1999, 2008, 2005, 2001, 2007, 1992, 1998, 2008 and 2007. The applicants are represented by Mr L. Baltay, a lawyer practising in Gyál. A. Particular circumstances of the present cases On 30 December 2011 Parliament enacted Act no. Act CCVI of 2011 on the Right to Freedom of Conscience and Religion and the Legal Status of Churches, Denominations and Religious Communities.

It entered into force on 1 January 2012. Apart from the recognised churches listed in the Appendix of the Act, all other religious communities, previously registered as churches, lost their status as churches and could continue their activities as associations. If intending to continue as churches, religious communities are required to apply to Parliament for individual recognition as such. The applicants did not obtain re-registration and consequently lost their status as churches, together with the State subsidies that had been due to them as such.

B. Relevant domestic law Act no. CCVI of 2011 on the Right to Freedom of Conscience and Religion and the Legal Status of Churches, Denominations and Religious Communities provides as relevant: Section 7 “(1) A church, denomination or religious community (hereinafter referred to as ‘church’) shall be an autonomous organisation recognised by Parliament, consisting of natural persons sharing the same principles of faith; it shall be self-governed; it shall be established and shall operate primarily for the purpose of practising religious activities…

(4) Churches recognised by Parliament are listed in the Annex to this Act.” Section 8 “The State may enter into agreements with churches which have considerable social support, preserve historical and cultural values and maintain pedagogical, educational, higher educational, health care, charity, social, family-child-youth protection, cultural or sport institutions (hereinafter referred to as ‘public interest activities’) in order to ensure their operation.” Section 9 “... (2) The State may take into account the actual social role of churches and the public interest activities performed by them in the course of enacting additional rules of law related to the social role of churches, and while maintaining relations with them.” Section 14 “(1) The representative of an association which primarily performs religious activities (hereinafter referred to as ‘association’) is authorised to initiate the recognition of represented association as a church by submitting a document signed by a minimum of 1,000 individuals applying the rules governing popular initiatives.

(2) An association shall be recognised as a church if a) the association primarily performs religious activities; b) it has a confession of faith and rites containing the essence of its teachings; c) it has been operating internationally for at least 100 years or in an organised manner as an association in Hungary for at least 20 years, which extends to include operating as a church registered pursuant to Act no. IV of 1990 on Freedom of Conscience and Religion and on Churches prior to the entry into force of this Act; d) it has adopted its statute, instrument of incorporation and internal ecclesiastical rules; e) it has elected or appointed its administrative and representative bodies; f) its representatives declare that the activities of the organisation established by them are not contrary to the Fundamental Law, do not conflict with any rule of law and do not violate the rights and freedoms of others; g) the association has not been considered a threat to national security during its course of operation; h) its teaching and activities do not violate the right to physical and psychological well-being, the protection of life and human dignity.

(3) Based on the popular initiative, the parliamentary committee dealing with religious affairs (hereinafter referred to as ‘committee’) submits a bill regarding the recognition of the association as a church to Parliament. If the conditions defined in Subsection (2) are not fulfilled, the committee shall indicate this in connection with the bill. (4) At the request of the committee, the association shall certify the fulfilment of the conditions defined in Points a)-f) of Subsection (2). The committee shall request the position of the President of the Hungarian Academy of Sciences regarding the fulfilment of the conditions defined in Points a)-c) of Subsection (2). (5) If Parliament does not support the recognition of an association as a church in accordance with the bill set out in Subsection (3), the decision made in this regard shall be published in the form of a parliamentary resolution.

A popular initiative aimed at recognising the association as a church cannot be initiated within a period of one year following the publication of this resolution.” Section 15 “The association shall qualify as a church as of the day of the entry into force of the amendment of this Act concerning the registration of the given association.” Section 19 “... (3) In order to realise their goals, churches shall be authorised to engage in activities, which do not qualify as business or entrepreneurial activities; and shall also be authorised to engage in business or entrepreneurial activities besides their basic activities. Furthermore, they shall be authorised to establish businesses and NGOs, as well as to participate therein.

(4) The public interest activities and the institutions of churches shall be entitled to budgetary funds to the same extent as state and local government institutions performing similar activities. In these church institutions the content of employment shall conform to public employment in respect of wage, working time and rest periods. (5) The central wage policy measures relating to employees of state and local government institutions shall cover the employees of church institutions referred to in Subsection (4), with the same conditions. (6) On the basis of rules of law churches may receive funding from the subsystems of general government, from programmes financed from EU funds or on the basis of international agreements, by way of application or outside the system of applications, on the basis of a specific decision…

” Section 20 “... (4) Excluding those listed in Subsection (2) of Section 6, the following shall not qualify as business or entrepreneurial activities in respect of churches: a) operation of religious, pedagogical, educational, higher educational, health care, charity, social, family-child-youth protection, cultural and sport institutions, as well as ... activities to protect the environment; b) use of holiday homes by providing services to church personnel; c) production or sale of publications or objects of piety which are necessary for religious life; d) partial exploitation of real estate used for church purposes; e) maintenance of cemeteries; f) sale of immaterial goods, objects or stocks serving exclusively religious, pedagogical, educational, higher educational, health care, charity, social, family-child-youth protection, cultural, sport or environmental protection activities, including the reimbursement of the cost of work clothes; g) provision of services complementary to religious, pedagogical, educational, higher educational, health care, charity, social, family-child-youth protection, cultural, sport or environmental protection activities, or the non-profit oriented use of appliances serving these activities; h) production or sale of products, notes, textbooks,

publications or studies undertaken in the course of performing public duties taken over from the State or the local government; i) operation of pension institutions or pension funds set up for the purpose of self-support of church personnel. (5) Revenues generated from activities listed in Subsection (4), with special regard to the following: a) consideration, fees, reimbursement paid for services; b) compensation, damages, penalties, fines and tax refunds connected to the activity; c) financially settled non-repayable funding, grants received in connection with the activity; and d) the portion of interest, dividend and yield paid by financial institutions and issuers on deposits and securities, made or acquired by means of unengaged funds, in proportion to the revenues generated by activities which do not qualify as business or entrepreneurial activities.

(6) Churches may be granted tax benefits and other similar benefits.” Section 23 “Churches, in particular church rites and the undisturbed performance of church government, as well as church buildings, cemeteries and other holy places shall enjoy enhanced protection by the law of minor offences and by criminal law.” Section 24 “(1) In instructive or educational institutions financed by the State or local government, churches may provide religious and moral studies education according to the needs of students and their parents; in institutions of higher education churches may carry out faith-based activities… The costs of religious and moral studies education shall be borne by the State, on the basis of a separate Act or of agreements concluded with the churches.

(2) Churches may perform pastoral services in the army, in prisons and hospitals, or other special ministries as laid down in rules of law.” Section 33 “(1) The Minister shall, within 30 days of the entry into force of this Act, register the churches listed in the Annex to this Act, and the internal ecclesiastical legal persons pursuant to Section 11 determined by them.

(2) Churches listed in the Annex and their internal ecclesiastical legal persons may operate as churches and as internal ecclesiastical legal persons regardless of the date of their registration under Subsection (1)… ” Section 34 “... (2) Until the expiry of Act C of 2011 on the Right to Freedom of Conscience and Religion and the Legal Status of Churches, Denominations and Religious Communities, with the exception of rules governing popular initiative, Parliament shall, in view of provisions governing the recognition of churches set out under Act C of 2011 on the Right to Freedom of Conscience and Religion and the Legal Status of Churches, Denominations and Religious Communities, make decisions in respect of the recognition of churches submitting applications for recognition to the Minister in accordance with this Act within the framework of the procedure set out under Subsections (4) and (5) of Section 14 by 29 February 2012. (3) The Minister shall publish a bulletin listing churches specified above in Subsection (2) on the Ministry’s official website.

(4) If Parliament refuses to recognise a church in accordance with Subsection (2), for the purposes of this Act and other relevant legislation that church shall qualify as an organisation pursuant to Subsection (1) as of 1 March 2012, and Sections 35-37 shall apply to it, with the proviso that : a) recognition as a church may proceed on the grounds of a popular initiative launched one year after the publication of the parliamentary resolution referred to in Subsection (5) of Section 14; b) procedural action defined in Subsection (1) of Section 35 may be launched up to 30 April 2012 and conditions set out in Subsection (2) of Section 37 may be fulfilled up to 31 August 2012; c) the date of 30 April shall be taken into account during the course of the application of Point b), Subsection (3) of Section 35; d) the date of legal succession in accordance with Subsection (1) of Section 36 shall be 1 March 2012; e) budgetary funding for ecclesiastical purpose may be granted to churches specified in Subsection (2) up to 29 February 2012. (5) The organisation a) may initiate its registration as an association in accordance with Section 35, and b) whereby it meets requirements provided for in this Act,

it may initiate the recognition of the association as a church in accordance with the provisions set out in Chapter III.” Section 35 “(1) The organisation shall declare its intention to continue or discontinue its activities by 29 February 2012, and in the case of its intention to continue activities, it shall, in accordance with the rules concerning associations, initiate a change registration procedure in connection with which Subsection (1) of Section 37, Section 38 and Points a) and c) of Section 63 of Act CLXXXI of 2011 on the Court Registration of Civil Society Organisations and Related Rules of Proceeding shall apply, with the proviso that the meeting resolving on transformation shall be considered as the constituent assembly.

(2) Requirements for the organisation to be registered as an association must be fulfilled by 30 June 2012 at the latest with the proviso that if the organisation undertakes religious activities from 1 January 2012 within the same organisational framework defined in its internal ecclesiastical rules in effect on 31 December 2011, in the course of the court registration of the association and in connection with the requirements set out in Point b) of Subsection (4) of Section 62 of Act IV of 1959 on the Civil Code, the court shall refrain from assessing whether the instrument of incorporation of the organisation complies with the legal provisions relating to the establishment and competence of the supreme body, administrative body and representative body.

The failure to meet this deadline results in forfeiture of the right to register… ” Section 37 “(1) With the exception of cases defined in Subsection (3), after the entry into force of this Act only churches listed in the Annex may be granted budgetary subsidy for ecclesiastical purposes.

(2) For the purposes of the Act on the Use of a Specified Amount of Personal Income Tax in Accordance with the Taxpayer’s Instructions, the organisation shall be considered an association and shall be entitled to the one per cent that can be offered to associations, provided that it complies with the conditions required by laws concerning associations by 30 June 2012. (3) Based on an agreement, the State shall provide budgetary subsidy to the operation of the following institutions operated by the organisation on 31 December 2011: a) up to 31 August 2012 in respect of public education institutions; b) up to 31 December 2012 in respect of social institutions.” Section 38 “(1) While respecting the agreements concluded with churches engaged in public interest activities, the Government shall review these agreements and if appropriate, it shall initiate the conclusion of new agreements.

(2) Up to 31 December 2012, the Government may conclude agreements relating to the provision of budgetary funding, with organisations performing public duties which do not qualify as churches under this Act.” Section 50 “... (3) The following Section 13 shall be added to the Church Funding Act: “Section 13: An organisation under Subsection (1) of Section 34 of the Church Funding Act shall be entitled, in 2012, to receive complementary funding specified under Subsection (3) of Section 4, provided it has been recognised as a church by Parliament up to 20 May 2012.” Section 52 “Section 34 shall be replaced by the following provision: Section 34 (1): With the exception of churches listed in the Annex and their independent organisations established for religious purposes, organisations registered in accordance with Act IV of 1990 on the Freedom of Conscience and Religion and on Churches and its organisation established for religious purposes (hereinafter jointly referred to as organisation) shall qualify as an association as of 1 January 2012… ” COMPLAINTS The applicants complain under Article 11 – read in the light of Article 9 and, moreover, read alone and in conjunction with Article 14 – that the discretionary re-registration of churches amounts to a violation of their right to freedom of religion and is discriminatory.

Under Articles 6 and 13, they complain that the relevant procedure is unfair and does not offer any effective remedy. Furthermore, in applications nos. 70945/11, 23611/12, 26998/12, 41150/12, 41155/12 and 41463/12, the applicants complain under Article 1 of Protocol No. 1, read alone and in conjunction with Article 14 of the Convention, about the loss of State subsidies due to the loss of church status.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Has there been a violation of the applicants’ freedom of religion, contrary to Article 11 read in the light of Article 9 of the Convention, read alone and in conjunction with Article 14 (see Moscow Branch of the Salvation Army v. Russia , no. 72881/01, §§ 96-97, ECHR 2006 ‑ XI)?