Reclamanții, dl Vasile-Sorin Ozon și dl Ștefan Candea, sunt cetățeni români, care s-au născut în 1969 și, respectiv, 1979 și trăiesc în Timișoara și, respectiv, București. Reclamanții au fost reprezentați de dl D. Costea, avocat practicant la București. Guvernul României (“Guvernul”) au fost reprezentați de agentul lor, dl RăzvanHorațiu Radu. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamanții, ambii jurnaliști investigatori, au scris o serie de articole privind activitățile din România ale anumitor persoane care se presupune că aparțin Mafiei Italiene. Articolele au fost editate de compania E. și a purtat titlul „Mafia italiană – conexiuni la nivel înalt în România” (Mafia italiană – legături la vârf în România). Articolele se referă în special la P.B., care se presupunea că au legături cu Mafia italiană și cu lumea politică română. Un membru al Parlamentului, C.N., a fost citat printre personalitățile române menționate ca având legături cu P.B. Unul dintre articolele a fost publicat la 30 ianuarie 2002 în ziarul național Evenimentul zilei. A fost semnat de către solicitanți și a fost scris după cum urmează: „Am spus întotdeauna că în țara noastră există grupuri active care aparțin organizațiilor internaționale de mafie, dar până acum nimic nu a fost dovedit de către autoritățile naționale. Evenimentul zilei dezvăluie pentru prima dată legături de înalt nivel între o organizație criminală italiană și România, legături demne de un film gangster. Pe de o parte, este organizația Cosa Nostra și pe de altă parte politicienii români și funcționarii. În mijlocul există o persoană misteriosă, P.B. El este conectat la persoane cu poziții importante în Cosa Nostra și în țara noastră; el are legături la cel mai înalt nivel ... Investigațiile efectuate de poliția română și italiană, precum și propria noastră cercetare, au dezvăluit că P.B. are multe legături, inclusiv fosti și actuali funcționari înalti și locali și antreprenori: ... C.N., fost manager de export la R.B. înainte de anii 1990 și fostul manager al Protocolului de Stat Predeal, și B.T.T., un actual deputat al Parlamentului ... și un om de afaceri cunoscut care deține patru companii și este acționar în alte două companii ... Am vorbit cu cei care, conform informațiilor noastre, au legături cu P.B., punându-le întrebări despre călătoriile lor în Italia și relația lor cu P.B. ... C.N.: Nu am văzut M.B. [P.B.] din 1995-96, când a venit să mă vadă. Știu că au existat discuții despre a merge în Italia, dar nu am participat. Trebuia să mergem la o anumită planta, dar nu am plecat. Nu m-am implicat cu M.B. în orice afacere. Tocmai am vorbit. L-am întâlnit în Brașov printr-un intermediar al ziarului Gazeta de Transilvania, H. El a fost, în general, în condiții bune cu M. și P. și cei de la Brașov. Ei ar trebui să știe mai mult. L-am văzut o dată sau de două ori în Brașov și o dată la București. El a cunoscut mulți oameni de afaceri de la Brașov. Știu că el a avut o relație mai apropiată cu H., care a fost, de asemenea, un acționar în banca A. a fost în condiții bune cu grupul care a investit în banca A. P.B.: Nu am fost într-adevăr implicat cu parlamentari C.N.” 6. Acest articol a fost însoțit de o diagramă care arata organizarea și funcționarea Mafiei Siciliene. Numele P.B. a fost în mijlocul, înconjurat de numele celor presupusi să aibă legături cu el. Numele C.N. a apărut la perimetrul. La 13 februarie 2002, un alt articol titlul „Deputatul are afaceri în valoare de șaisprezece miliarde lei” a fost publicat în același ziar. A fost semnat cu inițialele “C.O. & S.C.” și a purtat subpoziția “C.N., un parlamentar bogat”. Acesta a fost scris după cum urmează: „C.N., cineva care cunoștea P.B. care este asociat cu Mafia, are o viață prosperă. Exact acum două săptămâni, Evenimentul zilei a început să scrie în fiecare zi despre infiltrarea Mafiei Italiene în România și conexiunile sale de înalt nivel. Cu excepția poliției române, care au început investigarea meticulosă a anumitor companii, dar fără a elibera informații în acest sens, nimeni nu a făcut nimic pentru a aduce acest scandal la lumină. Activitatea lui Cosa Nostra în Italia nu este, probabil, de interes pentru români. Cu toate acestea, activitatea membrilor acestei organizații și a contactelor lor în România sunt de mare interes. Din acest motiv este necesar să se dezvăluie conexiunile P.B. în România. Evenimentul zilei a arătat că B. [P.B.], care a ajutat membrii lui Cosa Nostra cu activități de spălare de bani în România, a avut legături cu persoane importante în România, cel mai important fiind ... G.F. Au existat și alte persoane importante pe lista cu P.B. despre care vă vom informa mai târziu. Ne referim la R.M. ..., C.N. ..., H.F. și C.C. .... Mai târziu vom dezvălui două dintre cele mai înalte cifre care cunosc P.B. La 15 februarie 2002, C.N. a depus o plângere penală de difamare la Curtea de District Brașov împotriva reclamanților și companiei E. care au publicat articolele. El a susținut că ziarul Evenimentul zilei a lansat o campanie de presă care urmărește să-l denigreze și că articolele conțin acuzații nefondate în legătură cu activitățile sale. El a aderat la procedură o cerere civilă de compensare în ceea ce privește prejudiciile morale, în valoare de 5.000.000 de lei române (ROL) (aproximativ 160.000 euro (EUR)). El a recunoscut că a fost intervievat de jurnaliști și că citațiile din articolele de ziar corespundea declarațiilor sale. Cu toate acestea, el a considerat că includerea numelui său în diagrama organizațională este prejudicioasă pentru interesele sale. 10. La 17 octombrie 2003, martorii pentru urmărire penală, C.V. 11. La 7 noiembrie 2003, avocatul reclamantului a prezentat observațiile sale scrise cu privire la fondul cauzei. 12. Prin hotărârea din 14 noiembrie 2003, Tribunalul de Primă Instanță a achitat reclamanții. Afirmă că intenția de denigrare nu a fost demonstrată în ceea ce privește articolul din 30 ianuarie 2002. Curtea a făcut trimitere la art. 10 din Convenție și a susținut că articolul din ziar se referă la aspecte de interes general, considerând, de asemenea, că reclamanții au efectuat propria investigație și au intervievat toate persoanele implicate, inclusiv C.N., și au reprodus fidel declarațiile lor. Curtea a susținut că declarațiile reclamanților aveau o bază de fapt, bazată pe surse de informare fiabile și scopul acestora nu a fost să deterioreze reputația C.N. De asemenea, a susținut că reclamanții au acționat cu bună credință. După ce a reiterat faptul că activitatea unui jurnalist implică un anumit grad de exagerare, Curtea a subliniat faptul că reclamanții au fost mai critici în analiza C.N. de comportament în societate și conexiuni decât ar fi fost în cazul unui cetățean simplu, având în vedere că C.N. a fost un politician. 14. De asemenea, instanța a susținut că un element de exagerare a fost utilizat în diagrama organizațională care a reunit contactele P.B. în România. 15. În ceea ce privește articolul din 13 februarie 2002, instanța a susținut că C.N. nu a dovedit că reclamanții au scris articolul. Curtea a respins reclamația civilă depusă de C.N. din cauza faptului că reclamanții nu îndeplineau cerințele care trebuie considerate să aibă răspundere civilă. 17. C.N. a depus un recurs la punctele de drept în fața Curții de județ Brașov, din cauza faptului că ancheta efectuată de solicitanți era incompletă și că articolele publicate și-au respins imaginea și reputația publice. 18. Reclamanții nu au arătat niciun interes în acțiunea dinaintea instanței de apel. Chiar dacă au fost convocate în mod corespunzător, acestea au fost absente din acțiunea și nu au numit un avocat care să le reprezinte în fața instanței. Nu s-au adăugat noi elemente de probă înaintea instanței de apel. 19. Prin decizia finală din 7 aprilie 2004, Curtea județului a susținut achitarea reclamanților și a permis recursul asupra unor puncte de drept numai în ceea ce privește reclamația civilă. A reiterat că articolele conțin informații de interes general și că reclamanții au efectuat propria anchetă, obținând informații de la autoritățile competente și C.N. Acesta a confirmat că intenția reclamanților nu a fost de a difama partidul civil. Cu toate acestea, în ceea ce privește cererea civilă, instanța de apel a considerat că prin publicarea diagramei organizaționale din 30 ianuarie 2002, care făcea să apară ca și cum C.N. ar fi avut legături cu P.B., reclamanții au exagerat într-un grad care ar fi afectat reputația partidului civil. C.N. a fost o persoană publică și publicarea articolelor și-au înșelat imaginea și reputația. Curtea a observat după cum urmează: „... după publicarea articolelor impugnate, multe persoane (inclusiv parlamentari, senatori, membrii Camerei Deputaților și Senatului) au discutat legătura partidului civil cu Mafia italiană. Acest lucru a avut consecințe multiple: la nivel local, mulți colegi din partidul său politic nu au vrut să vorbească cu el, deputații de opoziție a Parlamentului l-au criticat pentru presupusul său legături cu Mafia, și au avut loc și discuții asupra acestui subiect în propria sa familie. În concluzie, este evident că publicarea acestor articole a respins imaginea publică, onoarea și demnitatea partidului rănit, deoarece articolele au generat suspiciuni că a avut legături cu Mafia Italiană. Acuzațiile sunt deosebit de dăunătoare deoarece este membru al Parlamentului român. Acuzații nu au intenționat să difame partidul rănit, dar ar fi trebuit să anticipeze rezultatul acțiunilor lor, și anume scandalul politic generat. Cu toate acestea, au crezut că raționarea lor bazată pe presunții este corectă, chiar dacă ancheta lor nu a dovedit fără îndoială că partidul rănit a avut legături cu Mafia italiană. În conformitate cu art. 999 din Codul Civil, fiecare persoană este responsabilă pentru daunele pe care le cauzează, nu numai cu intenție, ci și prin neglijență sau lipsă de îngrijire. În concluzie, acțiunile acuzaților îndeplinesc condițiile de responsabilitate civilă.” 20. În conformitate cu art. 346 § 2 din Codul de Procedură Penală și cu articolele 999, 1000 și 1003 din Codul Civil, instanța de apel a ordonat reclamanților și societății care au publicat ziarul să plătească în comun victima ROL 100.000.000 (aproximativ 2.600 EUR). 21. Dispozițiile relevante ale Codului de Procedință Penală, în vigoare în momentul respectiv, se citesc după cum urmează: (1) Procedură penală nu poate fi instituită sau continuată în cazul în care acestea au fost deja instituite, în următoarele situații: ... (c) dacă infracțiunea nu a fost comisă de către inculpat; (d) dacă infracțiunea lipsește de unul dintre elementele constitutive ale unei infracțiuni. ... (1) În cazul în care se aplică una dintre situațiile descrise la art. 10: ... (2) În timpul procesului, instanța decide: (a) să se achite, în situațiile descrise la art. 10, literele (a)-(e). Hotărârea finală a instanței penale are statutul de judecată în instanța civilă care hotărăște acțiunea civilă însoțită, în ceea ce privește existența actului, persoana care a comis-o și vina sa sunt vizate. (1) În cazul condamnării, achitarea sau discontinuarea procesului penal, instanța decide, de asemenea, asupra acțiunii civile. (2) În cazul în care un achitament a fost pronunțat pentru motivul dat în temeiul articolului 10 alineatul (1) litera (b) sau din cauza faptului că instanța a descoperit dovezi care elimină caracterul penal al afacerii sau din cauza lipsei unuia dintre elementele constitutive ale infracțiunii, instanța poate acorda compensații pentru prejudiciu material și moral în conformitate cu dreptul civil. (3) Daunele civile nu pot fi plătite în caz de achitare în cazul în care infracțiunea nu a fost comisă sau nu a fost comisă de către inculpat.” 22. Dispozițiile relevante ale Codurilor Civile și Penale privind difamarea și răspunderea pentru a plăti daunele în vigoare la timpul material sunt descrise în Stângu și Scutelnicu v. România (nr. 53899/00, §§ 30-31, 31 ianuarie 2006) și Barb v. România (nr. 5945/03, §§ 19-20, 7 octombrie 2008).
1.The applicants, Mr Vasile-Sorin Ozon and Mr Ștefan Candea, are Romanian nationals, who were born in 1969 and 1979 respectively and live in Timișoara and Bucharest respectively. The applicants were represented by Mr D. Costea, a lawyer practising in Bucharest. The Romanian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr RăzvanHorațiu Radu. 2. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. 3. The applicants, both investigative journalists, wrote a series of articles on the activities in Romania of certain individuals allegedly belonging to the Italian Mafia. The articles were edited by company E. and carried the headline “Italian Mafia – high-level connections in Romania” (Mafia italiană – legături la vârf în România). 4. The articles referred especially to P.B., who was alleged to have connections with the Italian Mafia and the Romanian political world. A Member of Parliament, C.N., was cited among the Romanian personalities mentioned as having connections with P.B. 5. One of the articles was published on 30 January 2002 in the national newspaper Evenimentul zilei. It was signed by the applicants and was worded as follows: “We had always said that in our country there were active groups belonging to international mafia organisations, but until now nothing had been proved by the national authorities. Evenimentul zilei reveals for the first time the highlevel connections between an Italian criminal organisation and Romania, connections worthy of a gangster film. There is, on the one side, the organisation Cosa Nostra and on the other side the Romanian politicians and civil servants. In the middle there is a mysterious person, P.B. He is connected to persons with important positions in Cosa Nostra and in our country; he has connections at the highest level ... The investigations carried out by the Romanian and Italian police, as well as our own research, have revealed that P.B. has many connections, including former and current high and local officials and businessmen: ... C.N., former export manager at R.B. before the 1990s and former manager of the Predeal State Protocol, and B.T.T., a current Member of Parliament ... and well-known businessman who owns four companies and is a shareholder in two other companies ... We spoke with those who, according to our information, have connections with P.B., asking them questions about their trips to Italy and their relationship with P.B. ... C.N.: I have not seen M.B. [P.B.] since 1995-96, when he came to see me. I know that there were discussions about going to Italy, but I did not participate. We were supposed to go to visit a certain plant, but I did not go. I did not get involved with M.B. in any business. We just talked. I met him in Brașov through an intermediary of the director of the newspaper Gazeta de Transilvania, H. He was, in general, on good terms with M. and P. and those from Brașov. They should know more. I saw him once or twice in Brașov and once in Bucharest. He knew many businessmen from Brașov. I know that he had a closer relationship with H., who was also a shareholder in bank A. B. was on good terms with the group that invested in bank A. P.B.: I was not really involved with the parliamentarian C.N.” 6. That article was accompanied by a diagram showing the organisation and functioning of the Sicilian Mafia. The name P.B. was in the middle, surrounded by the names of those alleged to have connections with him. The name C.N. appeared at the perimeter. 7. On 13 February 2002, another article headlined “Deputy has businesses worth sixteen billion lei” was published in the same newspaper. It was signed with the initials “C.O. & S.C.” and carried the subheading “C.N., a rich parliamentarian”. It was worded as follows: “C.N., someone that knew P.B. who is associated with the Mafia, has a prosperous life. Exactly two weeks ago, Evenimentul zilei started writing every day about the infiltration of the Italian Mafia in Romania and its high-level connections. With the exception of the Romanian police, who started meticulously investigating certain companies but without releasing any information in that respect, nobody has done anything to bring this scandal to light. The activity of Cosa Nostra in Italy is probably not of interest to Romanians. Nevertheless, the activity of the members of this organisation and their contacts in Romania are of major interest. For this reason it is necessary to reveal P.B.’s connections in Romania. Evenimentul zilei has shown that B. [P.B.], who helped members of Cosa Nostra with money-laundering activities in Romania, had connections with important persons in Romania, the most important being ... G.F. There were also other important persons on the list with P.B. about whom we will inform you later. We refer to R.M. ..., C.N. ..., H.F. and C.C. .... We will later reveal two of the most senior figures that know P.B. They are in important positions and one of them has businesses worth a great deal ...”. 8. On 15 February 2002 C.N. lodged a criminal complaint of defamation with the Brașov District Court against the applicants and the company E. that had published the articles. He alleged that the newspaper Evenimentul zilei had launched a press campaign seeking to denigrate him and that the articles contained unfounded accusations about his activities. He joined to the proceedings a civil claim for compensation in respect of nonpecuniary damage, amounting to 5,000,000,000 lei Romanian lei (ROL) (about 160,000 euros (EUR)). 9. At the public hearing of 5 September 2003, C.N. gave a statement to the court. He acknowledged that he had been interviewed by the journalists and that the quotations in the newspaper articles corresponded to his statements. However, he considered that the inclusion of his name in the organisational diagram was detrimental to his interests. 10. On 17 October 2003 the witnesses for the prosecution, C.V. and T.M., gave testimony in the presence of the applicants’ lawyer. 11. On 7 November 2003 the applicants’ lawyer submitted his written observations on the merits of the case. 12. By a judgment of 14 November 2003, the firstinstance court acquitted the applicants. It held that the intent to denigrate had not been proved in respect of the article of 30 January 2002. The court made reference to Article 10 of the Convention and held that the newspaper article concerned aspects of general interest. It also considered that the applicants had done their own investigation and interviewed all the persons involved, including C.N., and had faithfully reproduced their statements. It noted that C.N. had even stated before the court that the details presented in the articles were true. 13. The court held that the applicants’ statements had a factual basis. They were based on reliable sources of information and their purpose had not been to damage the reputation of C.N. It also held that the applicants had acted in good faith. After reiterating that a journalist’s work involved a certain degree of exaggeration, the court stressed that the applicants had been more critical in their analysis of C.N.’s behaviour in society and connections than they would have been in the case of a simple citizen, given that C.N. was a politician. 14. The court also held that an element of exaggeration had been used in the organisational diagram bringing together P.B.’s contacts in Romania. 15. With respect to the article of 13 February 2002, the court held that C.N. had not proved that the applicants had written the article. It acquitted the applicants on the ground that they had not committed the offence in question. 16. The court dismissed the civil claim lodged by C.N. on the ground that the applicants did not meet the requirements to be deemed to have civil liability. 17. C.N. lodged an appeal on points of law before the Brașov County Court on the ground that the investigation carried out by the applicants had been incomplete and that the published articles had tarnished his public image and reputation. 18. The applicants did not show any interest in the proceedings before the appellate court. Even if they had been duly summoned, they were absent from the proceedings and did not appoint a lawyer to represent them before the court. No new pieces of evidence were adduced before the appellate court. 19. By a final decision of 7 April 2004, the County Court upheld the applicants’ acquittal and allowed the appeal on points of law only with respect to the civil claim. It reiterated that the articles contained information of general interest and that the applicants had carried out their own investigation, obtaining information from competent authorities and C.N. It confirmed that the applicants’ intent had not been to defame the civil party. However, with respect to the civil claim, the appellate court considered that by publishing the organisational diagram of 30 January 2002, which had made it appear as if C.N. had connections with P.B., the applicants had exaggerated to a degree that had damaged the reputation of the civil party. C.N. was a public person and the publication of the articles had tarnished his image and reputation. The court observed as follows: “... after the publication of the impugned articles, many persons (including parliamentarians, senators, members of the Chamber of Deputies and the Senate) discussed the civil party’s connection with the Italian Mafia. This had multiple consequences: at local level, many colleagues in his political party did not want to speak to him, opposition Members of Parliament criticised him for his supposed connection with the Mafia, and discussions also took place on this topic within his own family. In conclusion, it is obvious that the publication of these articles has tarnished the public image, honour and dignity of the injured party, as the articles generated suspicions that he had connections with the Italian Mafia. The allegations are particularly damaging because he is a Member of the Romanian Parliament. The defendants did not intend to defame the injured party but they should have anticipated the result of their actions, namely the political scandal that was generated. However, they believed their reasoning based on presumptions to be correct, even though their investigation had not proven beyond doubt that the injured party had connections with the Italian Mafia. Under Article 999 of the Civil Code, each person is responsible for damage he or she causes, not only with intent but also by negligence or carelessness. In conclusion, the defendants’ actions met the conditions of civil responsibility.” 20. In accordance with Article 346 § 2 of the Code of Criminal Procedure and Articles 999, 1000 and 1003 of the Civil Code, the appellate court ordered the applicants and the company that had published the newspaper to jointly pay the victim ROL 100,000,000 (about EUR 2,600). 21. The relevant provisions of the Code of Criminal Procedure, as in force at the relevant time, read as follows: (1) Criminal proceedings cannot be instituted, or continued if they have already been instituted, in the following situations: ... (c) if the offence was not committed by the defendant; (d) if the offence lacks one of the constitutive elements of a crime. ... (1) If one of the situations described in Article 10 applies: ... (2) During the trial the court shall decide: (a) to acquit, in the situations described in Article 10, subparagraphs (a) to (e). The final decision of the criminal court has the status of res judicata in the civil court that decides the joined civil action, as far as the existence of the act, the person who has committed it and his or her guilt are concerned. (1) In the case of conviction, acquittal or discontinuance of the criminal trial, the court shall also decide on the civil action. (2) When an acquittal has been pronounced for the reason given under Article 10 subparagraph (1)(b) or because the court has uncovered evidence that removes the criminal nature of the affair, or because one of the constituent elements of the offence is missing, the court can award compensation for pecuniary and non-pecuniary damage in accordance with the civil law. (3) Civil damages cannot be paid in the event of an acquittal where the offence was either not committed or was not committed by the defendant.” 22. The relevant provisions of the Civil and Criminal Codes concerning defamation and liability for paying damages in force at the material time are described in Stângu and Scutelnicu v. Romania (no. 53899/00, §§ 30-31, 31 January 2006) and Barb v. Romania (no. 5945/03, §§ 19-20, 7 October 2008).