GORIUNOV v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA
GORIUNOV v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA (CtEDO, 2014)
Comunicat la 17 aprilie 2014 SECȚIUNEA TERZĂ Cererea nr. 14466/12 Igor GORIONOV împotriva Republicii Moldova depusă la 1 martie 2012 DECLARAȚIEA FACTELOR Reclamantul, dl Igor Goriunov, este un național moldovenesc, care s-a născut în 1968 și este reținut în Rezina. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a fost condamnat la închisoare pe viață la o dată necunoscută cu aproximativ 10 ani înainte de evenimentele relevante și își îndeplinește condamnarea în închisoare nr. 17 la Rezina. La 16 martie 2011, administrația închisorii a găsit un telefon mobil în celula sa. Întrucât acest lucru este un obiect al cărui posesie este interzisă de către normele de închisoare, la 23 martie 2011, Comisia de închisoare l-a sancționat cu o reprimare. La 26 iulie 2011, Comisia penitenciară a aplicat o nouă sancțiune reclamantului, și anume, purtarea obligatorie a cătușelor în timpul șase luni pentru toate mișcările din afara celulei sale. Extrasul din decizia Comisiei penitenciare emisă reclamantului a menționat că comisia a „examinat [reclamantul]” și a decis să aplice sancțiunii. Nu au fost furnizate motive suplimentare. La 28 iulie 2011, reclamantul a întrebat administrația închisorii despre motivul să-l pună în bătaie. La 3 august 2011, el a fost informat că sancțiunii au fost aplicate pe baza Ordinei nr. 4 a Departamentului Prizonilor adoptată la 13 ianuarie 2009. Nu au fost furnizate detalii suplimentare. Reclamantul a inițiat o procedură judiciară împotriva administrației închisorii, susținând că a fost sancționat de două ori pentru aceeași infracțiune, în contravenție cu cerințele juridice exprese, și că nu a fost informat cu privire la motivele pentru care a aplicat a doua sancțiune de încălcăminte. În argumentele lor adresate Curții, administrația penitenciară a susținut că sancțiunii au fost aplicate legal și că reclamantul a fost informat în mod corespunzător. Procurorul, care a participat, a adăugat că sancțiunii au fost necesare pentru a preveni pericolul pe care reclamantul le-a prezentat celorlalți deținuți. La 25 noiembrie 2011, Curtea de District Rezina a respins plângerea reclamantului ca fiind nefondată. A constatat că sancțiunile relevante au fost aplicate în mod legal și pentru a preveni pericolul pe care reclamantul a prezentat-o celorlalți deținuți. Această decizie a fost finală. Potrivit secțiunii 52 din regulamentul privind serviciul pedepselor, adoptat prin Decizia guvernamentală nr. 583 din 26 mai 2006, se poate aplica o singură sancțiune pentru o infracțiune disciplinară. Septembrie 2008, persoanele care tratează condamnare pe viață pot fi încălcate în timpul tuturor mișcărilor în afara celulelor, dacă se stabilește că absența unei astfel de măsuri va constitui un pericol imediat pentru alți deținuți, personalul de închisoare sau alte persoane. Reclamantul se plânge, în temeiul articolului 3 din Convenție, că a fost supus unui tratament inuman prin purtarea de cătușe fără nici un motiv dat de administrația penitenciară. În special, reclamantul a fost supus unor tratamente inumane sau degradante, în special prin faptul că a fost încătușată în orice moment în afara celulei sale în cursul a șase luni? Care este relevanța presupusei sancțiuni repetate, în ciuda dispozițiilor secțiunea 52 din regulament privind prestarea condamnărilor, adoptate prin Decizia guvernamentală nr. 583 din 26 mai 2006?