MINIĆ AND ĐURIŠIĆ v. MONTENEGRO

SEGUNDA SECȚIUNE DECIZIE Adresă nr. 37054/09 și 60930/10 Budislav MINI vătămată împotriva Muntenegrului și a Vojislavului δURIŠIδ împotriva Muntenegruului Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secțiunea a doua), ședința la 13 mai 2014 în calitate de comitet compus din: Paul Lemmens, președinte, Nebojša Vučinić, Egidijus Kūris, judecători și Abel Campos, grefier adjunct al secțiunii; Având în vedere cererile depuse la 18 iunie 2009 și, respectiv, la 12 octombrie 2010, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazurilor, după deliberare, hotărăsc după cum urmează: Reclamantul în primul caz, dl Budislav Minić, este un național muntenegrean, născut în 1952 și locuiește în Kolašin. El a fost reprezentat în fața Curții de către dna V. Simonović-Bulatović, un avocat practicant în același oraș. Reclamantul în al doilea caz, dl Vojislav δurišić, este un național muntenegrin, născut în 1938 și locuiește în Podgorica. Guvernul muntenegrean („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Z. Pažin. Reclamanții s-au plâns, în fond, în temeiul diferitelor articole ale Convenției cu privire la suspendarea pensiilor (a se vedea Lakićević și alții c. Muntenegru și Serbia , nos. 27458/06, 37205/06, 37207/06 și 33604/07, 13 decembrie 2011). Între 19 august 2013 și 28 octombrie 2013, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamanții au convenit să renunțe la orice nouă plângeri împotriva Muntenegru în ceea ce privește faptele care dau naștere la aceste cereri împotriva unei întreprinderi ale Guvernului de a plăti primului reclamant 13,350 euro (EUR) și la al doilea reclamant 11,000 EUR pentru a acoperi orice daune, precum și costuri și cheltuieli. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazurilor. Curtea consideră că, în conformitate cu art. 42 alineatul (1) din Regulamentul Curții, cererile ar trebui să fie însoțite, având în vedere situația lor de fapt și juridică similară. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți. Este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolele sale și nu găsește motive pentru a justifica examinarea continuă a cererilor. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să se alăture cererilor; de a elimina cererile din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 39 din Convenție. Abel Campos Paul Lemmens Președintele adjunct al grefierului

SECOND SECTION

DECISION

Applications nos. 37054/09 and 60930/10

Budislav MINIĆ against Montenegro

and Vojislav ĐURIŠIĆ against Montenegro

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 13

May 2014 as a Committee composed of:

Paul Lemmens,

President,

Nebojša Vučinić,

Egidijus Kūris,

judges,

and Abel Campos,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above applications lodged on 18 June 2009 and 12

October 2010 respectively,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the cases,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant in the first case, Mr Budislav Minić, is a Montenegrin national, who was born in 1952 and lives in Kolašin. He was represented before the Court by Ms V. Simonović-Bulatović, a lawyer practising in the same town.

The applicant in the second case, Mr Vojislav Đurišić, is a Montenegrin national, who was born in 1938 and lives in Podgorica.

The Montenegrin Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr Z. Pažin.

The applicants complained, in substance, under various Articles of the Convention about the suspension of their pensions (see

Lakićević and Others v. Montenegro and Serbia

, nos. 27458/06, 37205/06, 37207/06 and 33604/07, 13 December 2011).

Between 19 August 2013 and 28 October 2013 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicants agreed to waive any further claims against Montenegro in respect of the facts giving rise to these applications against an undertaking by the Government to pay to the first applicant 13,350 euros (EUR) and to the second applicant 11,000 EUR to cover any and all damage as well as costs and expenses. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the cases.

THE LAW

The Court considers that, in accordance with Rule 42 § 1 of the Rules of Court, the applications should be joined, given their similar factual and legal background.

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the applications.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to join the applications;

Decides

to strike the applications out of its list of cases in accordance with Article 39 of the Convention.

Abel Campos

Paul Lemmens

Deputy Registrar

President