RAKOČEVIĆ AND MINIĆ v. MONTENEGRO
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
RAKOČEVIĆ AND MINIĆ v. MONTENEGRO (CtEDO, 2017)
SECȚIUNEA DECIZIE Adresele nr. 68938/12 și 31745/13 Ljubiša RAKOČEVIć împotriva Muntenegrului și Budislav MINIδ împotriva Muntenegruului Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), ședința la 16 mai 2017 în calitate de comitet compus din: Paul Lemmens, președinte, Nebojša Vučinić, Stéphanie Mourou-Vikström, judecători și Hasan Bakırcı, grefier adjunct al secțiunii; Având în vedere cererile depuse la 22 octombrie 2012 și, respectiv, la 21 noiembrie 2012, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazurilor, după deliberare, hotărăsc după cum urmează: Reclamanții, dl Ljubiša Rakočević și dl Budislav Minić sunt resortisanți muntenegreni, care s-au născut în 1963 și, respectiv, 1952 și trăiesc în Kolašin. Ambele au fost reprezentate în fața Curții de dl Šuković, un avocat practicant în Bijelo Polje. Guvernul muntenegren (“Guvernul”) au fost reprezentate de agentul lor, dna V. Pavličić. Reclamanții s-au plâns în temeiul articolelor 6 și 13 din Convenție cu privire la lungimea excesivă a procedurilor lor civile și administrative respective și la lipsa unui remediu intern eficace în acest sens. La 20 februarie 2017 și 27 februarie 2017, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamanții au convenit să renunțe la orice nouă plângeri împotriva Muntenegru în ceea ce privește faptele care dau naștere la aceste cereri împotriva unei întreprinderi de către guvern de a plăti 5,200 euro (cincă mii două sute de euro) dlui Ljubiša Rakočević și 8.300 euro (opt mii trei sute de euro) către dl Budislav Minić pentru a acoperi orice prejudiciu moral, precum și costurile și cheltuielile, plus orice impozit care poate fi taxabil reclamanților. Aceste sume vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte. În cazul în care nu s-au plătit aceste sume în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pentru ele, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazurilor. Curtea consideră că, în conformitate cu art. 42 alineatul (1) din Regulamentul Curții, cererile ar trebui să fie însoțite, având în vedere situația lor de fapt și juridică similară. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți. Este convins că soluționarea se bazează pe respectul drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererilor. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazurile din listă. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, Decide să se alăture cererilor; decide să scoată cererile din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 39 din Convenție. Adoptat în engleză și notificat în scris la 15 iunie 2017. Hasan Bakırcı Paul Lemmens Președintele adjunct al grefierului