Această versiune a fost rectificată la 9 septembrie 2014 în temeiul articolului 81 din Regulamentul de procedură. Cererea nr. 35199/10 Valeri JAPARIDZE împotriva Georgiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), ședința la 27 mai 2014, în calitate de comitet compus din: Päivi Hirvelä, președinte, Nona Tsotsoria, Faris Vehabović, judecători și Fatoș Aracı, grefier adjunct al secțiunii, Având în vedere cererea depusă la 25 iunie 2010, având în vedere declarația depusă de guvernul contestat la 13 februarie 2014 cere Curtea să elimine cererea din lista cazurilor și răspunsul reclamantului la această declarație, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIU Reclamantul, dl Valeri Japaridze, a fost [1] un cetățean georgian, născut în 1957 și a îndeplinit o condamnare la închisoare în Rustavi nr. 2. El a fost reprezentat în fața Curții de către dna N. Londaridze, avocat practicant la Tbilisi. Guvernul georgian (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl L. Meskhoradze al Ministerului Justiției. La 15 noiembrie 2010, Curtea a comunicat guvernului plângerile reclamantului în temeiul articolelor 3 și 13 din Convenție privind presupusul lipsă de tratament medical adecvat pentru tuberculoza pulmonară cirotică în închisoare. La 9 mai 2012 a murit reclamantul, dl Valeri Japaridze. Fratele său, dl Zaur Japaridze, a informat Curtea că dorește să urmărească cererea în numele fratelui său [2]. După eșecul încercărilor de a ajunge la o soluție prietenoasă, prin scrisoarea din 13 februarie 2014, Guvernul a informat Curtea că au propus să facă o declarație unilaterală în vederea rezolvării problemelor planteate de cerere și a solicitat în continuare Curtea să elimine cererea în conformitate cu art. 37 din Convenție. Părțile relevante ale declarației se citesc după cum urmează: „Guvernul Georgiei acceptă că, în circumstanțele particulare ale acestui caz, a existat o încălcare a articolului 3 și a articolului 13 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, având în vedere deficiențele identificate în cursul tratamentului medical al dlui Valeri Japaridze. Având în vedere cele menționate mai sus, Guvernul declară că sunt pregătiți să plătească fratelui reclamantului – dl Zaur Japaridze [3] – 4.500 (patru mii cinci sute de euro) pentru a acoperi orice daune și cheltuieli sau morale. Această sumă va fi convertită în monedă națională la rata aplicabilă la data plății și va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în conformitate cu art. 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontarea, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata constituie o rezoluție finală a cazului. ...” Prin scrisoarea din 10 aprilie 2014, fratele reclamantului a indicat, fără a furniza argumente, că a refuzat să accepte termenii declarației unilaterale. Curtea reamintește că art. 37 din convenție prevede că, în orice etapă a procedurii, poate decide să scoată o cerere din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la una dintre concluziile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) sau (c) din respectivul articol. „pentru orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii.” Aceasta reamintește, de asemenea, că, în anumite circumstanțe, aceasta poate elimina o cerere în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamantul dorește să continue examinarea cazului (a se vedea Taktakishvili c. Georgia) (dec.), nr. 46055/06, 16 octombrie 2012). În acest scop, Curtea va examina cu atenție declarația având în vedere principiile care iese din jurisprudența sa, în special hotărârea Tahsin Acar (Tahsin Acar Turcia [GC], nr. 26307/95, §§ 77, ECHR 2003 VI); WAZA Spółka o.o. c. Polonia (dec.) nr. 11602/02, 26 iunie 2007; și Sulwińska v. Polonia (dec.) nr. 28953/03). În ceea ce privește declarația Guvernului, Curtea observă la început că Guvernul a recunoscut în mod explicit o încălcare a articolelor 3 și 13 din Convenție cu privire la reclamant. În acest sens, aceasta reiterează că există deja o abundență de bine jurisprudența stabilită, inclusiv împotriva Georgiei, privind lipsa unui tratament medical adecvat în închisoare și lipsa unor remedii eficace în acest sens (a se vedea, de exemplu, Goginashvili c. Georgia , nr. 47729/08, §§ 57-61, 71 81, 4 octombrie 2011; Jeladze c. Georgia , nr. 1871/08, §§ 43-50, 18 decembrie 2012, și Jashi c. Georgia , nr. 10799/06, §§ 66, 8 ianuarie 2013). Având în vedere natura admiterilor incluse în declarația Guvernului, precum și valoarea compensației propuse – care este în conformitate cu sumele acordate în cazuri similare – Curtea consideră că nu mai este justificat continuarea examinării cererii (art. 37 § 1 litera (c)). 10. În cele din urmă, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu respectă termenele declarației lor unilaterale, cererea ar putea fi restaurată pe lista în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenția (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 Martie 2008). Din aceste motive, Curtea ia act, în unanimitate, de termenii declarației guvernului contestat în temeiul articolelor 3 și 13 din Convenție și de modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în respectiva Convenție; decide să scoată aplicarea din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție. Fatoș Aracı Päivi Hirvelä Președintele adjunct al grefierului [1] Rectificat la 9 septembrie 2014: textul a fost „Dl Valeri Japaridze, reclamantul este un național georgian...” [2] Rectificat la 9 septembrie 2014: ultimele două fraze au fost adăugate la alineatul (2) [3] Rectificat la 9 septembrie 2014: textul a fost: „... reclamantul – Dl Valeri Japaridze...”
This version was rectified on 9 September 2014
under Rule 81 of the Rules of Court.
Application no. 35199/10
Valeri JAPARIDZE
against Georgia
The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 27
May
2014 as a Committee composed of:
Päivi Hirvelä,
President,
Nona Tsotsoria,
Faris Vehabović,
judges,
and Fatoș Aracı,
Deputy Section Registrar,
Having regard to the above application lodged on 25 June 2010,
Having regard to the declaration submitted by the respondent Government on 13 February 2014 requesting the Court to strike the application out of the list of cases and the applicant’s reply to that declaration,
Having deliberated, decides as follows:
FACTS AND PROCEDURE
1.
The applicant, Mr Valeri Japaridze, was
[1]
a Georgian national, who was born in 1957 and was serving a prison sentence in Rustavi no. 2 Prison. He was represented before the Court by Ms N. Londaridze, a lawyer practising in Tbilisi. The Georgian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr L. Meskhoradze of the Ministry of Justice.
2.
On 15 November 2010 the Court communicated to the Government the applicant’s complaints under Articles 3 and 13 of the Convention concerning the alleged lack of adequate medical treatment for his cirrhotic pulmonary tuberculosis in prison. On 9 May 2012 the applicant, Mr Valeri Japaridze, died. His brother, Mr Zaur Japaridze, informed the Court that he wished to pursue the application on behalf of his brother.
[2]
3.
After the failure of attempts to reach a friendly settlement, by a letter of 13 February 2014 the Government informed the Court that they proposed to make a unilateral declaration with a view to resolving the issues raised by the application. They further requested the Court to strike out the application in accordance with Article 37 of the Convention.
4.
The relevant parts of the declaration read as follows:
“The Government of Georgia accept that in the particular circumstances of this case, there was a violation of Article 3 and Article 13 of the European Convention on Human Rights. They do so on account of the deficiencies identified in the course of medical treatment of Mr Valeri Japaridze.
In light of the above-mentioned, the Government declare that they are prepared to pay to the applicant’s brother – Mr Zaur Japaridze
[3]
– 4,500 (four thousand five hundred) Euros to cover any pecuniary or non-pecuniary damages and costs and expenses.
This sum will be converted into the national currency at the rate applicable on the date of payment, and will be free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from the expiry of that period until the settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment shall constitute a final resolution of the case. ...”
5.
By a letter of 10 April 2014, the applicant’s brother indicated, without providing any arguments, that he refused to accept the terms of the unilateral declaration.
6.
The Court recalls that Article 37 of the Convention provides that it may at any stage of the proceedings decide to strike an application out of its list of cases where the circumstances lead to one of the conclusions specified under (a), (b) or (c) of paragraph 1 of that Article. Article
37
§
1
(c) enables the Court in particular to strike a case out of its list if:
“for any other reason established by the Court, it is no longer justified to continue the examination of the application.”
7.
It also recalls that in certain circumstances, it may strike out an application under Article 37 § 1 (c) on the basis of a unilateral declaration by a respondent Government even if the applicant wishes the examination of the case to be continued (see
Taktakishvili v.
Georgia
(dec.), no.
46055/06, 16 October 2012). To this end, the Court will examine carefully the declaration in the light of the principles emerging from its case-law, in particular the
Tahsin Acar
judgment (
Tahsin Acar
v.
Turkey
,
[GC], no.
26307/95, §§
75
‑
2003
‑
VI);
WAZA
Spółka
z
o.o. v.
Poland
(dec.) no.
11602/02, 26
June
2007; and
Sulwińska v.
Poland
(dec.) no. 28953/03).
8.
Turning to the Government’s declaration, the Court observes at the outset that the Government have explicitly acknowledged a violation of Articles 3 and 13 of the Convention with respect to the applicant. In this connection, it reiterates that there already exists an abundance of well
‑
established case-law, including against Georgia, concerning lack of adequate medical treatment in prison and lack of effective remedies in this regard (see, for instance,
Goginashvili v. Georgia
, no. 47729/08, §§
57-61, 71
‑
81, 4
October 2011;
Jeladze v. Georgia
, no. 1871/08, §§
43-50, 18
December 2012, and
Jashi v. Georgia
, no. 10799/06, §§
63
‑
66, 8
January 2013).
9.
Having regard to the nature of the admissions contained in the Government’s declaration, as well as the amount of compensation proposed – which is consistent with the amounts awarded in similar cases – the Court considers that it is no longer justified to continue the examination of the application (Article 37 § 1(c)).
10.
The Court notes the modalities agreed by the respondent Government for the payment of the amount proposed (see paragraph
4 above).
11.
Finally, the Court emphasises that, should the Government fail to comply with the terms of their unilateral declaration, the application could be restored to the list in accordance with Article
37 § 2 of the Convention (
Josipović v. Serbia
(dec.), no. 18369/07, 4
March 2008).
For these reasons, the Court, unanimously,
Takes note
of the terms of the respondent Government’s declaration under Articles 3 and 13 of the Convention and of the modalities for ensuring compliance with the undertakings referred to therein;
Decides
to strike the application out of its list of cases in accordance with Article
37 § 1 (c) of the Convention.
Fatoș Aracı
Päivi Hirvelä
Deputy Registrar
President
[1]
Rectified on 9 September 2014: the text was “The applicant, Mr Valeri Japaridze, is a Georgian national…”.
[2]
Rectified on 9 September 2014: the last two sentences were added to paragraph 2.
[3]
Rectified on 9 September 2014: the text was: “…the applicant – Mr Valeri Japaridze…”