PRAK v. THE NETHERLANDS

Decizia nr. 3869/08 Evert PRAK împotriva Țărilor de Jos Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care a stat la 27 mai 2014 în calitate de comitet compus din: Alvina Gyulumyan, președinte, Kristina Pardalos, Johannes Silvis, judecători și Marialena Tsirli, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 21 ianuarie 2008, Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăsc după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Reclamantul, dl Evert Prak, este un național Țările de Jos, născut în 1957 și locuiește în Leeuwarden. În primul rând, el a fost reprezentat în fața Curții de către dna T. Spronken, un avocat practicant la Maastricht, și ulterior de dl A.A. Franken, un avocat practicant la Amsterdam. Guvernul Țărilor de Jos („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl R.A.A. Böcker, al Ministerului Afacerilor Externe. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 5 § 1 din Convenție că prelungirea ordinului său de închidere într-o clinică de custodie (terbeschikking-stalling a întâlnit bevel tot verpleging van overheidswege ; „Ordinea TBS” nu a fost conformă cu standardele prevăzute în art. 590o și 590oa din Codul de Procedură Penală al Țărilor de Jos (Wetboek van Strafvordering ) și s-a plâns în continuare în conformitate cu art. 5 § 4 din Convenție că procedurile nu au fost urmărite cu viteza necesară. La 22 ianuarie și 17 februarie 2014, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul căreia reclamantul a acceptat să renunțe la orice nouă reclamație împotriva Țărilor de Jos în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere împotriva unei angajamente ale Guvernului de a-l plăti ex gratie 5.000 de euro pentru a acoperi orice daune și 3.997.57 de euro pentru a acoperi orice și toate costurile și cheltuielile, plus orice impozit care poate fi plătit reclamantului, care vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți. Este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide de a elimina aplicarea din lista de cazuri în conformitate cu art. 39 din Convenție. Marialena Tsirli Alvina Gyulumyan Președintele adjunct al grefierului

THIRD SECTION

DECISION

Application no. 3869/08

Evert PRAK

against the Netherlands

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 27 May 2014 as a Committee composed of:

Alvina Gyulumyan,

President,

Kristina Pardalos,

Johannes Silvis,

judges,

and Marialena Tsirli,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 21 January 2008,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant, Mr Evert Prak, is a Netherlands national, who was born in 1957 and lives in Leeuwarden. He was initially represented before the Court by Ms T. Spronken, a lawyer practising in Maastricht, and subsequently by Mr A.A. Franken, a lawyer practising in Amsterdam.

The Netherlands Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr R.A.A. Böcker, of the Ministry of Foreign Affairs.

The applicant complained under Article 5 § 1 of the Convention that the extension of his order for confinement in a custodial clinic (

terbeschikking-stelling met bevel tot verpleging van overheidswege

; “TBS order”) did not accord with the standards set out in Articles 590o and 590oa of the Netherlands Code of Criminal Procedure (

Wetboek van Strafvordering

). He further complained under Article 5 § 4 of the Convention that the proceedings were not pursued with the necessary speed.

On 22 January and 17 February 2014 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicant agreed to waive any further claims against the Netherlands in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay him

ex gratia

5,000 euros to cover any and all damage and 3,997.57 euros to cover any and all costs and expenses, plus any tax that may be charged to the applicant, which amounts will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.

THE LAW

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court, unanimously,

Decides

to strike the application out of its list of cases in accordance with Article 39 of the Convention.

Marialena Tsirli

Alvina Gyulumyan

Deputy Registrar

President