CtEDO 10.07.2014 Auto

TUČS v. LATVIA and 1 other application

RESPONDENT
LVA
HOTĂRÂRE
10.07.2014
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Communicated
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
TUČS v. LATVIA and 1 other application (CtEDO, 2014)
HUDOC · oficial

Comunicat la 10 iulie 2014 CUARTA SECȚIUNE Cereri nr. 7712/12 și 30795/12 Artūrs TUČS împotriva Letoniei și Maksims Vaščenkovs împotriva Letoniai depuse la 24 ianuarie 2012 și, respectiv, 16 mai 2012 DECLARAREA FACTELOR Primul reclamant, dl Artūrs Tučs, este un național leton, născut în 1990 și locuiește în Daugavpils. Al doilea reclamant, dl Maksims Vaščenkovs, este un cetățean leton, care s-a născut în 1986 și locuiește în Daugavpils. Circumstanțele cazurilor Faptele cazurilor, astfel cum au fost prezentate de reclamanți, pot fi rezumate după cum urmează. În iulie și august 2011, poliția a deschis patru anchete separate privind trei incidente de furt și un incident de jaf. La 29 august 2011, aceste proceduri au fost aderate. La 19 septembrie 2011, reclamanții au fost acuzați de furt și jaf. În plus, al doilea reclamant a fost acuzat de implicare a unui minor în furt și de furt de mici sumă. La 28 septembrie 2011, primul reclamant a fost arestat și deținut înainte de judecată La 26 iulie 2011, poliția a arestat primul reclamant pe suspiciune de implicarea sa în furt. A fost păstrat în custodie până la 28 iulie 2011. La 28 iulie 2011, poliția l-a arestat din nou, de data aceasta cu suspiciune de implicarea sa în jaf. La 29 iulie 2011, inspectorul de poliție T.P. a depus o cerere la Curtea de District Ludza. Ea a propus ca primul reclamant să fie plasat în detenție înainte de proces. 10. În aceeași zi, 29 iulie 2011, judecătorul de anchetă al Curții de District Ludza G.S. a acordat această cerere. 11. În ceea ce privește existența suspiciunilor motivate că reclamantul a comis jaf, judecătorul investigației G.S. a dat următorul argument: „Judecătorul consideră că există motive de suspiciune împotriva [prima reclamantă] că a comis infracțiunile în temeiul articolului 176 alineatul (3) din Legea penală [robbery]... Aceaceasta este confirmată de dovezile colectate în cazul penal.” 12. La 5 august 2011, primul reclamant a făcut apel împotriva acesteia. El a susținut că suspiciunile împotriva acestuia au fost exagerate. 13. La 19 august 2011, judecătorul Curții Regionale Latgale ( Latgales apgabaltiesa ) D.S. a refuzat apelul primului reclamant și a susținut hotărârea impugnată. 14. Nu a fost permis niciun recurs împotriva hotărârii judecătorului D.S. 15. La 7 octombrie 2011, judecătorul de anchetă al Tribunalului de districtul Ludza J.A. a hotărât cu privire la continuarea detenției preliminare a primului reclamant. 16. Judecătorul de anchetă J.A. a indicat că la 29 septembrie 2011 s-au scurs două luni de când reclamantul a fost închis în detenție preliminară. În conformitate cu art. 281 alineatul (4) din Legea privind procedura penală, trebuie examinată continuarea detenției preliminare. 17. În ceea ce privește existența suspiciunilor motivate de faptul că primul reclamant a comis infracțiunile presupuse în momentul material, judecătorul de anchetă J.A. a motivat în modul următor: „Judecătorul consideră că există motive de acuzare împotriva [primului reclamant] că a comis infracțiunea în temeiul art. 176 alin. (3) din Legea Criminală [robbery] ... și al art. 175 alin. (3) din Legea Criminală [fost]... acest lucru este confirmat de dovezile colectate în cazul penal.” 18. Hotărârea menționată anterior nu a putut fi apelată împotriva. 19. La 28 decembrie 2011, 23 aprilie și 2 noiembrie 2012, judecătorul Curții de District Ludza I.M. a hotărât cu privire la continuarea detenției anterioare a primei reclamante, indicând infracțiunile de care a fost acuzat reclamantul. De asemenea, ea a prevăzut că motivele de detenție anterioară luate în considerare în hotărârile anterioare nu au fost modificate. 20. Nu a fost disponibil niciun recurs împotriva acestor hotărâri. La 12 august 2011, poliția l-a arestat pe al doilea reclamant pe suspiciunile de implicarea sa în jaf. A fost păstrat în custodie până la 14 august 2011. La 14 august 2011, poliția l-a arestat din nou, de data aceasta pe suspiciunile de implicarea sa în furt. 23. La 15 august 2011, inspectorul de poliție T.P. a interzis Curtea de District Ludza ca al doilea reclamant să fie reținut în legătură cu ancheta furtului. 24. La 16 august 2011 judecătorul de anchetă al Curții de District Ludza G.S. a acordat această cerere. 25. În ceea ce privește existența suspiciunilor întemeiate că reclamantul a comis furtul judecătorul investigației G.S. a dat următorul argument: „Judecătorul consideră că există motive de suspiciune împotriva [al doilea reclamant] că a comis infracțiunile în temeiul articolului 175 alineatul (3) din Legea penală [ft] ... acest lucru este confirmat de dovezile colectate în cazul penal.” 26. La 18 august 2011, al doilea reclamant a făcut apel împotriva acesteia. 28. La 2 septembrie 2011, a avut loc o audiere de recurs în fața judecătorului Curții Regionale Latgale I.Z. În aceeași zi, judecătorul I.Z. a refuzat apelul reclamantului și a susținut hotărârea neînțelesă. 29. În ceea ce privește existența suspiciunilor motivate, ea a dat următorul raționament: „Suspectul motivat că [al doilea reclamant] a comis infracțiunea, prevăzut în hotărârea judecătorului ... este confirmat de informațiile conținute în dosar. ... ... dosarul conține informații concrete care atestă suspiciunile că [al doilea reclamant] a comis infracțiunea...” 30. Nu a fost permis niciun recurs împotriva hotărârii menționate anterior. 31. La 17 octombrie 2011, judecătorul de anchetă al Curții de districtul Ludza J.A. a hotărât că al doilea reclamant a fost păstrat în detenție preliminară. Judecătorul de anchetă a remarcat că la 16 octombrie 2011 s-au scurs două luni de când reclamantul a fost în detenție preliminară. Pe baza articolului 281 alineatul (4) din Legea de procedură penală, trebuie examinat dacă este necesară o reținere precaută suplimentară. 32. În ceea ce privește existența suspiciunilor motivate de faptul că al doilea reclamant a comis infracțiunile presupuse judecătorul de anchetă J.A. a motivat în modul următor: [Judecătorul] consideră că există motive de acuzare împotriva [al doilea reclamant] că a comis infracțiunile în temeiul articolului 175 alineatul (3) [fârșitul], al articolului 176 alineatul (2) [robbe], al articolului 180 alineatul (2) [fotul de mici sume] și al articolului 172 [îngajerea unui minor în infracțiune] din Legea penală ... Aceaceasta este confirmată de dovezile colectate în cazul penal.” 33. Nu a fost permis niciun recurs împotriva acestei hotărâri. 34. La 28 decembrie 2011 și 23 aprilie 2012 a continuat detenția anterioară a candidatului. 35. La 19 iunie și 6 august 2012 și 3 februarie 2012, el s-a plâns la judecătorul Curții de District Ludza I.M. că detenția sa în legătură cu afirmația de jaf nu a fost evaluată. 36. La 6 august și 2 noiembrie 2012, și 25 ianuarie 2013 judecătorul I.M. a susținut deținerea anterioară continuată a celui de-al doilea reclamant. Raționarea sa în partea relevantă a citit după cum urmează: „Din materialul care rezultă că [al doilea reclamant] deținere anterioară se bazează pe [faptul] că [el] este suspectat că a comis o infracțiune în temeiul articolului 175 alineatul (3) din Legea penală [ft]... [Al doilea reclamant] este acuzat de infracțiunile în temeiul articolului 175 alineatul (3) [fault], 176 alineatul (2) [robbery], 180 alineatul (2) [fost de mici sumă] [și] 172 [angajamentul unui minor în infracțiuni] din dreptul penal ...” 37. Hotărârile menționate anterior nu au putut fi apelate. Legea internă relevantă 38. Secțiunea 272 alineatul (1) din Legea privind procedura penală, în măsura în care se menționează după cum urmează: „(1) Detenția preventivă poate fi aplicată numai în cazul în care au fost colectate informații concrete în cadrul procedurii penale cu privire la astfel de fapte care atestă suspiciunile că o persoană a comis o infracțiune, pedepsită de privare de libertate...” 39. În conformitate cu art. 281 alineatul (4) din Legea de procedură penală, un judecător de anchetă examinează dacă continuarea detenției preliminare este necesară atunci când, în cursul a două luni, deținutul sau reprezentantul sau avocatul său de apărare nu au depus o cerere în acest sens. Curtea de Primă Instanță efectuează această examinare în cazul în care se suspendă acțiunea de procedură pentru mai mult de două luni. Potrivit subsecțiunea (6), aceste hotărâri nu pot fi apelate. COMPLAINTE 40. Reclamanții se plâng de o evaluare inadecvată de către instanțele interne de suspiciune că au comis infracțiunile în cauză pentru a le păstra sub detenția anterioară: Cererea nr. 7712/12 41. În special, referindu-se la art. 5 § 1 litera (c) din Convenție, primul reclamant se plânge că detenția sa preliminară a fost bazată în esență pe statutul său de suspect și mai târziu pe statutul unui acuzat în cadrul procedurii penale. În special, referindu-se la art. 5 § 3 din Convenție, al doilea reclamant se plânge că detenția anterioară a fost inițial legată de acuzația de furt. Atunci când a fost inclusă ulterior afirmația de jaf, această afirmație nu a fost evaluată pentru a-l ține sub întrebarea anterioară a detenției anterioare către părți Tribunalul intern a luat în considerare cerința suspiciunilor rezonabile [art. 5 §§ §§ §§ §§ §§ § 4 din Convenție] că reclamanții au comis infracțiunile în cauză atunci când au hotărât deținerea anterioară în conformitate cu art. 5 §§ §§ 3 și 4 din Convenție?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă