Ress împotriva Ungariei

Decizia nr. 29273/14 Attila Ress împotriva Ungariei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care a stat la 2 septembrie 2014 în calitate de comitet compus din: Helen Keller, Președintele, András Sajó, Robert Spano, judecători și Abel Campos, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 2 aprilie 2014, după ce a deliberat, decide după cum urmează: FACTE Reclamantul, dl Attila Ress, este un cetățen maghiar, născut în 1974 și locuiește în Szada. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl Grád, un avocat practicant în Budapesta. Faptele cazului, astfel cum a fost depus de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. La 13 octombrie 2010, reclamantul a fost acuzat de falsificare de bani și plasat în detenție precaută.

În ciuda mai multor apeluri, detenția anterioară a fost menținută până la 29 aprilie 2013. În acea dată, aceaceasta a fost înlocuită cu o măsură mai puțin strictă, în special prin interdicția de a părăsi satul său de reședință. Reclamantul a susținut că nu a putut depune plângerea în termenul de șase luni numărat începând cu 29 aprilie 2013, deoarece nu exista niciun avocat în satul său de reședință. COMPLAINT Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 5 §§ 3 și 4 din Convenție cu privire la lungimea presupusă nejustificată a detenției sale înainte de judecată.

Curtea observă că cererea a fost depusă la 2 aprilie 2014, adică în afara termenului de șase luni prevăzut la art. 35 § 1 din Convenție; care urmează să fie numărată în cazul în cauză începând cu sfârșitul deținerii preliminare la 29 aprilie 2013. Curtea reiterează că scopul articolului de șase luni este să promoveze securitatea juridică și să se asigure că cazurile care pun problemele în temeiul convenției sunt tratate într-un timp rezonabil, precum și să protejeze autoritățile și alte persoane interesate de a fi sub incertitudine pentru o perioadă de timp extinsă.

În sfârșit, aceaceasta ar trebui să se asigure că faptele cazului sunt verificate cât mai repede posibil, înainte de a dispare șansa de a face acest lucru, făcând un examen echitabil al întrebării în cauză lângă imposibilitatea (a se vedea, de exemplu, Lučić c. Croația , nr. 5699/11, § 64, 27 februarie 2014). Cu toate acestea, există circumstanțe specifice care ar putea împiedica un reclamant să respecte termenul prevăzut la art. 35 § 1 din Convenție și astfel de circumstanțe sunt factori relevante pentru examinarea Curții (a se vedea Benzer și alții c. Turcia , nr. 23502/06, § 124, 12 noiembrie 2013). Curtea observă, de asemenea, că reclamanții nu sunt obligați de Convenția să recurgă la un avocat în momentul depunerii unei plângeri la Curte.

art. 36 din Regulamentul de procedură prevede: „Persoanele ... pot prezenta inițial cererile în temeiul articolului 34 din Convenție înșiși ... [Este doar] după notificarea cererii către partea contractantă contestată [care] reclamantul ar trebui reprezentat ... cu excepția cazului în care președintele Camerei hotărăște altfel”. Prin urmare, argumentul reclamantului cu privire la presupusul său incapacitate de a depune plângerea în termenul de șase luni pentru lipsa de acces la un avocat este nefondat. Curtea constată, de asemenea, că, în orice caz, interdicția de a-și părăsi satul nu l-ar fi împiedicat să consulte un avocat prin telefon sau poștă, sau să organizeze o ședință la șederea sa. Prin urmare, Curtea este convinsă că nu existau circumstanțe specifice în cazul reclamantului care l-au împiedicat să respecte termenul prevăzut la art. 35 § 1 din Convenție.

Prin urmare, cererea trebuie respinsă, în conformitate cu art. 35 §§ § 1 și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. Abel Campos Președintele adjunct al grefierului Helen Keller

SECOND SECTION

DECISION Application no. 29273/14 Attila RESS against Hungary The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 2 September 2014 as a Committee composed of: Helen Keller, President, András Sajó, Robert Spano, judges, and Abel Campos , Deputy Section Registrar, Having regard to the above application lodged on 2 April 2014, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr Attila Ress, is a Hungarian national, who was born in 1974 and lives in Szada. He was represented before the Court by Mr A. Grád, a lawyer practising in Budapest. The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. On 13 October 2010 the applicant was charged with money forgery and placed in pre-trial detention.

Despite several appeals, his pre-trial detention was maintained until 29 April 2013. On that date, it was replaced with a less stringent measure, notably by prohibition to leave his village of residence. The latter measure was raised on 14 February 2014. The applicant submitted that he had been unable to lodge his complaint within the six-month time-limit counted from 29 April 2013, because there was no lawyer in his village of residence. COMPLAINT The applicant complained under Article 5 §§ 3 and 4 of the Convention about the allegedly unjustified length of his pre-trial detention.

THE LAW The Court observes that the application was submitted on 2 April 2014, that is, outside the six-month time-limit laid down in Article 35 § 1 of the Convention; to be counted in the present case from the end of the pre-trial detention on 29 April 2013. The Court reiterates that the purpose of the six-month rule is to promote legal certainty and to ensure that cases raising issues under the Convention are dealt with within a reasonable time, as well as to protect the authorities and other persons concerned from being under uncertainty for an extended period of time.

Finally, it should ensure that the facts of the case are ascertained as promptly as possible, before the chance to do so fades away, making a fair examination of the question at issue next to impossible (see, for example, Lučić v. Croatia , no. 5699/11, § 64, 27 February 2014). Nevertheless, there may exist specific circumstances which might prevent an applicant from observing the time-limit laid down in Article 35 § 1 of the Convention and such circumstances are relevant factors for the Court’s examination (see Benzer and Others v. Turkey , no. 23502/06, § 124, 12 November 2013). The Court further observes that applicants are not required by the Convention to have recourse to a lawyer when lodging a complaint with the Court.

Rule 36 of the Rules of Court provides: “Persons ... may initially present applications under Article 34 of the Convention themselves ... [It is only] following notification of the application to the respondent Contracting Party [that] the applicant should be represented ... unless the President of the Chamber decides otherwise”. Therefore, the applicant’s submission about his alleged inability to lodge his complaint within the six-month time-limit for want of access to a lawyer is unfounded. The Court also notes that, in any event, the prohibition on the applicant to leave his village would not have hindered him in consulting a lawyer via telephone or mail, or organising a meeting at his residence.

Thus, the Court is satisfied that there were no specific circumstances in the applicant’s case which had prevented him from observing the time-limit laid down in Article 35 § 1 of the Convention. It follows that the application must be rejected, pursuant to Article 35 §§ 1 and 4 of the Convention. For these reasons, the Court, unanimously, Declares the application inadmissible. Abel Campos Helen Keller Deputy Registrar President