Story împotriva Maltei

Comunicat la 10 septembrie 2014 CIFTH SECȚIUNE Cererea nr. 56854/13 Edward HISTORIA împotriva Maltei și alte două cereri (a se vedea lista adăugată) DECLARAREA FACTELOR O listă a reclamanților este prezentată în apendice. O cerere a raportorului în temeiul articolului 49 § 2 pentru ca Guvernul să prezinte informații cu privire la condițiile de detenție ale reclamanților, a fost răspunsă la 7 februarie 2014. Din informațiile prezentate de Guvern și din răspunsurile furnizate de solicitanți în martie 2014, faptele cazului pot fi rezumate după cum se arată mai jos. Reclamanții au remarcat că corespondența Curții a fost deschisă de către autoritățile închisoare și că aceasta a fost dezordonată atunci când au primit-o, astfel, nu sunt siguri că au avut acces la întreaga documentație prezentată de Guvern la Curte.

1. A fost acuzat în Curte la 8 mai 2012 și a fost remandat în aceeași zi în ceea ce privește acuzațiile legate de droguri. Reclamantul este în prezent în detenție în așteptare în judecată. Reclamantul a susținut că în mai 2012 când a sosit în închisoare a fost plasat în Divizia 6, o divizie disciplinară cu standarde foarte stricte și fără confidențialitate. Nimeni nu a vorbit limba sa în această divizie. În cele din urmă, el a fost mutat în Divizia 13, unde nimeni nu a vorbit din nou limba lui. Se presupune că obiectele sale au fost furate și autoritățile închisorii au ignorat plângerile sale, din cauza căreia el a fost în grevă foame timp de trei zile.

După două săptămâni el a fost transferat la Divizia 3. De fapt, din înregistrările deținute de autoritățile închisoare, apare faptul că reclamantul este acum găzduit în celula nr. 152 situată în Divizia 3. Această divizie este situată în secțiunea mai veche a clădirii închisorii care a văzut diferite etape de modernizare și renovare. Cu toate acestea, există anumite restricții impuse în modul în care clădirea este structurată, cum ar fi ferestre înalte și pereți groase pe care guvernul a susținut că erau necesare din motive de securitate. Guvernul a afirmat că dl Story nu a făcut nicio plângere legată de celulă sau de orice condiție specifică autorităților închisoare, nici nu a solicitat un transfer de la o divizie la alta.

Reclamantul a afirmat că pentru a face celulă locuibilă el a trebuit să-l picteze în sine și să-l împacheteze cu lumina adecvată. Există doi ventilatori în celulă numărul 152 și există, de asemenea, o fereastră. Ventilator montat pe perete este de 20 cm x 15 cm și este acoperit de o bucată de carton rectangular și există un alt ventilator plasat pe acoperiș de o dimensiune mai mică. Reclamantul a susținut că atunci când ploaia apă se va turna de la ventilatorul montat pe perete pe care l-a considerat doar o gaură în perete, și care a fost acoperit de cutie pentru a evita intrarea vântului în lunile de iarnă - în consecință a făcut camera fără ventilație. O fereastră este situată în celulă. Constă atât într-o secțiune bazată pe perspex, care permite intrarea în lumina zilei, cât și într-o parte din lemn.

Ambele secțiuni pot fi deschise și închise în principiu din interiorul celulei. Fereastra este situată la o înălțime de 250cm, cu dimensiuni de 76.5cm în lățime cu 46cm în înălțime. Potrivit Guvernului (și fotografii prezentate) fereastra din celula 152 este întotdeauna păstrată închisă de ocupant în ciuda faptului că el ar putea deschide și închide fereastra prin aprinderea pe pat. Reclamantul a susținut că ferestrele în alte diviziuni au fost mult mai jos. În cazul său pentru a încerca să deschidă fereastra el a trebuit să stea pe chiuvetă și să ajungă la încuietoare prin intermediul unei bucăți de lemn. Odată deschis (Fereastra deschisă vertical) a trebuit să fie păstrată deschisă prin intermediul unor sprijinuri, cum ar fi, de exemplu, o plancă de metal sau lemn care nu era de obicei permisă în închisoare.

Reclamantul, care este dintr-o construcție grea, nu poate deschide o astfel de fereastră fără ajutorul altor deținuți mai briche. Aprinderea în celula 152 consta dintr-o lumină de tavan și două lămpi portabile montate pe perete care pot fi mutate în întreaga celulă după cum este necesar (ambele 25 Watts). Potrivit reclamantului, adesea nu există apă de robinet în celulă și cu siguranță apa nu a fost potabilă. Cu toate acestea, potrivit Guvernului, apa de rubinet este disponibilă în fiecare celulă, inclusiv celula 152 (fotografie transmise) și apa de rubinet malteză care curge prin Facilitatea Correcțională Corradino este certificată pentru consumul uman, astfel cum este descris de certificatul emis de Directorul Sănătății de Mediu, din 24 ianuarie 2014, prezentat Curtea.

De asemenea, deținuții sunt autorizați să achiziționeze apă sticlă din magazinul de tuc (apă bottled este vândută deținuților pentru 2,10 EUR pentru un pachet de șase sticle sau pentru 0,35 EUR pe flacon). Fiecare deținut este acordat bani gratuiti pentru astfel de achiziții de 27,95 EUR pe lună. Dl Story a primit 117 EUR ca gratuit în 2012 și 363,35 EUR în 2013. Deținuții au, de asemenea, posibilitatea de a lucra împotriva plăților nominale de 18,63 EUR lunare. Reclamantul a remarcat că această activitate este inumană, având în vedere că el a trebuit să lucreze timp de opt ore pe zi, fără asigurări sociale sau drepturi de pensie sau un contract de muncă, pentru o astfel de sumă redusă de bani care nu ar putea acoperi nevoile sale de bază.

Dl Story a primit 13,39 EUR în 2012 și 242,19 EUR în 2013 pentru activitatea sa. Guvernul a recunoscut că nu există sisteme combinate de spălare și WC în divizia 3 datorită naturii structurii clădirii, deci deținuții trebuie să își spălească propria toaletă personală prin intermediul unei gălete de apă furnizate în fiecare celulă. În acest scop, există robinete de apă montate pe perete pentru a umple găletele cu apă. Sistemul combinat de spălat și WC este disponibil în noua parte a închisoarei. Dl Story susține că adesea nu există apă curentă pentru a permite spălarea. Toți deținuții au acces la dușuri la nivel divisional și nu este furnizat celulă cu un duș in-cell. În plus, toți deținuții pot folosi dușele de mai multe ori pe zi, de cât timp este necesar.

Cu toate acestea, dl Story a remarcat că existau doar trei dușuri, unul dintre care nu a avut apă curentă, dar o sticlă de plastic de apă a fost singura sursă de apă, celălalt nu a avut un duș, astfel, numai unul dintre ei a fost funcțional. În plus, apa caldă nu a fost adesea disponibilă în timpul iernii și, adesea, nu a fost disponibilă în vară. Reclamantul a susținut că plângerile despre lipsa apei au fost adesea făcute gardienilor de închisoare, dar nu au fost remarcate în jos. Nici o celulă în nici o parte a clădirii închisoare (atât blocul vechi, cât și noul bloc) este echipată cu încălzitoare, potrivit Guvernului această restricție a fost în scopuri de securitate. În vara, deținuții sunt autorizați să achiziționeze fani pentru a răci celulele lor.

Dl Story are doi fani în celula sa. Potrivit fotografiilor prezentate starea de celulă 152 este ordonată. Deținuții sunt autorizați să achiziționeze alte obiecte neesențiale în celulele lor, inclusiv televiziuni sau monitore, playere DVD, console de joc etc. la cerere. Toate cererile dlui Story au fost acordate. Dl Story susține că există molde în celula sa. Potrivit Guvernului, de la o inspecție efectuată de către funcționarii închisorii din celula 152, nu s-a putut detecta nici un molde în această celulă. Dl Story susține că a trebuit să plătească pentru propriul medicament, dar având în vedere că nu a putut să plătească el a rămas în durere. Guvernul a susținut că dl Story a primit diferite medicamente prevăzute gratuit prin Serviciul Național de Sănătate (NSH) în conformitate cu Regulamentul 31 al Regulamentelor privind închisoarea (Legea subsidiară 260.03).

Potrivit Guvernului, din dosarele deținute de autoritățile (nedepuse la această Curte), de asemenea, s-a dovedit că reclamantul a fost vizitat de o unsprezece ori de către un medic între 27 august 2012 (în urma admiterii reclamantului la detenție la încarcerare) și 30 decembrie 2013. În opt cazuri, au fost necesare prescripții medicale și, de fapt, au fost furnizate reclamantului douăsprezece medicamente. Aceste medicamente au fost furnizate de către NHS, cu excepția pastilelor Bioflor, în cazul în care a fost furnizată o alternativă generică. Dl Story a remarcat că nu a putut face apeluri telefonice la ora 12.15, care a fost singura dată când a putut ajunge la rudele sale. Guvernul s-a referit la reglementările relevante (a se vedea legislația internă relevantă) dar a remarcat că în practică, toți deținuții au fost autorizați orice număr de apeluri între ora 9.30 și ora 11.45.

Deținuții care lucrează au obținut o perioadă specifică între prânz și ora 12.15 p.m. Nu se fac apeluri între ora 12.25 p.m. și ora 14:00 în care deținuții sunt limitați la celulele lor. Deținuții au primit două cărți telefonice de 5 euro pe lună (în prima zi a lunii). Dl Story a primit aceste cărți de la data intrării în închisoare. Din înregistrările deținute de autorități, acesta traduce, de asemenea, că reclamantul s-a folosit de posibilitatea de a apela la străinătate folosind cărțile sale de 4,5 ori pe zi, în medie, în timpul perioadei 1 Ianuarie 2014 - 6 februarie 2014. Aceasta se referă la apeluri cu o durată minimă de trei minute. Alte apeluri au fost făcute cu privire la un timp mai scurt.

O analiză detaliată a apelurilor de 3 minute plus arată că 76 dintre aceste apeluri au avut o durată de peste 10 minute cu o durată de peste 20 de minute. În ceea ce privește timpul în care au fost efectuate apelurile, 50 (30% din apelurile) au fost înregistrate în dimineața între 9.08 a.m. și 11.58a.m., în timp ce celelalte 117 de apeluri (70%) au fost înregistrate între 14.30 și 7.54p.m.. De asemenea, transpiră că reclamantul a folosit-o de ore de apel primite de la 10.00a.m. până la 12.11p.m. (69% dintre apelurile au fost înregistrate între 22 mai 2012 și 7 decembrie 2013). Restul apelurilor (31%) au fost înregistrate între orele 14.05 și 18.44 p.m. A primit 35 de apeluri primite în 2012 și 175 de apeluri primite în 2013. Potrivit Guvernului reclamantul nu a trimis niciodată o cerere scrisă directorului să fie acordată permisiunea de a face apeluri la ora 12.15 p.m.

2. dl Goldzinski dl Goldzinski Goldzinski A fost condamnat la nouă ani de închisoare și la o amendă de 23 000 EUR de către Curtea Penală la 5 decembrie 2013. Din înregistrările autorităților penitenciare, se traduce că reclamantul este găzduit în celula nr. 130, situată în Diviziunea 3 a Facilității Correcționale Corradino. În timp ce reclamantul consideră, de asemenea, că există lipsă de spațiu de viață în dormitorii de zece persoane, guvernul a remarcat că dl Goldzinski nu se pare că reclamantul a făcut vreodată vreo plângere anterioară cu privire la celulă sau orice condiție specifică autorităților închisoare, nici nu a cerut să schimbe celulă. Pleacarea și condițiile generale de detenție referitoare la dl Goldzinski sunt aceleași ca și mai sus, cu câteva diferențe menționate mai jos.

Dl Goldzinski în general lasă fereastra deschisă, el consideră, de asemenea, că nu este posibil să se deschidă fereastra prin aprinderea pe pat. Fereastra respectivă este situată la 1,5 metri deasupra chiuvetei, și prin urmare este doar stând în picioare pe o astfel de chiuvetă, care se poate deschide. Lumina constă într-o lumină de tavan și o lampă portabilă montată pe perete pe care el însuși a cumpărat-o – el nu a cerut o lampă suplimentară, deși de fapt deținuții sunt autorizați două lămpi. Potrivit reclamantului, adesea nu există apă de robinet în celulă. Totuși, potrivit Guvernului apă de robinet este disponibilă în fiecare celulă, inclusiv în celulă 130. Dl Goldzinski a primit gratuititate în valoare de 293,44 EUR în 2012 și de 363,35 EUR în 2013, precum și de 130,41 EUR în 2012 și de 242,19 EUR în 2013 pentru lucrările efectuate de el.

Dl Goldzinski are, de asemenea, doi fani în celula lui. El a remarcat că rece în iarnă a fost groaznic și l-a făcut să fie bolnav. El a susținut că adesea nu are lenjerie de pat sau pături, uneori nici măcar un pat pentru a dormi pe. Potrivit Guvernului, dl Goldzinski își menține celula într-un stat dezordonat și nepotrivit. Când autoritățile penitenciare, prin intermediul Autorității Correcționale, au adus acest lucru la atenția dlui Goldzinski, el a răspuns că mizeria a fost datorită problemelor sale personale în curs și a reclamantului a promis să-și curețe camera. Toate cererile dlui Goldzinski pentru obiecte neesențiale au fost acordate. O parte a celulei 130 expune retenția de apă, care produce moluște (aproximativ 1 metru pătrat ca transpiruri din fotografiile transmise).

Reclamantul a susținut că poza nu este realistă și că, în realitate, o parte mai mare a celulei a fost moldată cauzându-l astm, o condiție de care nu a mai suferit niciodată. Guvernul a subliniat că reclamantul a primit diferite medicamente prevăzute gratuit prin NHS. Potrivit Guvernului, din dosarele deținute de autoritățile (nu transmise Curții) dl Goldzinski a fost vizitat de patruzeci și trei de ori de către medic între 5 Octombrie 2011 (data admiterii reclamantului în detenție în reținere) și 23 ianuarie 2014. În douăzeci și nouă de cazuri, medicamente prescriptive au fost necesare și, de fapt, 50 de medicamente au fost furnizate reclamantului. Aceste medicamente au fost furnizate de către NHS, cu excepția unui sampon specific în cazul în care a fost furnizată o alternativă generică în schimb.

Dl Goldzinski a remarcat că a trebuit să cumpere însuși niște medicamente. Totuși, potrivit Guvernului, aceste medicamente se referă la o alegere făcută de reclamantul însuși. Din înregistrările deținute de autoritățile, se traduce că există o serie de recomandări de autoritate (a se vedea mai jos) înregistrate în numele reclamantului, care se referă la scăderea urechilor pentru a elimina cera urechii, gelul Voltaren, o serie de vitamine și pulbere de Daktarin. În cele din urmă, el a remarcat că a fost făcut pentru a lua medicamente fără explicații și că nu a fost permis accesul la curte. 3. Dl Przewlocki Dl Przewlocki a fost condamnat la 12 ani de închisoare și la o amendă de 23 000 EUR de către Curtea Penală prin o hotărâre a 30 ianuarie 2013 pentru infracțiuni legate de droguri.

Din dosarele autorităților de închisoare, transpiră că el este găzduit în celula nr. 137, situată în divizia 3 – el a fost în divizia 3 timp de trei ani și zece luni. Dl Przewlocki a ocupat, de asemenea, această celulă ca un singur ocupant. El nu a făcut nicio plângere în legătură cu celula sau cu orice condiție specifică autorităților închisoare, și nu a solicitat un transfer de la o divizie la alta. Condițiile generale de detenție referitoare la dl Goldzinski sunt aceleași cu cele de mai sus, cu câteva diferențe menționate mai jos. Există doar un singur ventilator de tavan în celulă pe care el pretinde că nu funcționează, dar există două lămpi portabile – el remarcă că lampa de tavan este supus controlului central și nu poate fi aprins sau oprit în conformitate cu nevoile.

Din fotografiile prezentate se pare că celula 137 este păstrată într-o stare relativ ordonată. Dl Przewlocki a fost autorizat, de asemenea, să achiziționeze alte obiecte neesențiale din celulă, susține că nu au nevoie de autorizație. El susține, de asemenea, că unul dintre fanii săi personale a fost eliminat din celulă după luarea fotografiilor. Potrivit inspecției guvernamentale efectuate de funcționarii închisorii din celula 137, nu s-a putut detecta mucegai. Cu toate acestea, reclamantul a susținut că era în jurul chiuvetei sale aproximativ 50 de cm de mucegai. Dl Przewlocki care s-a plâns, de asemenea, de lipsa apei de robinet (contestate de Guvern) și de sistemul combinat de curățare, a remarcat că lipsa apei a creat condiții nehigiene, în special din cauza incapacității de a curăța WC sau de a curăța camera; de asemenea, absența oricăror alte echipamente care nu au fost furnizate.

Dl Przewlocki a remarcat că a fost bolnav în mod regulat din cauza apei de robinet din camera sa și că medicul i-a spus că nu ar trebui să bea o astfel de apă. El a remarcat că rezultatul testelor efectuate de guvern nu s-a referit la apa colectată în camera sa, deoarece nu a fost colectată apă. Dl Przewlocki a primit 101,28 EUR ca gratuit în 2011. 363,55 în calitate de gratuit în 2012 și 363,35 EUR în 2013. El a primit, de asemenea, 18,63 EUR în 2011 111,78 EUR în 2012 și 93,15 EUR în 2013 (în perioada august-decembrie 2013) pentru lucrările efectuate de el însuși. Dl Przewlocki a primit, de asemenea, diverse medicamente prevăzute gratuit prin NHS.

Din înregistrările deținute de autoritățile (care nu au fost depuse Curții) s-a desfășurat, de asemenea, că el a fost vizitat de treizeci și o dată de către medic între 26 aprilie 2011 (în urma admiterii reclamantului în detenție în reținere) și 21 ianuarie 2014. În 15 cazuri, a fost necesară prescrierea medicamentelor și, de fapt, au fost furnizate reclamantului douăzeci și opt medicamente. Aceste medicamente au fost furnizate de NHS, cu excepția comprimatelor de ușurare rece și o cremă pentru care a fost furnizată o alternativă generică. Traduce că există două auto-recomandări înregistrate în numele reclamantului, un criminal de durere și o cremă care este disponibilă doar gratuit prin NHS dacă a fost prescris de un consultant Dermatolog, care nu este cazul reclamantului.

Legislația internă relevantă și practică 1. Regulamentele penitenciare Conform Regulamentului 23 (3) din Regulamentele penitenciare (Legislația subsidiară 260.03), curățarea celulei, inclusiv toaleta situată în interiorul ei, se află sub responsabilitatea deținutului în cauză care ocupă celulă. Regulamentul 25 din Regulamentele penitenciare se referă în special la furnizarea de alimente pentru prizonieri. În cazul persoanelor condamnate, Regulamentul nr. 25 alin. (4) din Regulamentul privind închisoarea prevede că persoanele condamnate nu sunt autorizate să aibă alte alimente decât dispozițiile normale, cu excepția autorizării de către director sau de către ofițer medical. În plus, începând cu anul 1994, a fost acordat un privilegiu tuturor prizonierilor condamnați să primească o masă pregătită de membrii familiei persoanelor condamnate, o dată pe săptămână, care a fost ulterior schimbată într-o opțiune de dispoziție fie într-o sâmbătă, fie într-o duminică.

Potrivit procedurii operaționale a închisorii, fiecare masă trebuie inspectată în fața persoanei care furnizează alimente. Orice altă metodă de livrare a produselor alimentare, inclusiv a livrării poștale, este interzisă. Regulamentul 59 din Regulamentul de închisoare se referă la comunicarea telefonică a deținuților. Regulamentul 59 (3) prevede că este prerogativa directorului, cu aprobarea ministrului, să determine frecvența și durata apelurilor telefonice efectuate sau primite de deținuți, precum și persoanele cu care pot fi deținute astfel de comunicații. Regulamentul 59 (4) se referă în mod specific la deținuții străini care nu au rude în Malta, care poate fi permisă un apel gratuit pe lună la o rudă în străinătate.

Durata apelului este determinată de directorul. 2. Regulamentul privind îngrijirea medicală 31 din Regulamentul privind închisoarea prevede un serviciu medical. NHS furnizează o listă de medicamente care pot fi obținute gratuit și în cazul în care medicamentul prescris nu este furnizat de Guvern, acest lucru este înlocuit de medicamente generice. Acesta este același sistem aplicabil tuturor cetățenilor maltezi și a tuturor beneficiarilor NHS (inclusiv a tuturor deținuților). În cazul în care un pacient declină sau refuză medicamentele generice oferite, pacientul poate opta pentru a cumpăra alte medicamente similare. Neacceptarea medicamentului generic împotriva medicamentului marcat este înregistrată ca o auto-recomandare.

Autoritățile închisorii au, de asemenea, un fond special pentru a cumpăra medicamente care nu sunt pe lista NHS. Acest fond este rezervat pentru cazurile care necesită intervenție imediată. (2) Raportul Consiliului Europei În măsura în care este cazul, raportul către Guvernul Maltez privind vizita la Malta efectuată de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) (în perioada 26-30 septembrie 2011) a publicat la 4 iulie 2013, menționează următoarele: „În diviziunile 2 și 3, condițiile materiale au fost, de asemenea, mult mai jos de orice standard acceptabil. Celulele erau într-o stare foarte slabă de reparație și aveau acces limitat la lumina naturală.

O altă problemă majoră a fost nivelul ridicat de umiditate în multe celule, cauzat de scurgerea de apă din tavan. În acest sens, celula nr. 51 în Divizia 2 (care nu avea nici o fereastră) și celula nr. 114 în Divizia 3 au fost afectate în mod deosebit. Această celulă a fost extrem de delapidată și atât de umed (cu apă care rulează în jos pereți) că prizonierul nu a putut păstra nici o bunuri personale în celulă. În plus, în multe celule, fluxul de toaletă nu a fost funcționat, și, în special în Divizia 3, majoritatea instalațiilor de duș (inclusiv chiuvetele) au fost rupt. Având în vedere cele de mai sus, CPT a solicitat autorităților malteze să elaboreze un plan cuprinzător de renovare a întregii CCP cât mai curând posibil și să stabilească un calendar pentru punerea în aplicare a diferitelor etape.

Diviziunile 2 și 3 ar trebui renovate cu prioritate.” COMPLAINTĂ Reclamanții se plâng în temeiul art. 3 din Convenție în legătură cu condițiile de detenție. Întrebarea PENTRU PARTE A avut condițiile instalației de detenție, în special divizia 3, suma (sau în asociere cu alte condiții) la tratamente inumane și degradante, în contravenție cu art. 3 din Convenție? Apendicele aplicației nr. Lodged on Solicitant Data nașterii Localului de reședință 56854/13 22/08/2013 Edward HISTORIA 09/08/1983 Valletta polonez 57005/13 22/08/2013 Bartosz GOLDZIשSKI 20/10/1984 Valletta polonez 57043/13 22/08/2013 Tomasz PRZEWLOCKI 19/02/1974 Valletta polonez

Communicated on 10 September 2014

FIFTH SECTION

Application no. 56854/13 Edward STORY against Malta and 2 other applications (see list appended)

STATEMENT OF FACTS

A list of the applicants is set out in the appendix. A. The circumstances of the case A request by the Rapporteur under Rule 49 § 2 for the Government to submit information about the applicants’ conditions of detention, was replied to on 7 February 2014. From the information submitted by the Government and the replies provided by the applicants in March 2014, the facts of the case may be summarised as shown below. The applicants noted that the Court’s correspondence has been opened by the prison authorities and that it was disorderly when they received it, thus, they were not sure that they had had access to the entire documentation submitted to the Court by the Government. 1. Mr Story Mr Story was arraigned in Court on 8 May 2012 and was remanded on the same day in relation to drug related charges.

The applicant is currently in detention on remand awaiting trial. The applicant submitted that in May 2012 when he arrived in prison he had been placed in Division 6, a disciplinary division with very strict standards and no privacy. No one spoke his language in that division. He eventually was moved to Division 13, where again no one spoke his language. Allegedly his items had been stolen and the prison authorities had ignored his complaints, as a result of which he went on hunger strike for three days. After two weeks he was transferred to Division 3. In fact, from the records held by the prison authorities, it emerges that the applicant is currently accommodated in cell number 152 which is situated in Division 3. This division is located in the older section of the prison building that has seen various stages of upgrading and renovation.

However, there are certain restrictions imposed in the manner of how the building is structured, such as high windows and thick walls that the Government claimed were necessary for security reasons. Mr Story has been occupying the said cell as sole occupant. The Government alleged that Mr Story has never made any complaint relative to his cell or to any specific condition to the prison authorities, nor has he requested a transfer from one division to another. The applicant alleged that to make his cell habitable he had to paint it himself and equip it with proper lighting. There are two ventilators in cell number 152 and there is also a window. The wall-mounted ventilator is 20cm x 15cm and is covered by a rectangular piece of cardboard and there is another roof-located ventilator of a smaller size.

The applicant submitted that when it rained water would pour in from the wall-mounted ventilator which he considered was solely a hole in the wall, and which was covered by carton to avoid the wind entering in winter months - in consequence it rendered the room devoid of any ventilation. A window is located in the cell. It consists of both a perspex-based section that allows daylight to enter and a wooden part. Both sections can in principle be opened and closed from within the cell. The window is situated at a height of 250cm with dimensions of 76.5cm in width by 46cm in height. According to the Government (and photos submitted) the window in cell 152 is always kept closed by the occupant despite the fact that he could open and close the window by alighting onto the bed.

The applicant submitted that windows in other divisions were much lower. In his case to attempt to open the window he had to stand on the sink and reach for the lock by means of a piece of wood. Once open (the window opened vertically) it had to be kept open by means of some support, as for example a metal or wooden plank which was not usually allowed in prison. The applicant, who is of a heavy built, is unable to open such a window without the help of other lighter inmates. Lighting in cell 152 consists of a ceiling light and two wall-mounted portable lamps that may be moved about throughout the cell as required (both of 25 Watts). According to the applicant there is often no tap water in the cell and any water was surely not potable.

However, according to the Government tap water is available in each cell, including cell 152 (photos submitted) and Maltese tap water flowing through the Corradino Correctional Facility is certified for human consumption as outlined by the certificate issued by the Director of Environmental Health, dated 24 January 2014, submitted to the Court. Inmates are also permitted to acquire bottled water from the tuck-shop (bottled water is sold to the inmates for EUR 2.10 for a pack of six bottles or for EUR 0.35 per bottle). Every inmate is given gratuity money for such purchases amounting to EUR 27.95 monthly. Mr Story received EUR 117 as gratuity during 2012 and EUR 363.35 during 2013. Inmates are also given the opportunity to work against nominal payment of EUR 18.63 monthly.

The applicant noted that this work was inhumane given that he had to work for eight hours a day, without social security or pension entitlements or an employment contract, for such a meagre sum of money which could not cover his basic needs. Mr Story received EUR 13.39 during 2012 and EUR 242.19 during 2013 for his work. The Government admitted that there is no installed combined flushing and WC system in Division 3 due to the nature of the structure of the building, therefore inmates must flush their own personal toilet by means of a water bucket provided within each cell. To this end, there are wall-mounted water taps in order to fill the buckets with water. The combined system of flushing and WC is available in the new part of the prison.

Mr Story alleges that there is often no running water to allow flushing. All inmates have access to showers at divisional level and no cell is provided with an in-cell shower. Furthermore, all inmates can use the showers numerous times daily, for as long as necessary. However, Mr Story noted that there were only three showers, one of which did not have running water but a plastic bottle of water was its only source of water, the other did not have a showerhead, thus, only one of them was functional. Furthermore, hot water was often not available in winter and frequently no water was available in summer. The applicant submitted that complaints about the lack of water were often made to the prison guards, but they were not noted down.

No cell in any part of the prison building (both the old block and the new block) is equipped with heaters, according to the Government this restriction was for security purposes. During summer, the inmates are allowed to acquire fans to cool down their cells. Mr Story has two fans in his cell. According to the photos submitted the state of cell 152 is tidy. Inmates are permitted to acquire other nonessential items in their cells including televisions or monitors, DVD players, game consoles etc. upon request. Mr Story’s requests have all been granted. Mr Story claims that there is mould in his cell. According to the Government, from an inspection conducted by the prison officials in cell 152, no mould could be detected in this cell.

Mr Story alleged that he had to pay for his own medication, but given that he was unable to pay he had remained in pain. The Government submitted that Mr Story had been in receipt of various medicines provided for free through the National Health Service (NHS) in line with Regulation 31 of the Prisons Regulations (Subsidiary Legislation 260.03). According to the Government, from the records held by the authorities (not submitted to this Court), it also transpired that the applicant had been visited eleven times by a doctor between the 27 August 2012 (following the applicant’s admission on detention on remand) and 30 December 2013. In eight cases, prescription of medicines had been required and in fact twelve medicines were provided to the applicant.

These medicines were supplied by the NHS except for the Bioflor sachets where a generic alternative was provided instead. It transpires that the applicant has not made any purchases, relative to self-recommendations (explained below). Mr Story noted that he could not make telephone calls at 12.15 which was the only time he could reach his relatives. The Government referred to the relevant regulations (see relevant domestic law) but noted that in practice, all inmates were allowed any number of calls between 9.30a.m to 11.45a.m. As from 1 January 2014 the times were changed to 8.30a.m. to 11.45a.m and between 2p.m. to 8p.m. Those inmates who work are granted a specific period between noon and 12.15p.m..

No calls are made between 12.25p.m. and 2p.m. during which time the inmates are confined to their cells. Inmates are given two telephone cards of EUR 5 each every month (on the first day of the month). Mr Story has been in receipt of these cards since the day of his entry in prison. From the records held by the authorities it also transpires that the applicant availed himself of the opportunity to call abroad using his cards on average 4.5 times a day during the period 1 January 2014 to 6 February 2014. This refers to calls having duration of a minimum of three minutes. Other calls were made pertaining to a shorter time. A detailed analysis of the 3 minute plus calls shows that 76 of these calls were of a duration of over 10 minutes with some of a duration of over 20 minutes.

In terms of the time during which the calls were made, 50 (30% of the calls) were registered during the morning between 9.08a.m. to 11.58a.m. while the remaining 117 calls (70%) were registered between 2.30pm and 7.54p.m.. It also transpires that the applicant has availed himself of incoming call times ranging from 10.00a.m. till 12.11p.m. (69% of the calls were registered between the 22 May 2012 and 7 December 2013). The rest of the calls (31%) were registered between 2.05p.m. and 6.44p.m. He received 35 incoming calls in 2012 and 175 incoming calls in 2013. According to the Government the applicant never submitted a written request to the Director to be granted permission to make calls at 12.15 p.m.

2. Mr Goldzinski Mr Goldzinski is currently serving a term of imprisonment for drug related offences. He was sentenced to nine years imprisonment and to a fine of EUR 23,000 by the Criminal Court on 5 December 2013. From the Prison authorities’ records, it transpires that the applicant is accommodated in cell number 130, situated in Division 3 of the Corradino Correctional Facility. While the applicant also considers that there is lack of living space in the dormitories of ten persons, the Government noted that Mr Goldzinski has been occupying the said cell as the sole occupant. It does not appear that the applicant has ever made any prior complaint about his cell or any specific condition to the prison authorities, neither has he requested to change cell.

The complaint and general conditions of detention pertaining to Mr Goldzinski are the same as above, with a few differences mentioned below. Mr Goldzinski generally leaves his window open, he also considers that it is not possible to open the window by alighting onto the bed. The said window is situated at 1.5 metres above the sink, and thus it is only by standing on such sink that one may open it. Lighting consists of a ceiling light and one wall-mounted portable lamp which he purchased himself– he has not requested an additional lamp, although inmates are in fact allowed two lamps. According to the applicant there is often no tap water in the cell. However, according to the Government tap water is available in each cell, including cell 130. Mr Goldzinski received gratuity in the sum of EUR 293.44 during 2012 and EUR 363.35 during 2013 as well as the amount of EUR 130.41 during 2012 and EUR 242.19 during 2013 for work carried out by him.

Mr Goldzinski also has two fans in his cell. He noted that the cold in winter was terrible and caused him to be ill. He maintained that he often did not have bed linen or blankets, sometimes not even a bed to sleep on. According to the Government Mr Goldzinski keeps his cell in a disorderly and unkempt state. When the Prison authorities through the Correctional Supervisor brought this to the attention of Mr Goldzinski, he replied that the mess was due to his ongoing personal family troubles and the applicant promised to clean his room. Mr Goldzinski’s requests for nonessential items have all been granted. A part of cell 130 exhibits water retention, which yields mould (approximately 1 square metre as transpires from photos submitted).

The applicant submitted that the photo was not realistic and that in reality a larger part of the cell was moulded causing him asthma, a condition he had never suffered from before. The Government pointed out that the applicant has been in receipt of various medicines provided for free through the NHS. According to the Government, from the records held by the authorities (not transmitted to the Court) Mr Goldzinski was visited forty-three times by the doctor between 5 October 2011 (date of the applicant’s admission in detention on remand) and 23 January 2014. In twenty-nine cases, prescriptive medicines were required and in fact fifty medicines were provided to the applicant. These medicines were supplied by the NHS except for a specific shampoo where a generic alternative was provided instead.

Mr Goldzinski noted that he had had to purchase some medicines himself. However, according to the Government, those medicines refer to a choice made by the applicant himself. From the records held by the authorities, it transpires that there are a number of self-recommendations (see below) registered on the applicant’s behalf, which concern ear drops to remove ear wax, Voltaren gel, a number of vitamins and Daktarin powder. Lastly he noted that he was made to take medicine without any explanations, and that he was not allowed to access the yard. 3. Mr Przewlocki Mr Przewlocki was sentenced to 12 years’ imprisonment and to a fine of EUR 23,000 by the Criminal Court by means of a judgment of the 30 January 2013, for drug related offences.

From the prison authorities’ records, it transpires that he is accommodated in cell number 137 which is situated in Division 3 – he has been in Division 3 for three years and ten months. Mr Przewlocki has also been occupying the said cell as sole occupant. He has never made any complaint relative to his cell or to any specific condition to the prison authorities, nor has he requested a transfer from one division to another. The general conditions of detention pertaining to Mr Goldzinski are the same as above, with a few differences mentioned below. There is only one ceiling ventilator in his cell which he claims does not work, but there are two portable lamps – he notes that the ceiling lamp is subject to central control and may not be lit or switched off according to needs.

From the photos submitted it appears that cell 137 is kept in a relatively tidy state. Mr Przewlocki has also been allowed to acquire other nonessential items in the cell. He claims that they do not require authorisation. He also alleges that one of his personal fans was removed from his cell after the taking of the photographs. According to the Government’s inspection conducted by the prison officials in cell 137, no mould could be detected. However, the applicant submitted that there was around 50 cm of mould around his sink. Mr Przewlocki who also complained about the lack of tap water (contested by the Government) and combined flushing system, noted that the lack of water created unhygienic conditions particularly because of the inability to flush the WC or to clean the room; also the absence of any other equipment which was not provided.

Mr Przewlocki noted that he had been regularly sick because of the tap water in his room and that the doctor told him he should not drink such water. He noted that the result of the tests carried out by the Government had not referred to water collected in his room, as no such water had been collected. Mr Przewlocki received EUR 101.28 as gratuity during 2011, EUR 363.55 as gratuity during 2012 and EUR 363.35 during 2013. He also received EUR 18.63 during 2011, EUR 111.78 during 2012 and EUR 93.15 during 2013 (between August and December 2013) for work carried out by himself. Mr Przewlocki has also been in receipt of various medicines provided for free through the NHS.

From the records held by the authorities (which were not submitted to the Court) it also transpired that he was visited thirty-one times by the doctor between the 26 April 2011 (following the applicant’s admission in detention on remand) and the 21 January 2014. In fifteen cases, prescription of medicines was required and in fact twenty-eight medicines were provided to the applicant. These medicines were supplied by the NHS except for cold relief tablets and a cream for which a generic alternative was provided. It transpires that there are two self-recommendations registered on behalf of the applicant, a pain killer and a cream which is only available for free through the NHS if it had been prescribed by a Consultant Dermatologist, which is not the case for the applicant.

B. Relevant domestic law and practice 1. Prison Regulations According to Regulation 23 (3) of the Prison Regulations (Subsidiary Legislation 260.03), the cleanliness of the cell including the toilet situated within it, falls under the responsibility of the particular inmate occupying the cell. Regulation 25 of the Prisons Regulations specifically deals with provision of food to prisoners. In the case of sentenced persons Regulation 25 (4) of the Prisons Regulations provides that sentenced persons are not allowed to have any food other than that ordinarily provided except as duly authorised by the Director or by the Medical Officer. Besides, as from the year 1994, a privilege was granted to all sentenced prisoners to receive a meal prepared by the family members of the said sentenced persons, once a week on Sunday, which was subsequently changed to an option of provision either on a Saturday or on a Sunday.

According to the prison’s operational procedure every meal has to be inspected in front of the person delivering the food. Any other method of delivery of food items, inclusive of postal delivery, is prohibited. Regulation 59 of the Prisons Regulations deals with telephone communication by inmates. Regulation 59 (3) provides that it is the prerogative of the Director, with the approval of the Minister, to determine the frequency and duration of telephone calls made or received by inmates as well as the persons with whom such communications can be held. Regulation 59 (4) specifically deals with foreign inmates who do not have any relatives in Malta, who may be allowed one free call a month to a relative overseas.

The duration of the call is determined by the Director. 2. Medical care Regulation 31 of the Prisons Regulations provides for a prison medical service. The NHS provides a list of medicines that may be obtained for free and where the prescribed medicine is not supplied by the Government, this is substituted by generic medicine. This is the same system applicable to all Maltese citizens and all recipients of the NHS (inclusive of all the inmates). Should a patient decline or refuse the generic medicines offered, the patient may opt to buy other similar medicines. The non-acceptance of generic medicine against branded medicine is registered as a self-recommendation. The prison authorities also have a special fund in order to buy medicines that are not on the NHS list.

Such fund is reserved for cases requiring immediate intervention. 2. Council of Europe reports In so far as relevant, the Report to the Maltese Government on the visit to Malta carried out by the European Committee for the Prevention of Torture and Inhuman or Degrading Treatment (CPT) (from 26 to 30 September 2011) published on 4 July 2013, reads as follows: “In Divisions 2 and 3, material conditions were also far below any acceptable standard. Cells were in a very poor state of repair and had only very limited access to natural light. Another major problem was the high level of humidity in many cells, caused by water leaking from the ceiling. In this regard, cell no. 51 in Division 2 (which also had no window) and cell no. 114 in Division 3 were particularly affected.

The latter cell was extremely dilapidated and so humid (with water running down the walls) that the prisoner could not keep any personal belongings in his cell. Moreover, in many cells, the toilet flush was not functioning, and, in particular in Division 3, most of the shower facilities (including the sinks) were broken. In the light of the above, the CPT urged the Maltese authorities to draw up a comprehensive plan to renovate the entire CCF as soon as possible and to provide a timetable for the implementation of the different stages. Divisions 2 and 3 should be renovated as a matter of priority.” COMPLAINTS The applicants complain under Article 3 of the Convention about the conditions of their detention.

QUESTION TO THE PARTIES

Did the conditions of the detention facility, notably Division 3, amount (alone or in combination with other conditions) to inhuman and degrading treatment, contrary to Article 3 of the Convention? Appendix No Application No Lodged on Applicant Date of birth Place of residence Nationality 56854/13 22/08/2013 Edward STORY 09/08/1983 Valletta Polish 57005/13 22/08/2013 Bartosz GOLDZIŃSKI 20/10/1984 Valletta Polish 57043/13 22/08/2013 Tomasz PRZEWLOCKI 19/02/1974 Valletta Polish