CASE OF SZÉL AND OTHERS v. HUNGARY

Reclamanții s-au născut în 1977, 1974 și 1971 și trăiesc în Budakeszi, Budapesta și, respectiv, Gödöllő. În momentul material, reclamanții erau membri ai Parlamentului maghiar și partidul de opoziție LMP. La 21 iunie 2013, Parlamentul a deținut un vot final asupra unei noi legi, T/7979 privind transferul de terenuri agricole și terenuri forestiere. Propunerea legislativă a fost destul de controversată și a generat motive intense între membrii opoziției. În protest în timpul votului final asupra proiectului de lege, dna Lengyel a plasat o mică roată de aur plină cu sol pe masa în fața prim-ministrului, în timp ce dna Szél și dna Osztolykán au întins o banner care conține inscripția „Distribuția terenului în loc de jaf de teren!” în fața pulpitului speakerului; între timp, dna Lengyel a folosit un megafon pentru a vorbi.

În cursul dezbaterii detaliate și a unui discurs în dezbaterea finală a proiectului de lege, a prezentat trei propuneri de modificare și a prezentat două propuneri de modificare chiar înainte de votul final. La 25 iunie 2013, Președintele a prezentat o propunere de amendare a dnei Szél și, respectiv, a dnei Lengyel 131.410 forints maghiari (HUF) (aproximativ 430 euro (EUR)) și a dnei Osztolykán HUF 154.600 (aproximativ 510) pentru că au perturbat în mod grav procedurile plenare, în aplicarea articolului 49 alineatul (4) din Legea nr. XXXVI din 2012 privind Parlamentul. Președintele propune aplicarea amenzii maxime (o treime din remunerația lor lunară), având în vedere situația extraordinară care s-a dezvoltat în timpul procesului de votare.

Motivul acordat de președinte este că reclamanții au perturbat în mod grav activitatea plenară prin afișarea posterului și folosirea unui megafon. O decizie de aprobare a propunerii președintelui a fost adoptată de plenară la 26 iunie 2013, fără dezbatere. 10. A fost depusă o plângere constituțională, privind o sancțiune de conduită perturbatoare, deputatul E.N., membru al partidului de opoziție Jobbik, și respinsă de Curtea Constituțională la 4 noiembrie 2013 (decizie nr. 3206/2013. (XI.18.) AB și 3207/2013. (XI.18.) AB); a se vedea punctul 16 de mai jos. Curtea Constituțională a constatat că P.E.N. a fost amendată în temeiul articolului 48 alineatele (3) și (6), 50 alineatele (1) și 52 alineatele (2) – mai degrabă decât art. 49 alineatul (4) – din Legea nr. XXXVI din 2012 privind Parlamentul.

Acesta a susținut, în special, că restricțiile impuse acestuia pentru conduita care intră în conformitate cu dispozițiile de mai sus – adică, „expresia grav ofensivă” – au fost în conformitate cu Legea fundamentală. Lanunța sa în ceea ce privește art. 49 alineatul (4) a fost respinsă deoarece această dispoziție, privind „conductul grav ofensiv”, nu a fost aplicabilă în acest caz. Curtea Constituțională a continuat să observe că nu există nici un remediu pentru reclamantul respectiv împotriva măsurii. În sfârșit, Curtea Constituțională a susținut că legislația disciplinară parlamentară se referă la afacerile interne ale Parlamentului și la comportamentul parlamentarilor în calitate de parlamentari, mai degrabă de drepturi sau obligații cetățenilor; și că, prin urmare, nicio cerință de remediere împotriva unei măsuri disciplinare parlamentare nu poate fi dedusă de la articolul XXVIII alineatul (7) din Legea fundamentală.

5. The applicants were born in 1977, 1974 and 1971 and live in Budakeszi, Budapest and Gödöllő, respectively. 6. At the material time, the applicants were members of the Hungarian Parliament and the opposition party LMP. 7. On 21 June 2013 Parliament held a final vote on a new law, Bill no. T/7979 on Transfer of Agricultural Lands and Lands of Forestry. The legislative proposal was quite controversial and generated intense reactions among opposition members. In protest during the final vote on the bill, Ms Lengyel placed a small, golden wheelbarrow filled with soil on the table in front of the Prime Minister, while Ms Szél and Ms Osztolykán stretched a banner containing the inscription “Land distribution instead of land robbery!” in front of the Speaker’s pulpit; meanwhile, Ms Lengyel used a megaphone to speak.

She had previously delivered two speeches during the detailed debate and one speech during the final debate on the bill, filing three amending motions, and introduced two amending proposals just before the final vote. 8. On 25 June 2013 the Speaker presented a proposal to fine Ms Szél and Ms Lengyel respectively 131,410 Hungarian forints (HUF) (approximately 430 euros (EUR)) and Ms Osztolykán HUF 154,600 (approximately EUR 510) for having seriously disrupted the plenary proceedings, in application of section 49(4) of Act no. XXXVI of 2012 on Parliament. 9. The Speaker proposed that the maximum fine (a third of their monthly remuneration) was to be applied, given the extraordinary situation that had developed during the voting process.

The reason given by the Speaker was that the applicants had gravely disrupted the plenary’s work by displaying their poster and using a megaphone. A decision approving the proposal of the Speaker was adopted by the plenary on 26 June 2013, without a debate. 10. A constitutional complaint was filed, concerning a sanction for disruptive conduct, by MP E.N., a member of the opposition party Jobbik, and rejected by the Constitutional Court on 4 November 2013 (decision nos. 3206/2013. (XI.18.) AB and 3207/2013. (XI.18.) AB); see paragraph 16 below). The Constitutional Court found that MP E.N. had been fined under sections 48(3) and (6), 50(1) and 52(2) – rather than section 49(4) – of Act no. XXXVI of 2012 on Parliament.

It held in particular that the restrictions imposed on him for conduct falling under the above provisions – that is, “gravely offensive expression” – were in compliance with the Fundamental Law. His complaint in respect of section 49(4) was rejected because this provision, concerning “gravely offensive conduct”, was not applicable in that case. The Constitutional Court went on to observe that there was no remedy available to that complainant against the measure. Lastly, the Constitutional Court held that parliamentary disciplinary law concerned Parliament’s interior business and the MPs’ conduct as parliamentarians, rather than citizens’ rights or obligations; and that therefore no requirement of a remedy against a parliamentary disciplinary measure could be deduced from Article XXVIII(7) of the Fundamental Law.