CtEDO 29.09.2014 Auto

M c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
29.09.2014
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
M c. ROUMANIE (CtEDO, 2014)
HUDOC · oficial

Comunicat la 29 septembrie 2014 SECȚIUNEA a treia Cerere nr. 69681/13 M împotriva României introdusă la 29 octombrie 2013 EXPOSAT DE FAPTE recurenta, domnișoara M, este un resortisant român născut în 2009. Ea este reprezentată în fața Curții de către mama sa. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează. La 4 iunie 2009, mama reclamantei, în calitate de reprezentant al fiicei sale minore, a numit B. în fața Tribunalului de Primă Instanță în cadrul unei acțiuni în căutare de paternitate pentru a stabili că a fost tatăl reclamantei. Ea a susținut că ea a cunoscut B. în cursul anului 2006 și, un an mai târziu, au devenit un cuplu. Potrivit acesteia, momentul conceperii copilului a cărui paternitate a fost căutată a avut loc în iunie 2008, data la care ea a coabitat cu B. La 16 mai 2011, părțile interesate, fiica și mama, și B. s-au supus prelevării probelor de salivă de la laboratorul de medicină legală. Rezultatul acestei expertize realizate fără ca expertul, desemnat de reclamant și autorizat de instanță să participe, să fie convocat, a fost emis într-un raport din 27 mai 2011, potrivit acestui raport, era exclus ca B. să fie tatăl reclamantei. Partea reclamantă a contestat rezultatul acestei expertize, invocând că expertul desemnat de aceasta nu a participat la realizarea expertizei, că probele prelevate nu au fost sigilate, și că pârâtul, care era avocat al statului său, l-a făcut să creadă că a avut mijloacele de a avea, în interesul său, rezultatul de competență. De altfel, aceasta a formulat o plângere penală în această privință, care ar fi în prezent pendinte. Plângerea a prezentat în sprijinul cererii sale două opinii extrajudiciare de experți, date la o dată pe lună de către expertul, medic legist, desemnat de ea, și care nu a putut participa la departament, iar pe de altă parte, de către unul dintre cei trei experți din institutul medico-legal, care a participat la expertiză. Potrivit acestor opinii, rezultatele unei expertize ADN asupra probelor de salivă ar putea fi false, nu numai în cazul contaminării probelor, ci și în cazul unor mutații genetice cunoscute, printre altele, sub denumirea de mozaic. În astfel de cazuri, ar trebui efectuate noi expertize genetice mai aprofundate. Prin hotărârea din 20 iunie 2011, tribunalul i-a acordat părții reclamante dreptul de a anula această primă expertiză din cauza unei necunoașteri a procedurii, în special din cauza lipsei de participare a expertului desemnat de reclamant și a dispus o nouă expertiză. B. a refuzat să se prezinte pentru o nouă taxă. La 27 iunie 2011, Tribunalul de Primă Instanță din Târgu-Secueesc, după luarea în considerare a mărturiilor și a altor dovezi ale coabitării mamei reclamantei cu pârâtul, precum și refuzul lui B. de a se prezenta pentru o taxă în vederea unei noi expertize, a acceptat acțiunea, stabilind că B. era tatăl reclamantei. S-a stabilit o pensie alimentară în beneficiul acesteia din urmă. 10. Prin hotărârea din 31 ianuarie 2013, Tribunalul a primit cererea reclamantului de a majora cuantumul cheltuielilor de judecată datorate de pârâtă. În schimb, recursul din partea B. a fost respins și Tribunalul a confirmat raționamentul instanței de primă instanță. 11. Cele două părți au formulat un recurs în fața instanței judecătorești din Brașov. Ulterior, reclamanta și-a retras recursul, dat fiind faptul că hotărârea instanței judecătorești din statul membru în cauză îi era favorabilă. 12. printr-o hotărâre din 13 iunie 2013, Curtea de apel a acceptat recursul la B. Instanța de apel a clasat hotărârea înainte de a face trimitere la dreptul din 20 iunie 2011 și a confirmat validitatea actului de competenă pe motiv că expertul desemnat de partea solicitantă a fost totuși prezent la prelevarea probelor și că comisia superioară judiciară nu a constatat nicio încălcare, în momentul realizării actului de competenă în cauză. Această hotărâre este astfel redactată în părțile sale relevante O parte din neregulile raportate au fost confirmate, în special faptul că nu a fost introdus în raportul medico-sanitar faptul că persoana în cauză este expertul desemnat de reclamant. legal. Cu toate acestea, ea a fost exprimat în mod distinct într-un raport de expertiză extrajudiciară și rezultatul științific de la rejudecare nu a fost modificat. Prin urmare, reclamanta nu a suferit nici o pagubă sunt repararea nu ar putea fi obținute decât prin anularea de la competene (nu a suferit o vatămare de natură a justifica anuala expertizei 13. Pe de altă parte, instanța de apel reține, în ceea ce privește fondul cauzei, că nu a fost posibil să răstoarne încheierea unei competențe prin mijloace de probă cu valoare științifică inferioară, ca depoziții. Prin urmare, acțiunea în căutare de paternitate a fost respinsă. Dreptul intern relevant 14. Astfel, standardele metodologice adoptate de consiliul superior de medicină legală cu privire la participarea unui expert desemnat de o parte în cadrul expertizei medico-legale sunt formulate în părțile relevante ale acestora, în conformitate cu art. 5 În cazul în care o persoană nu este autorizată sau nu este obligatorie din punct de vedere procedural, aceasta are dreptul de a participa la examinarea persoanei care este efectuată de experții oficiali. În cazul în care examinarea directă a persoanei este necesară, expertul oficial solicită organismului judiciar care a emis hotărârea să îi notifice în scris atât persoana care urmează să fie examinată, cât și expertul/experții numiți de partea sau părțile interesate, precum și data și ora la care se vor prezenta în instituția medico-legale pentru examinare. art. 6 În cazul în care în cauză sunt numiți experți pentru fiecare dintre părțile la procedură, examinarea persoanei se efectuează de către expertul/experții oficiali și/sau: - de către experții desemnați de toate părțile - numai de către expertul desemnat de către una dintre părți (și anume, există un acord scris între experții desemnați de părți) - numai de către expert/experți oficiali, în cazul în care experții numiți de către părți notifică în scris intenția de a nu participa la examinare. Legistul numit oficial și medicul legist expert desemnat de o parte, dincolo de a fi neetic, aduce atingere bazei procedurale a muncii medico-legale în cauză și poate constitui un motiv pentru refacerea expertizei. 15. Astfel, standardele metodologice privind activitatea medicului legist în calitate de expert recomandat adoptat prin Decizia nr. 2 din 24 noiembrie 2011 a Consiliului Superior pentru Medicină Legală sunt formulate în părțile relevante ale acestora: În cazul în care un expert nu este numit în scrisoarea emisă de către organismul judiciar care a emis o hotărâre, acesta nu poate participa la examinarea efectuată în cadrul instituției medico-legale. art. 17 (1) [...] expertul recomandat poate: (a) participarea la examinarea persoanei sau a corpului, numai în prezența expertului oficial, caz în care organul judiciar va comunica, la expertul numit și părții interesate, data și ora la care ar trebui să aibă loc examinarea în cadrul instituției medico-legale. Invocând articolele 6 și 8 din Convenție, recurenta se plânge de încălcarea, în cadrul acțiunii sale de căutare a paternității, a vieții sale private din cauza faptului că nu se respectă garanțiile procedurale inerente expertizei criminalistice și de obligația de a obliga pârâtul să se prezinte pentru a efectua taxa necesară pentru o nouă expertiză. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI Durata procedurii civile urmate în speță era compatibilă cu condiția de judecată într-un termen rezonabil, în sensul art. 6 alin. (1) din Convenție (a se vedea, printre altele, Mikulić c. Croația, nr. 53176/99, CEDH 2002 I și Saileanu c. România, nr. 46268/06, 2 februarie 2010) A fost încălcat dreptul recurentei de a-și respecta viața privată și de familie, în sensul articolului 8 alineatul (1) din convenție (a se vedea, mutatis mutandis, Mikulić, citată anterior, §§ 56-66, și A.M. c. România, nr 2151/10, § 51-65, 14 februarie 2012)

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2020-06-30
0,95
AFFAIRE BOCU c. ROUMANIE
fut confirmé, sur recours du requérant, par un arrêt définitif du tribunal départemental de Braşov (« le tribunal départemental ») en date du 23 mars 1973. 5. En 2012, le requérant saisit le tribunal de première instance d’une action en con
CtEDO 2012-10-25
0,94
CĂLIN c. ROUMANIE et trois autres affaires
.C. Faute pour la mère de la requérante de satisfaire à la demande du tribunal de réaliser une expertise médico-légale dans un certain délai, par un jugement définitif du 14 mars 2006, le tribunal de première instance de Târgu Mureș constat
CtEDO 2014-02-18
0,94
M. Ș. c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 31511/11 M.Ş. contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 18 février 2014 en un comité composé de : Alvina Gyulumyan, présidente, Kristina Pardalos, Joh
CtEDO 2013-10-22
0,94
SZILVESZTER c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 61970/09 Sandor SZILVESZTER contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 22 octobre 2013 en un comité composé de : Alvina Gyulumyan, présidente, Kristina
CtEDO 2020-09-15
0,94
GRECU c. ROUMANIE
, 27 octobre 1994, série A n o 297 ‐ C, Mizzi c. Malte, n o 26111/02, CEDH 2006 ‐ I (extraits), Shofman c. Russie, n o 74826/01, 24 novembre 2005, Paulík c. Slovaquie, n o 10699/05, CEDH 2006 ‐ XI (extraits), et Tavlı c. Turquie, n o 11449/
Sursă