CĂLIN c. ROUMANIE et trois autres affaires

SECȚIUNEA 3 Cerere nr. 25057/11 Dumitru Leonard CÃLIN împotriva României și alte 3 cereri (a se vedea lista din anexă) EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul în cauza nr. 25057/11, dl Dumitru Leonard Calin, este un cetățean român născut în 1967 și rezident în Iași. Antonia Miruna Moldovan este o resortisantă românească născută în 2003 și rezidentă în Târgu Mureș. Ea este reprezentată în cadrul procedurii în fața Curții de către domnul Adam Nicolae Aurel, avocat la Mureș. Reclamantul în cauza nr. 60108/11, domnul Geza Kiraly, este un resortisant român născut în 1984 și are reședința la Satu Mare. Reclamantul în cauza nr. 20316/12, domnul Andrei Marin Mihalcea, este un resortisant român născut în1989 și rezident în Curtea de Argeș. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Contextul general al cauzelor Reclamanții sunt copii născuți în afara căsătoriei înainte de 8 noiembrie 2007. La momentul nașterii lor, legea națională prevedea că acțiunea în căutare de paternitate a copilului născut în afara căsătoriei aparținea copilului și putea fi introdusă în numele acestuia de către mama sa sau de către reprezentantul legal în termen de un an de la nașterea copilului sau, în cazul coabitării mamei copilului cu presupusul tată, de la sfârșitul acestei coabitări. În cauzele prezente, mamele în cauză nu au introdus în mod valabil acțiuni în căutarea paternității în termenul legal. La 8 noiembrie 2007, a intrat în vigoare Legea nr. 288/2007 de modificare a Codului familiei ( Conform modificărilor aduse de această lege, acțiunea în căutare de paternitate putea fi introdusă de către mamă în termen de un an de la nașterea copilului și dreptul copilului de a introduce o astfel de acțiune a fost de nedescris. Articolul II din aceeași lege prevedea că dispozițiile sale, inclusiv cele care reglementează acțiunea în căutare de paternitate, erau aplicabile și copiilor născuți înainte de intrarea în vigoare a legii, precum și procedurilor în curs. 10. Pe baza dispozițiilor acestei noi legi, reclamanții au sesizat instanțele naționale din domeniul acțiunilor în căutare de paternitate. 11. În timp ce acțiunile lor erau pendinte în fața instanțelor naționale, printr-o hotărâre din 9 decembrie 2008, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională articolul II din Legea nr. 288/2007 și a considerat că principiul nereactivității legii civile nu permite aplicarea dispozițiilor noii legi persoanelor născute înainte de intrarea sa în vigoare. În urma acestei hotărâri, instanțele naționale au respins acțiunile în căutare de paternitate inițiate de solicitanți ca tardive, prin aplicarea dreptului în vigoare la data nașterii lor. Circumstanțele specifice fiecărui caz 12. Faptele relevante ale fiecărei cereri sunt prezentate mai jos. Cererea nr. 25057/11 13. În 2001, reclamantul sesizează instanțele naționale cu privire la o primă acțiune în căutarea paternității, care a fost declarată tardivă, din cauza faptului că nu a fost introdusă în termen de un an de la naștere. 14. La 6 mai 2008, pe baza dispozițiilor Legii nr. 288/2007, reclamantul sesizează Tribunalul de Primă Instanță din Iași cu privire la o acțiune în căutarea paternitatei împotriva R.R. Prin hotărârile pronunțate în primă instanță și în apel, la 4 martie și 25 octombrie 2010, Tribunalul de Primă Instanță și Tribunalul județean din Iași au acceptat acțiunea sa și au declarat, pe baza dovezilor aflate la dispoziția lor, că R.R. era tatăl reclamantului. 15. R.R. a formulat o acțiune în fața instanței judecătorești din Iași. Prin hotărârea definitivă din 9 februarie 2011, pronunțată cu majoritate de voturi, Curtea de apel a declarat acțiunea solicitată, după ce a aplicat reclamantului dispozițiile legale în vigoare în momentul nașterii sale. Într-o opinie dizidentă, unul dintre judecătorii formațiunii de judecată a considerat că acțiunea nu era prescrisă, interesele copilului privilegiat în momentul adoptării legii nr. 288/2007 trebuie să prevaleze asupra principiului nereactivității legii civile. La 27 martie 2004, mama recurentei sesizează instanțele naționale cu privire la o acțiune în nume propriu în căutarea paternității împotriva B.C. În lipsa unei hotărâri definitive din 14 martie 2006, Tribunalul de Primă Instanță din Târgu Mureș a constatat expirarea acțiunii. 17. La 3 martie 2008, recurenta sesizează Tribunalul de Primă Instanță din Târgu Mureș cu privire la o acțiune în căutarea paternității împotriva B.C. De asemenea, a solicitat plata unei pensii alimentare și efectuarea unei examinări ADN. 18. Prin hotărârea din 9 noiembrie 2009, Tribunalul de Primă Instanță a respins acțiunea sa pe motiv că aceasta era prescrisă, din cauza faptului că nu a fost introdusă în termen de un an de la naștere. 19. Prin hotărârea din 25 mai 2010, tribunalul județean din Mureș a acceptat apelul și a dispus trimiterea cauzei în primă instanță pentru ca aceasta să fie judecată în fond. Tribunalul județean a considerat că termenul de prescripție aplicat în speță era contrar intereselor superioare ale copilului care nu putea vedea paternitatea sa stabilită legal. 20. Prin hotărârea definitivă din 24 noiembrie 2010, pronunțată cu majoritate de voturi, Tribunalul de apel al lui Mureș a acceptat recursul B.C., a respins cererea recurentei și a menținut hotărârea pronunțată în primă instanță. Unul dintre judecătorii procesului de judecată, într-o opinie dizidentă, a considerat că faptul că declarase acțiunea prevăzută încălca dispozițiile art. 8 din Convenție, care obliga statul să ia măsuri legislative pentru a face să prevaleze realitatea biologică și socială asupra simplelor prezumții. Cererea nr. 60108/11 21. Reclamantul s-a născut în afara căsătoriei și a crescut într-un cămin pentru copii. În 2005, a aflat că tatăl său era A.G. 22. În 2006, reclamantul sesizează Tribunalul de Primă Instanță din Satu Mare cu privire la o acțiune în căutare de paternitate împotriva A.G. La 24 octombrie 2006, în timp ce procedura era pendinte în primă instanță, A.G.G. a murit și a fost înlocuit în procedură, nu moștenitorii săi testamentari S.C.G. și S.K. Prin hotărârea din 3 decembrie 2007, Tribunalul de Primă Instanță a respins acțiunea de la .. ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... Reclamantul a făcut apel, susținând că Legea nr. 288/2007 a instituit în favoarea copiilor născuți în afara căsătoriei un drept nescriptural pentru a iniția o acțiune în căutarea paternității. Prin hotărârea din 14 aprilie 2008, tribunalul județean din Satu Mare a primit apelul său și a retrimis cauza pentru judecată în primă instanță 24. Au fost realizate expertize ADN care au stabilit că reclamantul ar putea avea legături biologice cu A.G. 25. printr-o hotărâre din 16 septembrie 2010, bazată pe hotărârea Curții Constituționale din 9 decembrie 2008, Tribunalul de Primă Instanță a respins acțiunea din la Reclamantul nu a formulat recurs împotriva acestei hotărâri, pe motiv că hotărârea citată anterior a Curții Constituționale, obligatorie pentru toate instanțele naționale, face ca orice acțiune să fie ineficientă. 27. S.C.G. și S.K. au solicitat rambursarea cheltuielilor de judecată printr-o hotărâre definitivă din 12 mai 2011, Curtea de apel din Oradea l-a condamnat pe reclamant să le ramburseze cheltuielile de judecată. Cererea nr. 20316/12 28. Reclamantul este un copil născut în afara căsătoriei. Mama reclamantului și domnul M., presupusul său tată, au trăit împreună din 1987 până la decesul acestuia din 11 iulie 2004. 29. La 10 ianuarie 2011, reclamantul sesizează Tribunalul de Primă Instanță al Curtea de Argeș cu privire la o acțiune în căutarea paternității împotriva M.M. reprezentată în procedură de moștenitorii săi legali, M.A., P.P. și D.C.V. Reclamantul susținea că mama sa și M.M. au avut o relație cunoscută, că în cercul prietenilor apropiati era cunoscut ca fiul dlui M.M. care a contribuit, de altfel, la interviul său. 30. Prin hotărârea definitivă din 16 noiembrie 2011, Tribunalul din Pitesti a respins acțiunea reclamantului ca fiind tardivă, confirmând astfel hotărârile pronunțate de instanțele inferioare care consideraseră că dispozițiile Legii nr. 288/2007 nu erau aplicabile în speță și că ar fi trebuit să inițieze o acțiune în termenul prevăzut de lege, astfel cum era în vigoare la naștere. Dreptul și practica internă relevante Dispozițiile legale în vigoare la data nașterii reclamanților 31. La art. 56 din Codul familiei prevedea că filiația față de tatăl copilului născut în afara căsătoriei putea fi întocmită printr-o declarație de recunoaștere din partea tatălui sau printr-o hotărâre. În temeiul articolului 59 din Codul familiei, acțiunea în căutare de paternitate a copilului născut în afara căsătoriei aparținea copilului și putea fi introdusă în numele acestuia de către mama sa sau de către reprezentantul legal al acestuia. La art. 60 se prevedea că această acțiune poate fi introdusă în termen de un an de la nașterea copilului sau, în cazul coabitării mamei copilului cu presupusul tată, de la sfârșitul acestei coabitări. Modificările aduse prin Legea nr. 288/2007 32. La 8 noiembrie 2007, a intrat în vigoare Legea nr. 288/2007 de modificare a Codului familiei. Conform modificărilor aduse de această lege, acțiunea în căutare de paternitate poate fi introdusă de către mamă în termen de un an de la nașterea copilului. La copil beneficiază de dreptul de a iniția o astfel de acțiune în orice moment. Articolul II din aceeași lege prevede că dispozițiile sale, inclusiv cele care reglementează acțiunea în căutare de paternitate, se aplică copiilor născuți înainte de intrarea în vigoare a legii, precum și procedurilor în curs. 33. Prin hotărârea nr. 1345 din 9 decembrie 2008, Curtea Constituțională declară neconstituțională articolul II din Legea nr. 288/2007, preconizând principiul nereactivității legii civile. GRIEF 34. Invocând în mod expres sau în esență art. 8 din Convenție și cauza Kroon și altele c. Țările de Jos (27 octombrie 1994, seria A n 297 C) toți reclamanții se plâng de încălcarea dreptului lor la respectarea vieții lor private, din cauza incapacitatea lor de a-și stabili filiația părintească, ținând seama de termenele de prescripție prevăzute de lege la naștere. Acestea indică faptul că termenele de prescripție existente la momentul la care acțiunea în căutare de paternitate este iluzorie, în măsura în care aceasta era condiționată de diligențele mamei sau ale reprezentantului legal în termen de un an de la naștere. Astfel, ei nu au beneficiat niciodată, în mod eficient, de dreptul de a iniția o astfel de acțiune, nici de o cale alternativă pentru a face ca realitatea biologică și socială să prevaleze asupra prezumțiilor legale. Pentru a se plânge de aceleași fapte, reclamanții în acțiunile nr. A existat vreo interferență în dreptul reclamanților la respectarea vieții lor private, în sensul art. 8 din Convenție din cauza respingerii pentru întârzierea acțiunilor lor în căutarea paternității? În plus, presupusa încălcare era necesară într-o societate democratică în sensul articolului 8 alineatul (2) din Convenție (a se vedea, de exemplu, cauza Phinikaridou c. Cipru, nr 23890/02, 20 decembrie 2007) Anexă dosar n Titlul cauzei Data de introducere Numele reprezentantului 25057/11 CĂLIN c. România 23/03/2011 3479/11 MOLDOVAN c. România 23/05/2011 Nicolae Aurel Adam, avocat la Târgu-Mureș 60108/11 KIRALY c. România 08/09/2011 20316/12 MIHALCEA c. România 22/030/2012

TROISIÈME SECTION

Requête n

o

25057/11

Dumitru Leonard CĂLIN contre la Roumanie

et 3 autres requêtes

(voir liste en annexe)

EXPOSÉ DES FAITS

1.

Le requérant dans l’affaire n

o

25057/11, M. Dumitru Leonard Călin, est un ressortissant roumain né en 1967 et résidant à Iași.

2.

La requérante dans l’affaire n

o

34739/11, M

elle

Antonia Miruna Moldovan, est une ressortissante roumaine née en 2003 et résidant à Târgu Mureș. Elle est représentée dans la procédure devant la Cour par M

e

Adam Nicolae Aurel, avocat à Mureș.

3.

Le requérant dans l’affaire n

o

60108/11, M. Geza Kiraly, est un ressortissant roumain né en 1984 et résidant à Satu Mare.

4.

Le requérant dans l’affaire n

o

20316/12, M. Andrei Marin Mihalcea, est un ressortissant roumain né en en1989 et résidant à Curtea de Argeș.

A.

Les circonstances de l’espèce

5.

Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les requérants, peuvent se résumer comme suit.

1.

Le contexte général des affaires

6.

Les requérants sont des enfants nés hors mariage avant le 8 novembre 2007.

7.

A l’époque de leur naissance, la loi nationale prévoyait que l’action en recherche de paternité de l’enfant né hors mariage appartenait à l’enfant et pouvait être introduite en son nom par sa mère ou par son représentant légal dans un délai d’un an à compter de la naissance de l’enfant, ou, dans le cas de la cohabitation de la mère de l’enfant avec le père présumé, à partir de la fin de cette cohabitation.

8.

Dans les affaires en présence, les mères des requérants n’ont pas introduit valablement des actions en recherche de paternité dans le délai légal.

9.

Le 8 novembre 2007, la loi n

o

288/2007 portant modification du code de la famille («

la loi n

o

288/2007

») entra en vigueur. Selon les modifications apportées par cette loi, l’action en recherche de paternité pouvait être introduite par la mère dans le délai d’un an à partir de la naissance de l’enfant et le droit de l’enfant d’introduire une telle action était imprescriptible. L’article II de la même loi prévoyait que ses dispositions, y compris celles régissant l’action en recherche de paternité, étaient applicables également aux enfants nés avant l’entrée en vigueur de la loi, ainsi qu’aux procédures en cours.

10.

Se fondant sur les dispositions de cette nouvelle loi, les requérants saisirent les juridictions nationales d’actions en recherche de paternité.

11.

Alors que leurs actions étaient pendantes devant les juridictions nationales, par un arrêt du 9 décembre 2008, la Cour constitutionnelle déclara inconstitutionnel l’article II de la loi n

o

288/2007. Elle jugea que le principe de non rétroactivité de la loi civile ne permettait pas l’application des dispositions de la nouvelle loi aux personnes nées avant son entrée en vigueur. A la suite de cet arrêt, les juridictions nationales rejetèrent les actions en recherche de paternité engagées par les requérants comme tardives, en faisant application du droit en vigueur à l’époque de leur naissance.

2.

Les circonstances spécifiques à chaque affaire

12.

Les faits pertinents de chaque requête sont présentés ci-dessous.

a)

La requête n

o

25057/11

13.

En 2001, le requérant saisit les juridictions nationales d’une première action en recherche de paternité, qui fut déclarée tardive, faute d’avoir été introduite dans le délai d’un an à partir de sa naissance.

14.

Le 6 mai 2008, se fondant sur les dispositions de la loi n

o

288/2007, le requérant saisit le tribunal de première instance d’Iași d’une action en recherche de paternité contre R.R. Par les décisions rendues en première instance et en appel, les 4 mars et 25 octobre 2010, le tribunal de première instance et le tribunal départemental d’Iași firent droit à son action et déclarèrent, sur le fondement des preuves à leur disposition, que R.R. était le père du requérant.

15.

R.R. forma un recours devant la cour d’appel d’Iași. Cette dernière soumit d’office au débat des parties l’exception portant sur la tardivité de l’action. Par un arrêt définitif du 9 février 2011 rendu à la majorité, la cour d’appel déclara l’action prescrite, après avoir appliqué au requérant les dispositions légales en vigueur lors de sa naissance. Dans une opinion dissidente, l’un des juges de la formation de jugement considéra que l’action n’était pas prescrite, les intérêts de l’enfant privilégiés par le législateur lors de l’adoption de la loi n

o

288/2007 devant prévaloir sur le principe de non rétroactivité de la loi civile.

b)

La requête n

o

34739/11

16.

Le 27 mars 2004, la mère de la requérante saisit les juridictions nationales d’une action en son propre nom en recherche de paternité contre B.C. Faute pour la mère de la requérante de satisfaire à la demande du tribunal de réaliser une expertise médico-légale dans un certain délai, par un jugement définitif du 14 mars 2006, le tribunal de première instance de Târgu Mureș constata la péremption de l’action.

17.

Le 3 mars 2008, la requérante saisit le tribunal de première instance de Târgu Mureș d’une action en recherche de paternité contre B.C. Elle sollicita également le versement d’une pension alimentaire et la réalisation d’un examen ADN.

18.

Par un jugement du 9 novembre 2009, le tribunal de première instance rejeta son action au motif qu’elle était prescrite, faute d’avoir été introduite dans le délai d’un an à partir de sa naissance.

19.

La requérante interjeta appel. Par un arrêt du 25 mai 2010, le tribunal départemental de Mureș fit droit à son appel et ordonna le renvoi de l’affaire en première instance pour qu’elle soit jugée au fond. Le tribunal départemental jugea que le délai de prescription appliqué en l’espèce était contraire aux intérêts supérieurs de l’enfant qui ne pouvait pas voir sa paternité établie légalement.

20.

Par un arrêt définitif du 24 novembre 2010, rendu à la majorité, la cour d’appel de Mureș fit droit au recours de B.C., rejeta l’appel de la requérante et maintint le jugement rendu en première instance. L’un des juges de la formation de jugement, dans une opinion dissidente, jugea que le fait d’avoir déclaré l’action prescrite contrevenait à l’article 8 de la Convention, lequel imposait à l’État de prendre des mesures législatives afin de faire prévaloir la réalité biologique et sociale sur les simples présomptions.

c)

La requête n

o

60108/11

21.

Le requérant est né hors mariage et a grandi dans un foyer pour enfants. En 2005, il apprit que son père était A.G.G.

22.

En 2006, le requérant saisit le tribunal de première instance de Satu Mare d’une action en recherche de paternité contre A.G.G. Le 24 octobre 2006, alors que la procédure était pendante en première instance, A.G.G. décéda et il fut remplacé dans la procédure pas ses héritiers testamentaires S.C.G. et S.K. Par un jugement du 3 décembre 2007, le tribunal de première instance rejeta l’action de l’intéressé comme tardive, au motif que selon les dispositions pertinentes du code de la famille, l’action en recherche de paternité pouvait être introduite dans le délai d’un an à partir de la naissance de l’enfant, ce qui n’était pas le cas en l’espèce.

23.

Le requérant interjeta appel, en faisant valoir que la loi n

o

288/2007 avait institué en faveur des enfants nés hors mariage un droit imprescriptible pour engager une action en recherche de paternité. Par un arrêt du 14 avril 2008, le tribunal départemental de Satu Mare fit droit à son appel et renvoya l’affaire pour jugement en première instance.

24.

Des expertises ADN furent réalisées qui établissaient que le requérant pouvait avoir des liens biologiques avec A.G.G.

25.

Par un jugement du 16 septembre 2010, se fondant sur l’arrêt de la Cour Constitutionnelle du 9 décembre 2008, le tribunal de première instance rejeta l’action de l’intéressé comme tardive.

26.

Le requérant ne forma pas d’appel contre ce jugement, au motif que l’arrêt précité de la Cour Constitutionnelle, obligatoire pour tous les juridictions nationales, rendait tout recours inefficace.

27.

S.C.G. et S.K. interjetèrent appel en demandant le remboursement des frais de justice. Par un arrêt définitif du 12 mai 2011, la cour d’appel d’Oradea condamna le requérant à leur rembourser les frais de justice.

d)

La requête n

o

20316/12

28.

Le requérant est un enfant né hors mariage. La mère du requérant et M.M., son père présumé, vécurent ensemble de 1987 jusqu’au décès de ce dernier survenu le 11 juillet 2004.

29.

Le 10 janvier 2011, le requérant saisit le tribunal de première instance de Curtea de Argeș d’une action en recherche de paternité contre feu M.M. représenté dans la procédure par ses héritiers légaux, M.A., P.P. et D.C.V. Le requérant faisait valoir que sa mère et M.M. avaient entretenu une relation notoire, que dans le cercle des amis proches il était connu comme le fils de M.M. qui avait d’ailleurs contribué à son entretien.

30.

Par un arrêt définitif du 16 novembre 2011, la cour d’appel de Pitesti rejeta l’action du requérant comme tardive. Elle confirma ainsi les décisions rendues par les juridictions inférieures qui avaient jugé que les dispositions de la loi n

o

288/2007 n’étaient pas applicables en l’espèce et qu’il aurait dû engager une action dans les délais prévus par la loi telle qu’en vigueur lors de sa naissance.

B.

Le droit et la pratique internes pertinents

1.

Les dispositions légales en vigueur à l’époque de la naissance des requérants

31.

L’article 56 du code de la famille prévoyait que la filiation à l’égard du père de l’enfant né hors mariage pouvait être établie par une déclaration de reconnaissance de la part du père ou par décision de justice. En vertu de l’article 59 du code de la famille, l’action en recherche de paternité de l’enfant né hors mariage appartenait à l’enfant et pouvait être introduite en son nom par sa mère ou par son représentant légal. L’article 60 prévoyait que cette action pouvait être introduite dans un délai d’un an à compter de la naissance de l’enfant, ou, dans le cas de la cohabitation de la mère de l’enfant avec le père présumé, à partir de la fin de cette cohabitation.

2.

Les modifications apportées par la loi n

o

288/2007

32.

Le 8 novembre 2007, la loi n

o

288/2007 portant modification du code de la famille entra en vigueur. Selon les modifications apportées par cette loi, l’action en recherche de paternité peut être introduite par la mère dans le délai d’un an à partir de la naissance de l’enfant. L’enfant bénéficie du droit d’engager une telle action à tout moment. L’article II de la même loi prévoit que ses dispositions, y compris celles régissant l’action en recherche de paternité, sont applicables aux enfants nés avant l’entrée en vigueur de la loi, ainsi qu’aux procédures en cours.

33.

Par un arrêt n

o

1345 du 9 décembre 2008, la Cour Constitutionnelle déclara inconstitutionnel l’article II de la loi n

o

288/2007, en faisant prévaloir le principe de non rétroactivité de la loi civile.

GRIEF

34.

Invoquant expressément ou en substance l’article 8 de la Convention et l’affaire

Kroon et autres c. Pays-Bas

(27 octobre 1994, série A n

o

297

‑

C), tous les requérants se plaignent d’une atteinte à leur droit au respect de leur vie privée, en raison de leur incapacité de voir établie leur filiation paternelle, compte tenu des délais de prescription prévus par la loi lors de leur naissance. Ils indiquent que les délais de prescription existant à l’époque rendaient l’action en recherche de paternité illusoire, dans la mesure où celle-ci était subordonnée aux diligences de la mère ou du représentant légal dans le délai d’un an à partir de leur naissance. Ainsi, ils n’ont jamais bénéficié eux-mêmes, d’une manière efficace, du droit d’engager une telle action, ni d’une voie alternative pour faire prévaloir la réalité biologique et sociale sur les présomptions légales. Afin de se plaindre de ces mêmes faits, les requérants dans les requêtes n

o

25057/11 et

60108/11 citent l’article 6 § 1 de la Convention.

QUESTIONS

Y a-t-il eu ingérence dans le droit des requérants au respect de leur vie privée, au sens de l’article 8 de la Convention en raison du rejet pour tardiveté de leurs actions en recherche de paternité

? Dans l’affirmative, cette ingérence s’analyse-t-elle en une situation continue

?

En outre, la violation alléguée était-elle nécessaire dans une société démocratique au sens de l’article 8 § 2 de la Convention (voir, par exemple, l’affaire

Phinikaridou c. Chypre

, n

o

23890/02, 20 décembre 2007)

?

ANNEXE

Dossier n

o

Titre de l’affaire

Date d’introduction

Nom du représentant

1.

25057/11

CĂLIN c. Roumanie

23/03/2011

2.

34739/11

MOLDOVAN c. Roumanie

23/05/2011

M

e

Nicolae Aurel Adam, avocat à Târgu-Mureș

3.

60108/11

KIRALY c. Roumanie

08/09/2011

4.

20316/12

MIHALCEA c. Roumanie

22/03/2012