Comunicat la 2 octombrie 2014 PRIMEA SECȚIUNE Cereri nr. 19150/13 și 52022/13 Vusal BAYRAMOV împotriva Azerbaidjanului și Vusal BAYRAMOV împotriva Azerbaidjanului depuse la 27 februarie 2013 și, respectiv, 13 martie 2013 Reclamantul este un cetățean azerigian născut în 1988 și locuiește în Baku. Reclamantul este reprezentat în fața Curții de către dl Mustafazade, avocat practicant în Azerbaidjan. Circumstanțele cazurilor Reclamantul este un activist orientat spre opoziție. În perioada 2010-2013, o serie de partide sau grupuri de opoziție au organizat mai multe demonstrații pașnice la Baku. Aceste demonstrații nu au fost autorizate și mulți participanți au fost arestați. Reclamantul a participat la două dintre aceste demonstrații care au avut loc la 12 ianuarie 2013 și 26 ianuarie 2013, în ceea ce privește care a depus două cereri separate. Cererea nr. 19150/13 depusă la 27 februarie 2013 Prezenta cerere se referă la participarea reclamantului la demonstrația din 12 ianuarie 2013. Potrivit reclamantului, organizatorii manifestației din 12 ianuarie 2013 nu au anunțat oficial autoritățile relevante în legătură cu demonstrația planificată. Informațiile privind demonstrația au fost difuzate prin intermediul Facebook sau prin presa. Demonstrația era destinată să fie pașnică și a fost condusă în mod pașnic. Participanții atrageau atenția publică asupra morții soldaților din armată. Demonstrația a fost dispersată de poliție. Reclamantul a fost arestat în timpul dispersării și a fost dus la o secție de poliție. Potrivit reclamantului, nu i s-a dat ocazia de a contacta rudele sale. El nu a fost informat în mod prompt despre motivele arestării sale. Dreptul reclamantului, inclusiv dreptul de a avea un avocat, nu a fost explicat în mod corespunzător și nu a primit acces la un avocat. În ziua arestării sale, un „raport privind infracțiunile administrative” (inzibati xÄta haqqında protokol ) a fost elaborată în ceea ce privește reclamantul. Raportul a declarat că reclamantul a comis o infracțiune administrativă în temeiul articolului 298.2 (participarea într-o assemblare publică care nu a fost organizată în conformitate cu legea) din Codul de infracțiuni administrative („CAO”). În aceeași zi, după ce a fost păstrată timp de câteva ore în custodie de poliție, reclamantul a fost eliberat, sub rezerva unei angajamente de a apărea din nou la secția de poliție la 14 ianuarie 2013. Reclamantul a fost adus în fața Curții de District Nasim la data menționată. Prin decizia sa din 14 ianuarie 2013, instanța a condamnat reclamantul în temeiul articolului 298.2 din CAO, constatand că a participat la o demonstrație care nu a fost organizată în conformitate cu legea și l-a condamnat la o amendă de 500 de noi manați azerizi (AZN) (aproximativ 500 euro (EUR). Potrivit reclamantului, el a insistat să angaja un avocat de alegerea sa, dar judecătorul instanței de primă instanță nu și-a respectat cererea. Curtea de primă instanță se bazează în mare măsură pe raportul infracțiunii administrative emis în ceea ce privește reclamantul. Potrivit reclamantului, singurii martori interogați în timpul audierii din instanță au fost ofițeri de poliție care nu au fost implicați în arestarea sa. Membrii publicului nu au fost autorizați să participe la ședința de judecată, chiar dacă instanța nu a luat nici o decizie oficială de închidere a ședinței publicului. Reclamantul a depus un recurs în fața Curții de Apel de la Baku, susținând că condamnarea sa a încălcat drepturile sale deoarece demonstrația în care a participat a fost pașnică. Reclamantul s-a plângut de asemenea că arestarea sa a fost ilegală și că audierea înainte de prima Curtea de Apel a solicitat Curtea de Apel Baku să anuleze hotărârea instanței de primă instanță în cazul său. Prin decizia sa din 25 ianuarie 2013 Curtea de Apel a respins recursul reclamantului și a susținut hotărârea instanței de primă instanță. Cererea nr. 52022/13 depusă la 13 martie 2013 Această cerere se referă la participarea reclamantului la demonstrația din 26 ianuarie 2013. Potrivit reclamantului, organizatorii din demonstrația din 26 ianuarie 2013 nu au dat un anunț oficial autorităților relevante cu privire la demonstrația planificată. Informații privind demonstrația au fost difuzate prin intermediul Facebook sau prin presa. Demonstrarea a fost menită să fie pașnică și a fost condusă în mod pașnică. Participanții protestau pentru utilizarea forței de către poliție împotriva participanților la demonstrații anterioare. Demonstrația a fost dispersată de poliție. Reclamantul a fost arestat în timpul dispersării și a fost dus la o secție de poliție. Potrivit reclamantului, nu i s-a dat ocazia de a contacta rudele sale. El nu a fost informat cu promptitudine despre motivele arestării sale. Drepturile reclamantului nu au fost explicate în mod corespunzător și nu i s-a dat acces la un avocat. În ziua arestării sale, un raport privind infracțiunile administrative a fost elaborat în ceea ce privește reclamantul. Raportul a declarat că reclamantul a comis o infracțiune administrativă în temeiul articolului 298.2 din CAO. Prin decizia sa din 26 ianuarie 2013, instanța a condamnat reclamantul în temeiul articolului 298.2 din CAO, constatand că a participat la o demonstrație care nu a fost organizată în conformitate cu legea și a condamnat-o la o amendă de 400 AZN (aproximativ 400 EUR). Potrivit reclamantului, el a insistat să angajeze un avocat de alegere, dar judecătorul instanței de primă instanță nu și-a respectat cererea. Curtea de primă instanță se bazează pe raportul de infracțiune administrativă emis în ceea ce privește reclamantul. Membrii publicului nu au fost autorizați să participe la ședința de judecată, chiar dacă instanța nu a luat nici o decizie oficială de închidere a ședinței publicului. Reclamantul a depus un recurs în fața Curții de Apel de la Baku, susținând că condamnarea sa a încălcat drepturile sale deoarece demonstrația în care a participat a fost pașnică. Reclamantul s-a plângut de asemenea că arestarea sa a fost ilegală și că audierea înainte de prima instanța de judecată nu a fost corectă. El solicită Curții de Apel Baku să anuleze hotărârea instanței de primă instanță în cazul său. Prin decizia sa din 6 februarie 2013 Curtea de Apel Baku a respins apelul reclamantului și a susținut hotărârea instanței de primă instanță. COMPLAINTS Reclamantul se plânge, în temeiul articolului 5 din Convenție, că nu a fost informat în mod prompt despre motivele arestării sale; că nu i s-a dat ocazia de a contacta rudele sale; că drepturile sale, inclusiv dreptul de a avea un avocat, nu au fost explicate în mod corespunzător; și că nu a fost niciodată servit cu o copie a rapoartelor de infracțiune administrativă emise împotriva lui. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 6 din Convenție că nu a avut o audiere echitabilă în cadrul procedurii de infracțiune administrativă, deoarece nu i-a fost acordat suficient timp și facilități pentru a pregăti apărarea; că a fost privat de acces la asistență juridică eficace, atât după arestarea, cât și în timpul procedurii judiciare; și că singurii martori care au fost interogați erau ofițeri de poliție. De asemenea, reclamantul se plânge în temeiul articolului 6 din Convenție că dreptul la o audiere publică a fost încălcat. Reclamantul se plânge că a fost arestat și urmărit pentru participarea la demonstrații pașnice, în încălcarea articolului 11 din Convenție. Reclamantul se bazează, de asemenea, pe art. 10 în acest sens. Reclamantul a fost privat de libertate în încălcarea articolului 5 § 1 din Convenție? În special, a fost arestarea „administrativă” a reclamantului în conformitate cu normele procedurale interne? A fost aplicabilă art. 6 §§ § 1 și 3 din Convenție în temeiul capului său penal în cazul în cauză? Dacă da, reclamantul a avut o audiere corectă și publică în determinarea acuzației împotriva acestuia, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție? În special, a fost respectat principiul egalității armelor în ceea ce privește acordarea de timp și de facilități suficiente pentru a pregăti apărarea sa, posibilitatea de a se apăra prin asistență juridică eficace și interogarea martorilor? În sensul articolului 11 § 1 din Convenție s-a observat o interferență cu libertatea de adunare pașnică a reclamantului? În cazul în care, în conformitate cu art. 11 § 2 din Convenția, a fost prevăzută interferența prevăzută de lege? În special, legislația internă în cauză a îndeplinit cerința de „calitate a dreptului”? În plus, a fost necesară interferența în ceea ce privește art. 11 § 2? Părțile sunt invitate să prezinte copii cu privire la toate documentele referitoare la procedurile administrative, inclusiv rapoartele privind infracțiunile administrative, orice declarații făcute de reclamant înainte de a fi aduse în instanță, tranșele ședințelor și apelurile reclamantului. De asemenea, părțile sunt invitate să prezinte copii ale tuturor documentelor referitoare la organizarea și deținerea demonstrațiilor în care reclamantul a participat, în special, anunțurile (dacă există) prezentate de organizatorii demonstrațiilor autorităților executive locale relevante, precum și răspunsurile oficiale primite de organizatorii de către autoritățile executive locale relevante.
Communicated on 2 October 2014
Applications nos. 19150/13 and 52022/13
Vusal BAYRAMOV against Azerbaijan
and Vusal BAYRAMOV against Azerbaijan
lodged on 27 February 2013 and 13 March 2013 respectively
The applicant is an Azerbaijani national who was born in 1988 and lives in Baku. The applicant is represented before the Court by Mr
R.
Mustafazade, a lawyer practising in Azerbaijan.
The circumstances of the cases
The applicant is an opposition-oriented activist.
In the period from 2010 to 2013 a number of opposition parties or groups organised several peaceful demonstrations in Baku. These demonstrations had not been authorised and many participants were arrested.
The applicant participated in two of these demonstrations which took place on 12 January 2013 and 26 January 2013, in respect of which he lodged two separate applications.
1.
Application no. 19150/13 lodged on 27 February 2013
This application concerns the applicant’s participation in the demonstration of 12 January 2013.
According to the applicant, the organisers of the 12 January 2013 demonstration had not given a formal notice to the relevant authorities about the planned demonstration. Information about the demonstration had been disseminated through Facebook or through the press.
The demonstration was intended to be peaceful and was conducted in a peaceful manner. The participants were drawing public’s attention to the deaths of soldiers in the army.
The demonstration was dispersed by the police. The applicant was arrested during the dispersal and was taken to a police station.
According to the applicant, he was not given an opportunity to contact his relatives. He was not informed promptly about the reasons for his arrest. The applicant’s rights, including the right to have a lawyer, were not properly explained to him and he was not given access to a lawyer.
On the day of his arrest, an “administrative offence report” (
inzibati xəta haqqında protokol
) was drawn up in respect of the applicant. The report stated that the applicant had committed an administrative offence under Article 298.2 (participation in a public assembly which was not organised in accordance with law) of the Code of Administrative Offences (“the CAO”). The applicant was never served with a copy of the report.
On the same day, after having been kept for several hours in police custody, the applicant was released, subject to an undertaking to appear at the police station again on 14 January 2013.
The applicant was brought before the Nasimi District Court on the aforementioned date. By its decision of 14 January 2013 the court convicted the applicant under Article
298.2 of the CAO, finding that he had participated in a demonstration which was not organised in accordance with the law, and sentenced him to a fine of 500 Azerbaijani New Manats (AZN) (approximately 500
euros (EUR)).
According to the applicant, he had insisted on hiring a lawyer of his own choice, but the judge of the first-instance court had disregarded his request.
The first-instance court relied heavily on the administrative offence report issued in respect of the applicant. According to the applicant, the only witnesses questioned during the court hearings were police officers who had not been involved in his arrest.
Members of the public were not allowed to attend the court hearing, even though the court had not taken any formal decision to close the hearing to the public.
The applicant lodged an appeal before the Baku Court of Appeal, arguing that his conviction had violated his rights because the demonstration in which he had participated had been peaceful. The applicant also complained that his arrest had been unlawful and that the hearing before the first
‑
instance court had not been fair. He asked the Baku Court of Appeal to quash the first-instance court’s decision in his case. By its decisions of 25
January 2013 the Baku Court of Appeal rejected the applicant’s appeal and upheld the first-instance court’s ruling.
2.
Application no. 52022/13 lodged on 13 March 2013
This application concerns the applicant’s participation in the demonstration of 26 January 2013.
According to the applicant, the organisers of the 26 January 2013 demonstration had not given a formal notice to the relevant authorities about the planned demonstration. Information about the demonstration had been disseminated through Facebook or through the press.
The demonstration was intended to be peaceful and was conducted in a peaceful manner. The participants were protesting the use of force by police against participants of previous demonstrations.
The demonstration was dispersed by the police. The applicant was arrested during the dispersal and was taken to a police station.
According to the applicant, he was not given an opportunity to contact his relatives. He was not informed promptly about the reasons for his arrest. The applicant’s rights were not properly explained to him and he was not given access to a lawyer.
On the day of his arrest, an administrative offence report was drawn up in respect of the applicant. The report stated that the applicant had committed an administrative offence under Article 298.2 of the CAO. The applicant was never served with a copy of the report or with other materials in his case-file.
The applicant was brought before the Nasimi District Court on the day of his arrest. By its decision of 26 January 2013 the court convicted the applicant under Article 298.2 of the CAO, finding that he had participated in a demonstration which had not been organised in accordance with the law, and sentenced him to a fine of AZN 400 (approximately EUR 400).
According to the applicant, he had insisted on hiring a lawyer of his own choice, but the judge of the first-instance court had disregarded his request.
The first-instance court relied heavily on the administrative offence report issued in respect of the applicant.
Members of the public were not allowed to attend the court hearing, even though the court had not taken any formal decision to close the hearing to the public.
The applicant lodged an appeal before the Baku Court of Appeal, arguing that his conviction had violated his rights because the demonstration in which he had participated had been peaceful. The applicant also complained that his arrest had been unlawful and that the hearing before the first
‑
instance court had not been fair. He asked the Baku Court of Appeal to quash the first-instance court’s decision in his case. By its decisions of 6
February 2013 the Baku Court of Appeal rejected the applicant’s appeal and upheld the first-instance court’s ruling.
1.
The applicant complains under Article 5 of the Convention that he was not promptly informed about the reasons for his arrest; that he was not given an opportunity to contact his relatives; that his rights, including the right to have a lawyer, were not properly explained to him; and that he was never served with a copy of the administrative offence reports issued against him.
2.
The applicant complains under Article 6 of the Convention that he did not have a fair hearing in the administrative offence proceedings because he was not given sufficient time and facilities to prepare his defence; that he was deprived of access to effective legal assistance, both after the arrest and during the judicial proceedings; and that the only witnesses to be questioned were police officers.
Also, the applicant complains under Article 6 of the Convention that his right to a public hearing was violated.
3.
The applicant complains that he was arrested and prosecuted for participating in peaceful demonstrations, in breach of Article 11 of the Convention. The applicant also relies on Article 10 in this respect.
1.
Was the applicant deprived of his liberty in breach of Article 5 § 1 of the Convention? In particular, was the applicant’s “administrative” arrest in compliance with domestic procedural rules?
2.
Was Article 6 §§ 1 and 3 of the Convention applicable under its criminal head to the proceedings in the present cases? If so, did the applicant have a fair and public hearing in the determination of the charge against him, in accordance with Article 6 § 1 of the Convention? In particular, was the principle of equality of arms respected as regards the provision of sufficient time and facilities to prepare his defence, the opportunity to defend oneself through effective legal assistance, and the questioning of witnesses?
3.
Has there been an interference with the applicant’s freedom of peaceful assembly, within the meaning of Article 11 § 1 of the Convention? If so, was the interference prescribed by law, as required by Article 11 § 2? In particular, did the domestic legislation in question meet the “quality of law” requirement? Furthermore, was the interference necessary, in terms of Article 11 § 2?
4.
The parties are requested to submit copies of all documents relating to the administrative proceedings, including the administrative offence reports, any statements made by the applicant before being brought to court, the transcripts of the hearings and the applicant’s appeals.
5.
The parties are also requested to submit copies of all documents relating to the organisation and holding of the demonstrations in which the applicant participated, in particular, the notices (if any) submitted by the organisers of the demonstrations to the relevant local executive authorities, and the official responses the organisers received from the relevant local executive authorities.