CtEDO 14.10.2014 Auto

TENCE v. SLOVENIA

RESPONDENT
SVN
HOTĂRÂRE
14.10.2014
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
TENCE v. SLOVENIA (CtEDO, 2014)
HUDOC · oficial

Comunicat la 14 octombrie 2014 CIFTH SECȚIUNE Cererea nr. 37242/14 Marinka TENCE împotriva Sloveniei depusă la 13 mai 2014 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dna Marinka Tence, este un național sloven, născut în 1950 și trăiește în Nova Gorica. Ea este reprezentată în fața Curții de către dna A. Jug, un avocat practicant în Nova Gorica. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. La 29 octombrie 2002, reclamantul a depus o cerere civilă la Curtea Locală Nova Gorica. La 24 mai 2011, reclamația ei a fost respinsă și la 13 iunie 2011 hotărârea a fost transmisă la avocatul ei. Termenul de apel a expirat la miezul nopții la 28 iunie 2011. La 28 iunie 2011, avocatul reclamantului a depus un recurs prin fax. A doua zi a trimis apelul și prin corespondență înregistrată. La 12 iulie 2011, Curtea Locală a respins recursul în mod tardiv. 2011 și, prin urmare, aceaceasta a fost depusă din timp. La 30 iulie 2011, reclamantul a apelat împotriva acestei decizii plângând că a depus recurs împotriva hotărârii de primă instanță în termenul prevăzut prin fax. În acest sens, a prezentat un raport de confirmare a faxului conform căruia la 28 iunie 2011 a fost trimis un document de șase pagini la numărul de telefon al Curții Locale la ora 18:54. La 14 noiembrie 2011, Curtea Supremă Koper a respins recursul și a afirmat că recursul depus la 28 iunie 2011 ar fi fost considerat ca fiind depus doar în termenul stabilit dacă acesta ar fi fost depus în fața instanței înainte de expirarea perioadei. Potrivit Curții Superiore, raportul de confirmare a faxului prezentat de reclamant a arătat într-adevăr că, la 28 iunie 2011, reclamantul a trimis un document de șase pagini prin fax. Cu toate acestea, nu a făcut nici o trimitere la tipul de document trimis, la conținutul său și la cazul în care se referă. Curtea a primit doar recursul depus prin poștă la 29 iunie 2011. La 5 iunie 2012, reclamanta a depus un recurs asupra punctelor de drept, susținând că Curtea Locală a primit documentul relevant prin fax în timp util, dar, probabil, nu a reușit să-l imprima și, în consecință, documentul a fost eliminat automat din memoria de fax. Potrivit acesteia, secțiunea 112 din Legea privind procedura civilă a permis depunerea unei cereri prin fax și data în care a fost trimis faxul ar trebui să fi fost considerată ca data depunerii apelului. Ea nu a putut suporta sarcina de probă în cazul în care documentul nu a fost imprimat de către instanță. În plus, atunci când se folosește astfel de mass-media, secretul documentelor ar trebui, de asemenea, protejat. Reclamantul a susținut că, la 29 iulie 2011, în ziua următoare trimiterii faxului, a depus documentul relevant și a dovedit conținutul faxului. De asemenea, a susținut că, în urma anchetelor adresate unei societăți de telecomunicații și a unui producător de fax, a fost informată că nu este posibil să dovedească conținutul unui document trimis prin fax că transmisia este criptată. La 20 iunie 2013, Curtea Supremă a respins recursul asupra punctelor de drept. În temeiul articolului 112 din Legea de procedură civilă, s-a considerat că o cerere a fost depusă în timp doar în cazul în care a fost transmisă instanței competente înainte de expirarea perioadei prescrise. Acest lucru este valabil și pentru corespondența regulată și pentru cererile depuse direct instanței. Curtea Supremă a făcut trimitere la decizia sa din 4 aprilie 2013 (II Ips 603/2009 și II Ips 718/2009) potrivit cărora dovezile că faxul a fost trimis nu înseamnă neapărat o dovadă de primire a documentului trimis prin fax. Este posibil ca instanța să nu primească în timp util documentul relevant din cauza erorilor din rețeaua de telecomunicații sau a unor motive tehnice similare (foarte lipsă de hârtie, cartuș gol, închiderea mașinii etc.). Un astfel de risc a fost suportat de reclamant în același mod ca în cazul în care cererea a fost trimisă prin poștă periodică; de asemenea, în acest caz, riscul de primire întârziere a unei cereri a fost suportat de solicitant. La 18 octombrie 2013, reclamantul a depus o plângere constituțională. La 11 noiembrie 2013, Curtea Constituțională a respins plângerea constituțională ca fiind inadmisibilă. La 15 noiembrie 2013, această decizie a fost depusă în favoarea reclamantului. Legea și practicile interne relevante Dispozițiile relevante ale Legii de procedură civilă menționează: „art. 105.b Motiliile trebuie depuse în scris. O moțiune scrisă este o moțiune scrisă sau tipărită și semnată în persoană (moțiune sub formă fizică), sau o moțiune prezentată în formă electronică și semnată cu o semnătură electronică sigură certificată de un certificat calificat. O propunere scrisă se depune prin poștă, prin mijloace electronice, prin intermediul mijloacelor de tehnologie a comunicațiilor, livrată direct autorității sau de către o persoană care face obiectul unei misiuni în calitate de activitate a sa (fornitor de afaceri). O propunere în formă electronică se depune prin mijloace electronice sistemului de informare. Recepția propunerii este confirmată automat de sistemul de informare. De asemenea, o moțiune poate fi efectuată pe un formular prescris sau altfel pregătit. Indiferent de orice dispoziție a altor regulamente, formularele electronice trebuie să aibă același conținut decât formularele prevăzute sub formă fizică. Un sistem de informare uniform trebuie să fie înființat pentru instanțe de către autoritatea competentă. Ministrul Justiției stabilește condițiile și modalitățile de depunere a cererilor în formă electronică sau prin mijloace electronice, forma moțiunii în formă electronică, precum și organizarea și performanța sistemului de informare. Indiferent de dispozițiile din primul și al doilea paragraf al prezentei secțiuni, ministrul Justiției specifică moțiunile care pot fi făcute și prin telefon sau prin mijloace electronice fără semnătură electronică sigură certificată de un certificat calificat și mijloacele de identificare a părților în orice caz. ... Secțiunea 112 În cazul în care depunerea unei cereri este limitată cu o perioadă de timp, astfel de plângere se consideră că a fost depusă în timp în cazul în care a fost livrată instanței competente înainte de expirarea termenului prescris. În cazul în care o cerere este expediată prin poștă înregistrată sau prin telegraf, data de livrare la oficiul poștal este considerată a fi ziua de livrare la instanța care este desemnată drept destinatar. În cazul în care o propunere este depusă prin mijloace electronice, momentul în care a fost primită de sistemul de informare este considerat ca momentul depunerii propunerii către instanță a cărei propunere este adresată. ...” 10. Regulile Curții (Gazettele Oficiale nr. 17/1995 în vigoare de la 26 martie 1995, astfel cum a fost modificată) menționează, în măsura în care este cazul: „Secțiunea 99 Curtea ia în considerare propunerile părților care au fost trimise prin telegraf sau prin fax în conformitate cu normele procedurale. În decizia din 4 aprilie 2013 (II Ips 603/2009 și II Ips 718/2009), Curtea Supremă a declarat: „... Pentru a determina dacă o procedură transmisă prin intermediul telecomunicațiilor a fost depusă în timp util primul paragraf din secțiunea 112 din Legea de procedură civilă ... se aplică. Curtea de a doua instanță a aplicat exact această dispoziție subliniind faptul că al doilea paragraf din Secțiunea 112 din Legea de procedură civilă conține un regulament distinct (în conformitate cu care data depunerii cererii se ia în considerare) care se aplică numai poșta care este indicată în mod expres în acest articol. Aceaceasta este, de asemenea, opinia adoptată de jurisprudența bine stabilită ... și teorie ... același lucru rezultă din hotărârea atașată a Curții Superiore la care a menționat acuzatul care a arătat că instanța a primit faxul în ultima zi a termenului limită (la 10.58 p.m.). În acest caz, inculpatul este clar de opinia că dovada trimiterii faxului este, de asemenea, o dovadă a primirii documentului trimis prin fax destinatarului. Cu toate acestea, acest lucru nu este întotdeauna cazul deoarece există posibilitatea ca instanța să nu primească documentul relevant în timp util din cauza erorilor din rețeaua de telecomunicații sau de motive tehnice similare. Un astfel de risc este suportat de reclamant. ... 13. Funcționarea instanței prin telefon, telegraf și fax este reglementată de Regulamentul Curții. Astfel, secțiunea 99 prevede că instanța ia în considerare propunerile părților care au fost trimise prin telegraf sau prin fax în conformitate cu normele procedurale și că, în cazul mesajelor și propunerilor de telegraf ale părților, nu este posibilă o derogare de la termenele definite prin normele procedurale. Se poate deduce că timpul relevant este timpul de livrare, secțiunea 99 din Regulamentul Curții este inequívoca și se referă în mod clar la aplicarea normelor procedurale în ceea ce privește termenele. În plus, un regulament nu poate modifica o dispoziție legală. ...” COMPLAINT Reclamantul se plânge în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că prin respingerea recursului său în mod îndepărtat instanțele interne au privat-o de acces la o instanță. Ea susține că interpretarea instanțelor interne în acest sens este arbitrară și ilegală. Respingerea recursului reclamantului depus prin fax ca fiind o ingerință disproporționată cu dreptul de acces al reclamantului la instanță în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă