CASE OF HARMATI v. HUNGARY

SEGUNDA SECȚIUNE CAUZĂ DE HARMATI v. HUNGARY (Declarația nr. 63012/10) JUDGMENT STRASBOURG 21 octombrie 2014 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Harmati v. Ungaria, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Helen Keller, președinte, András Sajó, Robert Spano, judecători și Abel Campos, secretar adjunct al secțiunii, După deliberarea în particular la 30 septembrie 2014, emite următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURĂ Cazul a apărut într-o cerere (nr. 63012/10) împotriva Republicii Ungariei depusă Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către un național maghiar, dl Sándor Harmati („reclamantul”), la 11 octombrie 2010. Reclamantul a fost reprezentat de dl J. Fiala-Butora, avocat practicant la Budapesta.

Guvernul maghiar (“Guvernul”) a fost reprezentat de dl Z. Tallódi, Agent, Ministerul Administrației Publice și Justiției. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 3 din Protocolul nr. 1 pentru o interferență nejustificată cu drepturile sale electorale. La 25 iunie 2012, cererea a fost comunicată Guvernului. FACTELE CIRCUMSTANCELE CAUZULUI Reclamantul s-a născut în 1957 și trăiește în Érd. Reclamantul suferă de handicap intelectual. La 4 octombrie 2000, el a fost plasat sub tutela plenară de către Curtea de District Budapesta II/III. Ca o consecință automată care curge din art. 70(5) din Constituție, ca în vigoare la momentul material, el a fost șters din registrul electoral.

Prin urmare, el nu a putut vota în alegerile generale care se desfășoară în Ungaria la 11 aprilie 2010. DREPTUL Reclamantul s-a plâns că a fost dezfrancat din cauza handicapului său, în încălcarea art. 3 din Protocolul nr. 1. El s-a bazat pe jurisprudența Curții, astfel cum a fost anunțată în hotărâre. Alajos Kiss c. Ungaria (nr. 38832/06, 20 mai 2010). Guvernul nu a contestat argumentele reclamantei. Curtea consideră că circumstanțele prezentei cereri sunt practic identice cu cele ale sasului Alajos Hotărârea (citată mai sus) și nu vede niciun motiv pentru a ajunge la o concluzie diferită în acest caz. Rezultă că s-a constatat o încălcare a articolului 3 din Protocolul nr. 1 privind art. 41 din Convenție, reclamantul a solicitat 5.000 de euro (EUR) în ceea ce privește prejudiciile morale.

10. Guvernul a contestat reclamația. 11. Curtea consideră că reclamantul trebuie să fi suferit unele prejudiciu moral, hotărând pe baza capitalului propriu, i-a atribuit 2,700 EUR sub acest cap. 12. Reclamantul a solicitat, de asemenea, 2.000 EUR pentru costurile și cheltuielile suportate în fața Curții. 13. Guvernul a contestat reclamația. 14. jurisprudența, Curtea acordă 1 000 de euro sub acest cap. 15. Curtea consideră oportun ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale.

Pentru aceste motive, TRIBUNALUL, UNANIMOUS, declară cererea admisibilă; declară că a existat o încălcare a articolului 3 din Protocolul nr. 1; Deține (a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, următoarele sume, care urmează să fie convertite în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare: (i) 2,700 EUR (2 mii șapte sute de euro), plus orice impozit care poate fi impunător, în ceea ce privește prejudiciile morale; (ii) 1 000 EUR (1 mie de euro), plus orice impozit care poate fi taxabil reclamantului, în ceea ce privește costurile și cheltuielile; (b) cel de la expirarea celor trei luni menționate mai sus, până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele de mai sus, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în cursul perioadei de default plus trei puncte procentuale; restul cererii reclamantei pentru o justă satisfacție.

Efectuat în limba engleză și notificat în scris la 21 octombrie 2014, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul de judecată. Abel Campos Helen Keller Președintele adjunct al grefierului

SECOND SECTION

CASE OF HARMATI v. HUNGARY (Application no. 63012/10) JUDGMENT STRASBOURG 21 October 2014 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Harmati v. Hungary, The European Court of Human Rights (Second Section), sitting as a Committee composed of: Helen Keller, President, András Sajó, Robert Spano, judges, and Abel Campos, Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 30 September 2014, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE

THE CIRCUMSTANCES OF THE CASE

5. The applicant was born in 1957 and lives in Érd.