CtEDO 10.12.2014 Auto

DJALO v. THE UNITED KINGDOM

RESPONDENT
GBR
HOTĂRÂRE
10.12.2014
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Communicated
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
DJALO v. THE UNITED KINGDOM (CtEDO, 2014)
HUDOC · oficial

Comunicat la 10 decembrie 2014 CUARTĂ SECȚIUNE Cererea nr. 17770/10 Ibraima DJALO împotriva Regatului Unit depusă la 7 martie 2010 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Ibraima Djalo, este un național britanic, născut în 1976 și trăiește în Manchester. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a fost arestat la 5 februarie 2007 după acuzațiile de agresiune sexuală făcute împotriva lui. Fotografia, amprentele și ADN-ul au fost luate și reținute de Poliția Greater Manchester. El a fost apoi eliberat pe cauțiune de poliție. În iulie 2007 Serviciul procurorului Crown a informat reclamantul că nu va fi luată altă acțiune din cauza lipsei de dovezi împotriva lui. La 7 martie 2010, reclamantul a depus o cerere împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”). La 23 august 2013, Registrul a solicitat reclamantului să facă o cerere de acces la subiecte pentru a determina dacă datele sale biometrice au continuat să fie deținute de autoritățile Regatului Unit. În urma acestei cereri de acces la subiecte, Asociația de șef-ofițeri de poliție („ACPO”) a recomandat prin scrisoarea din 1 octombrie 2013, că ADN-ul și amprentele reclamantului au fost distruse. Informațiile furnizate au arătat că amprentele reclamantului au fost distruse pe 3 Mai 2007. Deși nu a fost furnizată o dată specifică cu privire la distrugerea datelor ADN-ului său, se pare că distrugerea ar fi avut loc cel târziu până la 1 octombrie 2013. Nu s-a dat nici o indicație privind dacă fotografia reclamantului a fost reținută sau distrusă. Dreptul și practica interne relevante în momentul în care a fost luată datele reclamantului este consemnat în hotărârea Curții, S. și Marper c. Regatul Unit [GC], nos. 30562/04 și 30566/04, ECHR 2008. În urma deciziei respective și a hotărârii ulterioare a Curții în Goggins și alții c. Regatul Unit. (striking out), nr. 30089/04, 14449/06, 24968/07, 13870/08, 36363/08, 23499/09, 43852/09 și 64027/09, 19 iulie 2011, Guvernul Regatului Unit a introdus nouă legislație, Legea privind protecția libertăților 2012, articolele 1-25 au creat un nou regim pentru păstrarea eșantioanelor și datelor biometrice. Toate secțiunile relevante ale actului au intrat în vigoare până la 31 octombrie 2013. Politica privind retenția fotografiilor este conținută în Codul de practică de informare al poliției și în orientările privind gestionarea informațiilor de poliție și este în prezent sub control intern. În RMC & Anor, R (pentru aplicarea) v Comisarul de Poliție al Metropolis & Ors [2012] EWHC 1681 (Admin) (22 iunie 2012), Curtea Înaltă a concluzionat că politica existentă la momentul respectiv (denumită în continuare, aplicarea Codului de practică privind gestionarea informațiilor de poliție și a orientărilor privind gestionarea informațiilor de poliție) a fost ilegală și că aplicarea acesteia a constituit o interferență nejustificată cu dreptul la respectarea vieții private în încălcarea articolului 8. Înaltul Tribunal a hotărât să permită inculpatului, comisarul de poliție al Metropolisului, o „perioada motivabilă” în care să revizuiască politica existentă, dar a subliniat că o astfel de perioadă ar trebui măsurată în luni, nu în ani. La 14 noiembrie 2012, Înaltul Tribunal din R (V)/Comisarul de Poliție pentru orașul Londra [2012] EWHC 3430 (Admin), după ce s-a recomandat că Asociația de șef-ofițeri de poliție („ACPO”) se află în procesul de elaborare a unei noi politici” a susținut că „perioada rațională” menționată în RMC se apropia rapid, dar că nu a expirat încă. În cadrul unei solicitări de libertate de informare, nr. 000245/13, ACPO a declarat că Colegiul de Poliție și Oficiul de Acasă examină în comun aranjamentele de gestionare a informațiilor în cadrul serviciului de poliție și preconizat să raporteze această chestiune în aprilie 2014. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 8 din Convenție cu privire la păstrarea fotografiilor, amprentelor și ADN-ului său. QUESTIONE PENTRU PARTE Având în vedere jurisprudența bine stabilită a Curții (S. și Marper v. Regatul Unit [GC], nr. 30562/04 și 30566/04, ECHR 2008), a reținut încălcarea datelor biometrice ale reclamantului art. 8? Care este actuala poziție internă în ceea ce privește distrugerea fotografiilor de custodie în ceea ce privește persoanele arestate, dar nu acuzate de o infracțiune? Reținerea istorică și/sau continuă a fotografiei reclamantului constituie o încălcare a articolului 8?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă