Hunter împotriva Regatului Unit

Comunicat la 17 decembrie 2014 CUARTA SECȚIUNE Cererea nr. 49840/11 Kevin HUNTER împotriva Regatului Unit depusă la 24 iulie 2011 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Kevin Hunter, este un național britanic, născut în 1961 și trăiește în Nuneaton. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. La 9 aprilie 1979, reclamantul a fost condamnat pentru agresiune care a provocat daune corporale reale și pentru încălcarea păcii. Datele sale biometrice nu au fost luate în această ocazie. Delictul reclamantului este caracterizat prin legislația internă ca o infracțiune „registrabilă” și ca o infracțiune „qualificabilă”. O infracțiune înregistrabilă este, în general, o infracțiune pentru care un individ ar putea fi condamnat la un termen de închisoare, care include, de asemenea, o serie de infracțiuni neînchisoare, de exemplu mendicarea și turnarea ilegală a taxiului.

Crimele de calificare se referă la infracțiunile mai grave, cum ar fi crimă, viol și furt: totuși acestea includ și infracțiuni de sex, indecizie și arme de foc. La 19 martie 1981, reclamantul a fost condamnat pentru încercarea de a obține proprietate prin înșelătorie. Datele sale biometrice nu au fost luate în această ocazie. În temeiul legislației interne, această infracțiune este caracterizată ca o infracțiune calificativă. Cu toate acestea, la 22 aprilie 2008, datele biometrice ale reclamantului au fost luate în urma arestării sale pentru posesie a unei puști cu intenție de a provoca frică de violență. În temeiul legislației interne, această infracțiune este caracterizată ca o infracțiune calificativă.

La 24 iulie 2011, reclamantul a depus o cerere împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”). La 23 august 2013, Registrul a solicitat reclamantului să facă o cerere de acces subiectului pentru a determina dacă datele sale biometrice au continuat să fie deținute de autoritățile Regatului Unit. Într-o scrisoare din 6 septembrie 2013 poliția Warwickshire a confirmat că, având în vedere că reclamantul a fost condamnat anterior pentru infracțiuni „registrabile”, datele sale ar putea fi păstrate pe termen indefinit. Într-o scrisoare ulterioară din 11 martie 2014 poliția Warwickshire a confirmat că datele reclamantului au continuat să fie păstrate în mod legal.

Legea internă relevantă Legea și practica internă relevantă la momentul în care a fost luată datele reclamantului este stabilită în hotărârea Curții în S. și Marper c. Regatul Unit [GC], nr. 30562/04 și 30566/04, ECHR 2008. În urma deciziei respective, Guvernul Regatului Unit a elaborat Legea privind protecția libertăților 2012. Scopul secțiunilor 1-25 a fost crearea unui nou regim pentru distrugerea și/sau păstrarea eșantioanelor și a datelor biometrice pentru punerea în aplicare a prezentei decizii.

Toate secțiunile relevante ale actului au intrat în vigoare la 31 octombrie 2013. Reținerea profilelor ADN și a amprentelor digitale Secțiunea 3 din Legea 2012 introduce o nouă secțiune 63F în Legea privind poliția și dovezile penale din 1984 („PACE”), care prevede că atunci când o persoană a fost arestat pentru o infracțiune calificativă și datele biometrice ale acestora au fost luate în legătură cu ancheta infracțiunii respective, acestea pot fi menținute indefinit în anumite circumstanțe: „63F Retenție a materialelor din secțiunea 63D: persoanele arestate pentru sau acuzate de o infracțiune calificativă.

(1) Prezentul articol se aplică materialelor din secțiunea 63D care (a) se referă la o persoană arestată pentru o infracțiune calificativă sau acuzată, dar care nu este condamnată pentru această infracțiune; și (b) a fost luat (sau, în cazul unui profil ADN, derivat dintr-un eșantion luat) în legătură cu investigația infracțiunii (2) În cazul în care persoana a fost condamnată anterior pentru o infracțiune care nu este o infracțiune exclusă, sau este astfel condamnată înainte de a fi distrusă în temeiul prezentului articol, materialul poate fi menținut pe termen indefinit [...] (11) În această secțiune - „delictul exclus” înseamnă o infracțiune înregistrabilă – (a) care (i) nu este o infracțiune calificativă, (ii) este singura infracțiune înregistrabilă din care persoana a fost condamnată și (iii) a fost comisă atunci când persoana are vârsta sub 18 ani și (b) pentru care persoana nu a fost condamnată la o condamnare relevantă de cel puțin 5 ani.” Politica privind retenția fotografiilor este conținută în Codul de practică de informare al poliției și în orientările privind gestionarea informațiilor de poliție și este în prezent sub control intern.

În RMC & Anor, R (pentru aplicarea) v Comisarul de Poliție al Metropolis & Ors [2012] EWHC 1681 (Admin) (22 iunie 2012), Curtea Înaltă a concluzionat că politica existentă la momentul respectiv (denumită în continuare, aplicarea Codului de practică privind gestionarea informațiilor de poliție și a orientărilor privind gestionarea informațiilor de poliție) a fost ilegală și că aplicarea acesteia a constituit o interferență nejustificată cu dreptul la respectarea vieții private în încălcarea articolului 8. Înaltul Tribunal a hotărât să permită inculpatului, comisarul de poliție al Metropolisului, o „perioada motivabilă” în care să revizuiască politica existentă, dar a subliniat că o astfel de perioadă ar trebui măsurată în luni, nu în ani.

La 14 noiembrie 2012, Înaltul Tribunal din R (V)/Comisarul de Poliție pentru orașul Londra [2012] EWHC 3430 (Admin), după ce a fost recomandat că Asociația de șef-ofițeri de poliție („ACPO”) “este în procesul de elaborare a unei noi politici” a susținut că „perioada rațională” menționată în RMC se apropia rapid, dar că nu a expirat încă. În cadrul unei cereri de libertate de informare, nr. 000245/13, ACPO a declarat că Colegiul de Poliție și Biroul de Acasă examinau în comun aranjamentele de gestionare a informațiilor în cadrul serviciului de poliție și preconizat să raporteze asupra acestei chestiuni în aprilie 2014. Întrebarea părților Având în vedere jurisprudența bine stabilită a Curții (S. și Marper v. Regatul Unit [GC], nr. 30562/04 și 30566/04, ECHR 2008), a reținut datele biometrice ale reclamantului, înainte de intrarea în vigoare a Legii privind protecția libertăților 2012, încălcarea articolului 8 din Convenție?

Reținerea datelor biometrice ale reclamantului în temeiul dispozițiilor Legii privind protecția libertăților din 2012 încălcarea articolului 8 din Convenție? Care este actuala poziție internă în ceea ce privește distrugerea fotografiilor de custodie? Reținerea istorică și/sau continuă a fotografiei reclamantului constituie o încălcare a articolului 8 din Convenție?

Communicated on 17 December 2014

FOURTH SECTION

Application no. 49840/11 Kevin HUNTER against the United Kingdom lodged on 24 July 2011

STATEMENT OF FACTS

The applicant, Mr Kevin Hunter, is a British national, who was born in 1961 and lives in Nuneaton. A. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. On 9 April 1979 the applicant was convicted of assault occasioning actual bodily harm and of a breach of the peace. His biometric data was not taken on that occasion. The applicant’s offence is characterised under domestic legislation as a “recordable” offence and as a “qualifying” offence. A recordable offence is, generally speaking, a crime for which an individual could be sentenced to a term of imprisonment. It also includes however a number of non-imprisonable offences for example begging and illegal taxi touting.

Qualifying offences refer to the more serious offences such as murder, rape and burglary: however they also include sex, indecency and firearms offences. On 19 March 1981 the applicant was convicted of attempting to obtain property by deception. His biometric data was not taken on this occasion. Under domestic legislation, this offence is characterised as a qualifying offence. However, on 22 April 2008 the applicant’s biometric data was taken following his arrest for possession of a shotgun with intent to cause fear of violence. Under domestic legislation, this offence is characterised as a qualifying offence. No further action was taken against him. On 24 July 2011 the applicant lodged an application against the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”).

On 23 August 2013 the Registry requested that the applicant make a Subject Access Request to determine whether his biometric data continued to be held by the United Kingdom authorities. In a letter dated 6 September 2013 Warwickshire police confirmed that as the applicant had been previously convicted of “recordable” offences, his data could be retained indefinitely. In a subsequent letter dated 11 March 2014 Warwickshire police confirmed that the applicant’s data continued to be lawfully retained. B. Relevant domestic law The relevant domestic law and practice at the time the applicant’s data was taken is set out in the Court’ s judgment in S. and Marper v. the United Kingdom [GC], nos.

30562/04 and 30566/04, ECHR 2008. Following that decision, the United Kingdom Government drafted the Protection of Freedoms Act 2012. The purpose of Sections 1 to 25 of the Act was to create a new regime for the destruction and/or retention of biometric samples and data in order to implement this decision. All relevant sections of that Act came into force on 31 October 2013. 1. Retention of DNA profiles and fingerprints Section 3 of the 2012 Act introduces a new section 63F into the Police And Criminal Evidence Act 1984 (“PACE”) which provides that where a person was arrested for a qualifying offence and their biometric data was taken in connection with the investigation of that offence, such may be retained indefinitely in certain circumstances: “63F Retention of section 63D material: persons arrested for or charged with a qualifying offence.

(1)This section applies to section 63D material which (a) relates to a person who is arrested for, or charged with, a qualifying offence but is not convicted of that offence, and (b) was taken (or, in the case of a DNA profile, derived from a sample taken) in connection with the investigation of the offence (2) If the person has previously been convicted of a recordable offence which is not an excluded offence, or is so convicted before the material is required to be destroyed by virtue of this section, the material may be retained indefinitely [...] (11)In this section - “excluded offence”, in relation to a person, means a recordable offence— (a) which— (i) is not a qualifying offence, (ii) is the only recordable offence of which the person has been convicted, and (iii) was committed when the person was aged under 18, and (b)for which the person was not given a relevant custodial sentence of 5 years or more.” 2. Retention of photographs The policy regarding the retention of photographs is contained in the Management of Police Information Code of Practice and the Management of Police Information guidance and is currently under domestic review.

In RMC & Anor, R (on the application of) v Commissioner of Police of the Metropolis & Ors [2012] EWHC 1681 (Admin) (22 June 2012), the High Court found that the policy existing at the time (namely, to apply the Management of Police Information Code of Practice and the Management of Police Information guidance) was unlawful and that its application amounted to an unjustified interference with the right to respect for private life in breach of Article 8. The High Court decided to allow the defendant, the Commissioner of Police of the Metropolis, a “reasonable further period” within which to revise the existing policy but stressed that such a period should be measured in months, not years.

On 14 November 2012 the High Court in R (V) v Commissioner of Police for the City of London [2012] EWHC 3430 (Admin), having been advised that the Association of Chief Police Officers (“ACPO”) “is in the process of devising a fresh policy” held that the “reasonable period” referred to in RMC was fast approaching but that it had not yet expired. Under a Freedom of Information Request, no. 000245/13, ACPO stated that the College of Police and the Home Office were jointly reviewing information management arrangements within the police service and anticipated to report on the issue in April 2014. No such report has been identified. COMPLAINT The applicant complains under Article 8 of the Convention about the retention of his biometric data.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. In light of well-established case-law of the Court ( S. and Marper v. the United Kingdom [GC], nos. 30562/04 and 30566/04, ECHR 2008), did the retention of the applicant’s biometric data, prior to the entering into force of the Protection of Freedoms Act 2012, breach Article 8 of the Convention? 2. Does the retention of the applicant’s biometric data under the provisions of the Protection of Freedoms Act 2012 breach Article 8 of the Convention? 3. What is the current domestic position regarding the destruction of custody photographs? 4. Does the historical and/or continued retention of the applicant’s photograph constitute a breach of Article 8 of the Convention?