Ezgeta împotriva Croației

Comunicat la 18 decembrie 2014 PRIMEA SECȚIUNE Cererea nr. 3048/14 Jozo EZGETA și Jagoda EZGETA împotriva Croației depusă la 27 decembrie 2013 DECLARAREA FACTELOR Reclamanții, dl Jozo Ezgeta și dna Jagoda Ezgeta, sunt resortisanți croați, care s-au născut în 1955 și, respectiv, în 1970 și trăiesc în Zagreb. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către dna M.H. Kordek, un avocat practicant în Sesvete. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Contextul cazului Primul și al doilea reclamant sunt soț și soție. La 13 octombrie 2008, al doilea reclamant a dat naștere unui fiu. Datorită complicațiilor inimii copilului, al doilea reclamant s-a dus la un doctor M.J.

la 2 martie 2009, care l-a examinat și a instruit pe al doilea reclamant să caute asistență medicală în Centrul Spitalului Clinic din Zagreb (Klinički bolnički centar Zagreb; denumit în continuare: „hospitalul”). În aceeași zi, la admiterea în spital, copilul a murit. După moartea fiului reclamantului, Ministerul Sănătății ( Ministarstvo zdravstva i socijalne skrbi ) a efectuat o investigație internă care a dus la un raport de comisie de experți din 16 și 28 septembrie 2009 care a constatat nereguli în tratamentul postnatal cu indicațiile problemelor cardiace ale copilului.

Acest raport a fost transmis Biroului Procurorului de Stat al Republicii Croației ( Državno odvjetništvo Republike Hrvatske ) la 30 septembrie 2009 și la o dată neespecificată către organismele disciplinare competente ale Camerei Medicale Croate ( Hrvatska liječnička komora La 23 noiembrie și 16 decembrie 2009 și 27 aprilie 2010, reclamanții au întrebat cu Procuratura de Stat a Republicii Croației acțiunile luate în raport cu raportul Ministerului Sănătății. Ei au plâns că după moartea fiului lor nu au fost luate măsuri relevante și au formulat acuzații de neglijență medicală împotriva medicului M.J. la 25 februarie 2011, reclamanții au fost inculpați de doctor M.J. în tribunalul de infracțiuni minore din Zagreb ( Prekršajni sud u Zagreb ) pentru incapacitatea de a administra în mod corespunzător dosarele medicale relevante privind tratamentul fiului lor.

La 2 noiembrie 2012, Curtea din Zagreb a constatat că doctorul M.J. a fost vinovat și amendat cu 5.000 de kune croate. Această hotărâre a fost confirmată de Curtea de Infracțiune Minoră ( Visoki prekršajni sud Republike Hrvatske ) la 23 ianuarie 2013. Procedură penală nr. Kio-530/11 împotriva M.J. și S.S. La 30 iunie 2011 Procurorul Municipal din Zagreb ( Općinsko državno odvjetništvo u Zagabria ) a respins plângerea reclamanților împotriva doctorului M.J. pentru neglijență medicală și patologul S.S. pentru acuzații de malpractica profesională și falsificare a documentelor. Acesta a instruit reclamanții că acestea ar putea prelua urmărirea în calitate de procurori subsidiari prin depunerea unei acuzații în instanța penală competentă.

La 19 iulie 2011, reclamanții au depus o acuzație în Tribunalul Penal Municipal din Zagreb ( Općinski Kazneni sud u Zagrebu ) împotriva doctorului M.J. pentru neglijență medicală și patologistul S.S. pentru acuzații de malpractica profesională și falsificarea documentelor. La 7 decembrie 2011, partea cazului cu privire la doctorul M.J. a fost transmisă judecătorului de investigare al Tribunalului județului Zagreb pentru anchete suplimentare. Partea cazului cu privire la acuzațiile împotriva patologistului S.S. este încă în așteptare în fața Tribunalului Penal Municipal Zagreb. De asemenea, judecătorul a obținut un raport de experți comisionat în cursul procedurii în cazul nr. Kio-239/10 (a se vedea mai sus).

Raportul în cauză a fost elaborat de expertul V.A. care, după cum s-a stabilit mai târziu, a folosit memorandumul oficial al Facultății de Medicină din Universitatea Rijeka (Medicinski fakultet Sveučilišta u Rijeci ) deși el nu a fost autorizat să facă acest lucru deoarece el a prezentat doar opinia sa privată și nu a Facultății. Un alt raport de experți a fost obținut de la doctorul Z.Z. care a fost unul dintre experți în comisionul Ministerului Sănătății care a elaborat raportul din 16 și 28 septembrie 2009 (a se vedea mai sus). Doctorul Z.Z. pur și simplu a reiterat că ea nu a avut nimic de adăugat la raportul său anterior. La 20 noiembrie 2012, judecătorul investigator a interogat doctorul M.J.

care a refuzat toate acuzațiile împotriva lui. La 3 decembrie 2012, judecătorul de investigare a transmis dosarul unui judecător de trei judecători al Tribunalului judecător Zagreb, indicând că nu a constatat nici o suspiciune rezonabilă care să justifice deschiderea unei anchete împotriva medicului M.J. deoarece niciuna dintre rapoartele de experți nu a sugerat că s-a avut vreo mal practică medicală în tratamentul fiului reclamantului. La 3 aprilie 2013, un comitet de trei judecători al Tribunalului judecător Zagreb a respins cererea de a deschide o anchetă împotriva medicului M.J., susținând concluziile judecătorului de investigare. Reclamanții au apelat împotriva acestei hotărâri la Curtea Supremă ( Vrhovni sud Republike Hrvatske ) argumentând, printre altele , că judecătorul investigator nu a pus la îndoială niciun alt doctor care și-a tratat fiul și nu a examinat nici o altă dovadă relevantă privind tratamentul medical și moartea lui.

De asemenea, au susținut că raportul expert al V.A. a fost formal defect, deoarece a fost prezentat ca un raport expert al Facultății Medice din Universitatea Rijeka, deși nu era adevărat. Acest raport a fost comis într-o altă serie de proceduri și a făcut trimitere la responsabilitatea doctorului M.J. într-o singură propoziție. Au existat, de asemenea, alte deficiențe de fond și deficiențe în cadrul procedurii în fața judecătorului de investigare. La 5 iunie 2013, Curtea Supremă a respins apelul reclamanților ca argument nefondat al raționării grupului de trei judecători al Curții Judecătorilor din Zagreb. Reclamanții și-au reiterat apoi plângerile de mai sus în fața Curții Constituționale (Ustavni sud Republike Hrvatske La 24 octombrie 2013, Curtea Constituțională a declarat plângerea lor constituțională inadmisibilă din cauza faptului că cazul nu a susținut nicio problemă cu privire la drepturile și obligațiile lor.

Hotărârea Curții Constituționale a fost preluată la reclamanții la 15 noiembrie 2013. Procedura penală nr. Kio-239/10 (KO-2878/11) împotriva E.J., V.V. și N.P.M. La 18 august 2010, Procuratura Municipală a Zagreb a cerut un judecător de investigare a Curții Județeanului Zagreb (Županijski sud u Zagrebu ) să deschidă o anchetă cu privire la medicii E.J., V.V. și N.P.M., personalul medical al spitalului, suspectându-i de neglijență medicală cu privire la moartea fiului reclamantului. După ce a auzit suspecții, judecătorul investigator a deschis o anchetă la 25 octombrie 2010. În cursul anchetei, reclamanții și-au dat dovada judecătorului de investigare și judecătorul a obținut un raport de experți.

La 30 iunie 2011, Procuratura Municipală de Stat de Zagreb a solicitat judecătorului de investigare să întrerupă procedurile din cauza faptului că raportul de expert nu a găsit nici o neregulă în tratamentul medical al copilului reclamanților de către inculpați. Judecătorul de investigare a acceptat cererea și a întrerupt ancheta la 4 octombrie 2011. De asemenea, ea a informat reclamanții că ar putea prelua acuzațiile ca procurori subsidiari prin depunerea unui acuzație în fața instanței penale competente. La 17 octombrie 2011, reclamanții au depus o acuzație la Tribunalul Penal Municipal din Zagreb împotriva medicilor E.J., V.V. și N.P.M. pentru neglijență medicală. La 17 februarie 2012, în urma plângerilor reclamanților la Procuratura de Stat a Republicii Croația, Procuratura Municipală din Zagreb a informat Curtea Penală Municipală din Zagreb că dorește să participe la proceduri prin preluarea urmăririi de către reclamanți.

De asemenea, a solicitat Tribunalului Penal Municipal din Zagreb că cazul împotriva medicului M.J. La 29 mai 2013, Curtea penală municipală de Zagreb a respins această cerere din cauza faptului că dosarul a fost transmis judecătorului de investigare al Tribunalului judecător pentru investigații suplimentare. În septembrie 2013 s-a încheiat un acuzat care le-a permis să depună obiecții împotriva acestuia. Procedurile din fața Tribunalului Penal Municipal din Zagreb sunt încă în așteptare. COMPLAINTE Reclamanții se plâng, în temeiul articolelor 2 și 13 din Convenție, de lipsa unei proceduri interne eficace referitoare la moartea fiului lor, presupus, cauzată de neglijență medicală. Reclamanții au epuizat toate căile de recurs interne eficace în ceea ce privește plângerile lor de neglijență medicală, conform articolului 35 § 1 din Convenție?

Autoritățile interne au respectat obligațiile lor procedurale în temeiul articolului 2 din Convenție, în ceea ce privește eficacitatea procedurilor de stabilire a circumstanțelor decesului rudei reclamanților, presupus, cauzat de malpractica medicală? Reclamanții au la dispoziția lor un remediu intern eficient pentru plângerile lor în temeiul articolului 2 din Convenție, astfel cum este prevăzut la art. 13 din Convenție? În special, a existat un remediu intern, altul decât procedura penală și infracțiuni minore și procedura disciplinară, care ar fi putut asigura o examinare mai eficientă a plângerilor reclamanților? Guvernul este invitat să prezinte două exemplare ale documentelor relevante în cazurile reclamanților.

Communicated on 18 December 2014

FIRST SECTION

Application no. 3048/14 Jozo EZGETA and Jagoda EZGETA against Croatia lodged on 27 December 2013

STATEMENT OF FACTS

The applicants, Mr Jozo Ezgeta and Ms Jagoda Ezgeta, are Croatian nationals, who were born in 1955 and 1970 respectively and live in Zagreb. They are represented before the Court by Ms M.H. Kordek, a lawyer practising in Sesvete. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicants, may be summarised as follows. 1. Background to the case The first and the second applicants are husband and wife. On 13 October 2008 the second applicant gave birth to a son. Due to the child’s heart complications the second applicant went to see a doctor M.J. on 2 March 2009, who examined him and instructed the second applicant to seek further medical help in the Zagreb Clinical Hospital Centre ( Klinički bolnički centar Zagreb ; hereinafter: the “hospital”).

On the same day, upon the admission in the hospital, the child died. After the death of the applicants’ son, the Ministry of Health ( Ministarstvo zdravstva i socijalne skrbi ) conducted an internal investigation which resulted in an expert commission report of 16 and 28 September 2009 finding irregularities in the postnatal treatment of the indications of the child’s heart problems. This report was forwarded to the State Attorney’s Office of the Republic of Croatia ( Državno odvjetništvo Republike Hrvatske ) on 30 September 2009 and on an unspecified date to the competent disciplinary bodies of the Croatian Medical Chamber ( Hrvatska liječnička komora ). On 23 November and 16 December 2009 and 27 April 2010 the applicants inquired with the State Attorney’s Office of the Republic of Croatia about the actions which had been taken in relation to the report of the Ministry of Health.

They complained that after the death of their son no relevant measures had been taken and made allegations of medical negligence against the doctor M.J. and several other doctors involved in their son’s treatment. 2. Minor offences proceedings against doctor M.J. On 25 February 2011 the applicants indicted doctor M.J. in the Zagreb Minor Offences Court ( Prekršajni sud u Zagrebu ) on charges of failure to administer properly the relevant medical records concerning the treatment of their son. On 2 November 2012 the Zagreb Minor Offences Court found doctor M.J. guilty and fined him with 5,000 Croatian kunas. This judgment was confirmed by the High Minor Offences Court ( Visoki prekršajni sud Republike Hrvatske ) on 23 January 2013. 3. Criminal proceedings no. Kio-530/11 against M.J.

and S.S. On 30 June 2011 the Zagreb Municipal State Attorney’s Office ( Općinsko državno odvjetništvo u Zagrebu ) rejected the applicants’ complaint against doctor M.J. on charges of medical negligence and the pathologist S.S. on charges of professional malpractice and forgery of documents. It instructed the applicants that they could take over the prosecution as subsidiary prosecutors by lodging an indictment in the competent criminal court. On 19 July 2011 the applicants lodged an indictment in the Zagreb Municipal Criminal Court ( Općinski kazneni sud u Zagrebu ) against doctor M.J. on charges of medical negligence and the pathologist S.S. on charges of professional malpractice and forgery of documents.

On 7 December 2011 the part of the case concerning doctor M.J. was forwarded to the investigating judge of the Zagreb County Court for further investigation. The part of the case concerning the charges against the pathologist S.S. is still pending before the Zagreb Municipal Criminal Court. The judge also obtained an expert report commissioned in the course of the proceedings in the case no. Kio-239/10 (see above). The report at issue was drafted by the expert V.A. who had, as it was later established, used the official memorandum of the Medical Faculty of the Rijeka University ( Medicinski fakultet Sveučilišta u Rijeci ) although he had not been authorised to do so as he had only presented his private opinion and not that of the Faculty.

Another expert report was obtained from doctor Z.Z. who was one of the experts in the Ministry of Health’s commission which produced the report of 16 and 28 September 2009 (see above). Doctor Z.Z. merely reiterated that she had nothing to add to her previous report. On 20 November 2012 the investigating judge questioned doctor M.J. who denied all charges against him. On 3 December 2012 the investigating judge forwarded the case file to a three-judge panel of the Zagreb County Court indicating that he found no reasonable suspicion warranting the opening of an investigation against doctor M.J. because neither of the expert reports suggested that any medical malpractice had occurred in the treatment of the applicants’ son.

On 3 April 2013 a three-judge panel of the Zagreb County Court dismissed the request to open an investigation against doctor M.J., endorsing the findings of the investigating judge. The applicants appealed against this judgment to the Supreme Court ( Vrhovni sud Republike Hrvatske ) arguing, inter alia , that the investigating judge did not question any other doctors who had treated their son nor did he examine any other relevant evidence concerning his medical treatment and death. They also submitted that the expert report of V.A. was formally defective as it had been presented as an expert report of the Medical Faculty of the Rijeka University although that had not been true. This report had been commissioned in another set of proceedings and referred to the responsibility of doctor M.J.

only in one sentence. There had also been other substantive and flaws in the proceedings before the investigating judge. On 5 June 2013 the Supreme Court dismissed the applicants’ appeal as ill-founded endorsing the reasoning of the three-judge panel of the Zagreb County Court. The applicants then reiterated their above complaints before the Constitutional Court ( Ustavni sud Republike Hrvatske ). On 24 October 2013 the Constitutional Court declared their constitutional complaint inadmissible on the grounds that the case did not raise any issue pertaining to their rights or obligations. The decision of the Constitutional Court was served on the applicants on 15 November 2013. 4. Criminal proceedings no. Kio-239/10 (KO-2878/11) against E.J., V.V.

and N.P.M. On 18 August 2010 the Zagreb Municipal State Attorney’s Office asked an investigating judge of the Zagreb County Court ( Županijski sud u Zagrebu ) to open an investigation in respect of doctors E.J., V.V. and N.P.M., the hospital’s medical staff, suspecting them of medical negligence concerning the death of the applicants’ son. After having heard the suspects, the investigating judge opened an investigation on 25 October 2010. During the investigation the applicants gave their evidence to the investigating judge and the judge obtained an expert report. On 30 June 2011 the Zagreb Municipal State Attorney’s Office asked the investigating judge to discontinue the proceedings on the grounds that the expert report did not find any irregularities in the applicants’ son medical treatment by the defendants.

The investigating judge accepted the request and discontinued the investigation on 4 October 2011. She also informed the applicants that they could take over the prosecution as subsidiary prosecutors by lodging an indictment before the competent criminal court. On 17 October 2011 the applicants lodged an indictment with the Zagreb Municipal Criminal Court against the doctors E.J., V.V. and N.P.M. on charges of medical negligence. On 17 February 2012, following the applicants’ complaints to the State Attorney’s Office of the Republic of Croatia, the Zagreb Municipal State Attorney’s Office informed the Zagreb Municipal Criminal Court that it wished to participate in the proceedings by taking over the prosecution from the applicants.

It also requested the Zagreb Municipal Criminal Court that the case against the doctor M.J. (see below) be joined to the criminal case at issue. On 29 May 2013 the Zagreb Municipal Criminal Court dismissed this request on the grounds that the case file had been forwarded to the investigating judge of the Zagreb County Court for further investigation. In September 2013 an indictment was served on the accused allowing them to lodge their objections against it. The proceedings before the Zagreb Municipal Criminal Court are still pending. COMPLAINT The applicants complain, under Articles 2 and 13 of the Convention, about the lack of an effective domestic procedure concerning the death of their son allegedly caused by medical negligence.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Have the applicants exhausted all effective domestic remedies in respect of their complaints of medical negligence, as required by Article 35 § 1 of the Convention? 2. Have the domestic authorities complied with their procedural obligations under Article 2 of the Convention, with regard to the effectiveness of the procedures establishing the circumstances of the applicants’ relative’s death allegedly caused by medical malpractice? 3. Did the applicants have at their disposal an effective domestic remedy for their complaints under Article 2 of the Convention, as required by Article 13 of the Convention? In particular, was there a domestic remedy, other than the criminal and minor offences proceedings and the disciplinary proceedings, which could have secured a more effective examination of the applicants’ complaints?

The Government are requested to submit two copies of the relevant documents in the applicants’ cases.