TOMOIAGĂ v. ROMANIA

Reclamantul, dl Ioan Tomoiagă, este un național român, născut în 1963 și locuiește în Pecica. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl A. Fanu Moca, un avocat practicant în Timișoara. Guvernul român (“Guvernul”) a fost reprezentat de Co-Agentul lor, dna I. Cambrea, din Ministerul Afacerilor Externe. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a fost închis în detenție prealabilă la 26 martie 2010 în centrele de detenție ale poliției Arad. La 19 iulie 2010, el a fost condamnat pentru corupție comisă în exercitarea datoriei sale în calitate de ofițer de poliție și condamnat la trei ani de închisoare de către Curtea Județeanului Arad. Între 26 martie și 20 aprilie 2010, reclamantul a fost reținut în centrele de detenție ale poliției Arad într-o celulă de 12 m mp, împreună cu alți doi prizonieri. Fereastra a fost foarte mică și nu a putut fi deschisă din interior. Accesul la toalete a fost permis de două ori pe zi. Salteaua de pe patul său a fost usată și mâncarea a fost de calitate foarte slabă. La 20 aprilie 2010, reclamantul a fost transferat la închisoarea Arad, unde a rămas până la 13 ianuarie 2011. A împărtășit o celulă de 16 m mp cu alți patru prizonieri și alimentele au fost de calitate foarte slabă și au servit în condiții nehigienice. Reclamantul a susținut, de asemenea, că a fost transportat la audieri în instanța de județ Arad în vechile furgonești, în condiții suprapopulate și supraîncălzite. În centrele de detenție ale poliției Arad, reclamantul a împărtășit o celulă de 12 m mp cu alți doi prizonieri care au fost, de asemenea, în detenție prealabilă. Celula a avut două ferestre fiecare de 86 cm cu 55 cm, care ar putea fi deschise din exterior la cererea deținuților sau de către ei înșișiși prin împingerea ferestrelor spre exterior. Facilitățile sanitare și toaletele au fost accesibile de două ori pe zi pentru dimineața și rutina de seară. În plus, accesul la toalete a fost acordat ori de câte ori este necesar, la cerere, între 6 și 10 p.m. Pentru restul timpului, o oală era disponibilă în celulă. Deținuții avea dreptul la o plimbare zilnică de șase minute. În închisoarea Arad, reclamantul a fost reținut într-o celulă de 15.37 m mp. Pentru anumite perioade de timp el a împărtășit celulă cu un, doi sau trei prizonieri. Celulă a avut un hol, o baie separată cu toaletă și duș și o zonă de dormit. În ceea ce privește mobila, celulă conținea cinci paturi și mese de culcare, o masă pentru mâncare, scaune, rafturi și un dulap. Închisoarea a avut încălzire centrală; temperatura celulelor în timpul iernii a variat de la 20 la 22oC. Reclamantul a avut dreptul la o plimbare de trei ore pe zi și, în timpul șederii sale în închisoarea Arad, a participat la două activități educaționale și două activități sportive (cum ar fi fotbalul în luna octombrie 2011). Reclamantul a fost transportat la și de la instanțe în conformitate cu dispozițiile juridice relevante. Guvernul a subliniat că reclamantul nu s-a plângut niciodată în fața autorităților închisoare cu privire la condițiile sale de detenție sau transport. 10. Extractele din părțile relevante ale rapoartelor generale ale Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și a Tratamentelor Inumane sau Degradante („PT”), precum și din normele europene privind închisoarea adoptate de Comitetul de Miniștri la 11 ianuarie 2006, sunt citate în Iacov Stanciu c. România (nr. 35972/05, §§ 121-24, 24 iulie 2012).