AFFAIRE GOMOI c. ROUMANIE

RESPONDENT

ROU

HOTĂRÂRE

22.03.2016

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'article 3 - Interdiction de la torture (Article 3 - Traitement dégradant) (Volet matériel)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

AFFAIRE GOMOI c. ROUMANIE (CtEDO, 2016)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A PATRA CAUZA GOMOI c. ROMÂNIA (solicitarea nr. 42720/10) HOTĂRÂREA STRASBURG 22 martie 2016 DEFINITIVF 22/06/2016 Această hotărâre a devenit definitivă în temeiul articolului 44 alineatul (2) din Convenție. În cauza Gomos c. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (adică secțiune), care se află într-o cameră compusă din András Sajó, președinte, Vincent A. De Gaetano, Boštjan M. Zupančič, Krzysztof Wojtyczek, Egidijus Kūris, Iulia Antoanella Mooc, Gabriele Kucsko-Stadlmayer, judecători, și de Fatoș Arac 42720/10 îndreptat împotriva României și al cărui resortisant al acestui stat, dl Adrian Mircia Gomoi, a sesizat Curtea la 26 iulie 2010 în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( A. P. Gherga, avocat în Arad. Guvernul român a fost reprezentat de agentul său, dl Brumar, de la Ministerul Afacerilor Externe. Reclamantul se plânge de condițiile sale de detenție, în special de condițiile proaste de igienă. La 4 iunie 2013, cauza privind condițiile de detenție a fost comunicată guvernului, iar cererea a fost declarată inadmisibilă pentru surplus, în conformitate cu art. 54 alineatul (3) din Regulamentul Curții. ÎN FAVOAREA CIRCONSTANCES DE LA luat în considerare, reclamantul s-a născut în 1975 și își are reședința în Santana. În 2010, s-a desfășurat o procedură penală pentru evaziune fiscală împotriva sa. În perioada 10 mai-8 iunie 2010, a fost pus în detenție provizorie la depozitul de poliție d mai. La 8 iunie 2010, a fost transferat la închisoarea din Arrad, unde a fost deținut până la 14 decembrie 2010, când a fost eliberat. Versiunea reclamantului în ceea ce privește condițiile de detenție În scrisoarea sa inițială adresată Curții, reclamantul a descris condițiile de detenție după cum urmează La depozitul de poliție din Arad, celula avea 12 m, avea trei paturi, precum și două ferestre, prevăzute cu bare interioare, care măsurau 40 cm x 50 cm. El nu avea toaletă și deținuții trebuiau să utilizeze o găleată în acest scop. Accesul la toaletă era posibil doar de două ori pe zi pentru zece minute la ora 6:00 și la ora 18:00. Gardienii refuzau să permită deținuților accesul la toaletă în afara orelor respective. Accesul la duș era posibil de două ori pe săptămână. Reclamantul avea dreptul să iasă din celulă o oră pe zi, în curte și o oră pentru a viziona televizorul. Hrana era de calitate slabă, iar reclamantul nu a primit obiecte de igienă personală. În ceea ce privește închisoarea Arad, celula avea 16 m și conținea șase paturi suprapuse pentru cinci persoane. Reclamantul a indicat, de asemenea, că mai multe mobiliere erau în ea (un dulap, un portmoneu, trei mese de noapte, trei banci mici și o masă). Mâncarea era servită în recipiente fără capac. În plus, celula era infestată cu ploșnițe și gândaci. Reclamantul avea acces la curtea de plimbări pe o perioadă de trei ore pe zi. În plus, transportul deținuților de la închisoare la tribunale se făcea în condiții inumane, în măsura în care furgonetele folosite pentru transport aveau doar două ferestre mici și transportau 40 de persoane, aerul devenind astfel irespirabil. 10. condiții inumane atât la depozitul de poliție d'Arrad, cât și la închisoare [d'Arrad] mai puțin să dea alte indicații, cu excepția celor referitoare la problemele de acces la toalete la depozitul de poliție. El a amintit că, în afara orelor de acces la toalete, deținuții trebuiau să utilizeze o găleată pentru a satisface nevoile lor fiziologice. Versiunea guvernului La depozitul de poliție d C. Celulele nu aveau toalete, dar deținuții puteau folosi toaletele în orice moment între orele 6:00 și 18:00. Toaleta era curățată de două ori pe zi sau dacă era necesar. În plus, deținuții puteau primi hrană din exterior. Ei beneficiau de 60 de minute de plimbări pe zi în curte sau puteau să se uite la televizor sau să practice activități recreative. În închisoarea din Arad, reclamantul a avut un spațiu personal de cel puțin 3,5 m Celulele dispuneau de toalete, de curățare naturală și artificială (becuri electrice), depatizare pe ferestre, precum și de apă potabilă. Reclamantul avea acces la dușuri de două ori pe săptămână și la curtea de plimbări de trei ore pe zi. Mâncarea făcea obiectul unor controale regulate. În plus, celulele au fost dezinfectate de două ori în timpul detenției reclamantului. În ceea ce privește condițiile de transport, ele au fost conforme cu cerințele legislative și au fost astfel adecvate. II. DREPTUL INTERN ȘI INTERNATIONAL PERTINENTE 13. Dispozițiile generale ale Legii nr. 275/2006 privind drepturile persoanelor vizate (inclusiv Legea nr. 275/2006) În prezent, în momentul faptelor, sunt descrise în cauza Cucu c. România 22362/06, § 56, 13 noiembrie 2012 14. Concluziile Comitetului European pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante ( În ultimul său raport, publicat la 24 septembrie 2015, în urma vizitei sale din 5-17 iunie 2015, au fost emise mai multe vizite în închisorile din România și observațiile sale cu caracter general. În 2014, CPT a făcut următoarele constatări în ceea ce privește celulele de la depozitul poliției din Arrad 35. (...) Spațiile și echipamentele au fost, în general, decolorate și vătămate (mururi, paturi, saltele, iluminat) în depozitele din București și din Arrad. Accesul la lumina naturală a fost insuficient în majoritatea depozitelor vizitate ((...), și depozit d În general, celulele erau prost aerisite.... 36. Toate celulele vizitate, cu excepția celor din depozitul d'Arad, erau dotate cu o anexă sanitară parțial compartimentată, cu duș, W-C. și lavabo (...) La depozitul d ..Arad, celulele nu au fost dotate cu anexa sanitară, iar deținuților nu li s-a permis să meargă la toaletă între orele 22:00 și 6 dimineața și trebuiau să folosească găleți pentru a-și satisface nevoile naturale; toaletele și dușurile comune (în stare proastă de întreținere) erau accesibile în timpul zilei la cerere. PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ ARTICOLUL 3 DIN CONVENȚIE 15. Reclamantul deplânge condițiile sale de detenție în depozitul de poliție din Arrad și în închisoarea din Arrad. În esență, art. 3 din Convenție, astfel: Nimeni nu poate fi supus torturii sau pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Cu privire la admisibilitatea 16. Guvernul excită din această cauză pentru că nu Excesul căilor de atac interne. Acesta susține că reclamantul nu a formulat nicio plângere penală pentru abuz împotriva polițiștilor sau a autorităților penitenciare. Observând că reclamantul nu se plânge în mod explicit de suprapopularea penitenciară, guvernul consideră că această cale de atac conținea eficiența și accesibilitatea impuse de convenție 17. Tribunalul constată că reclamantul nu a prezentat observații cu privire la acest punct. 18. Curtea constată că Cauza recurentului se referă în special la condițiile materiale ale detenției sale, inclusiv la condițiile de igienă necorespunzătoare. Comisia reamintește deja că, în cauze similare, printre altele, referitoare la condițiile de igienă și de igienă necorespunzătoare îndreptate împotriva României, autoritățile franceze nu au avut o cale de atac efectivă la dispoziția acestora (și anume, o acțiune întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor, Marin Vasilescu c. România, nr. 62353/09, § 27, 11 iunie 2013 și Bulea c. România, n 27804/10, § 42, 3 decembrie 2013 și, în ceea ce privește o acțiune în răspundere civilă, Stoleriu c. România, n 5002/05, § 60, 16 iulie 2013 și TICU c. România, n 24575/10, § 48, 1 octombrie 2013). Argumentele guvernului nu pot conduce, în speță, Curtea la o concluzie diferită Într-adevăr, nu s-a explicat modul în care o plângere penală pentru abuz ar fi putut remedia în mod concret litigiul reclamantului. Prin urmare, această excepție ar trebui respinsă. 19. Constatând că această excepție nu este în mod vădit nefondată în sensul articolului 35 alineatul (3) litera (a) din convenție și că nu se confruntă cu niciun alt motiv, Curtea declară că este admisibilă. Pe fond 20, reclamantul indică faptul că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . El contestă versiunea faptelor prezentate de guvern și insistă asupra obligației care i-a fost impusă să utilizeze o găleată pentru a-și satisface necesitățile fiziologice în afara orarelor restrânse de acces la toaletă. În plus, el reamintește afirmațiile sale referitoare la accesul limitat la dușuri, la prezența paraziților și la calitatea proastă a hranei. Guvernul consideră că reclamantul a beneficiat de condiții de detenție în conformitate cu standardele naționale și europene în acest domeniu și indică faptul că a fost reținut cu persoane aflate în detenție provizorie și nu cu deținuți condamnați. În plus, condițiile de detenție descrise de reclamant nu au atins pragul de gravitate necesar pentru a antrena aplicarea art. 3 din Convenție. 22. Curtea reamintește că art. 3 din Convenție impune autorităților o obligație pozitivă care constă în a se asigura că orice prizonier este deținut în condiții compatibile cu respectarea demnității umane și că modalitățile de executare a măsurii în cauză nu supune o suferință sau o greutate de o intensitate care depășește nivelul inevitabil de suferință inerent detenției ( Kudła c. Polonia [GC], n 30210/96, § 94, CEDO 2000 XI și Enășoaie c. România, n 36513/12, § 46, 4 noiembrie 2014). În ceea ce privește condițiile de detenție, Curtea ia în considerare efectele cumulative ale acestora, precum și afirmațiile specifice ale reclamantului (Bahnă c. România, n 75985/12, § 44, 13 noiembrie 2014 și Dougoz c. Grecia În cazul în care suprapopularea penitenciară atinge un anumit nivel, Curtea consideră că lipsa de spațiu într-o instituție penitenciară poate constitui elementul central care trebuie luat în considerare în evaluarea conformității unei situații date la art. 3 din convenție (a se vedea, în acest sens, Karalevičius c. Lituania, nr. 53254/99, § 39, 7 aprilie 2005). 23.Îndreptându-se spre faptele din speță, Curtea constată că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În plus, în observațiile sale, Tribunalul a precizat în mod expres că obiectul cauzei sale era limitat la condițiile de igienă necorespunzătoare în instituțiile în care a fost deținut (punctul 20 de mai sus). Prin urmare, Curtea își va limita examinarea la aceste din urmă elemente. 24. Curtea constată că reclamantul a fost deținut pentru o perioadă de aproximativ o lună la depozitul de poliție d În continuare, Comisia observă că, potrivit afirmațiilor sale, care nu au fost contrazise de guvern, celulele depozitului nu aveau anexe sanitare și că, cel puțin între orele 18:00 și 6:00 a.m., deținuții trebuiau să utilizeze o găleată pentru a-și satisface nevoile fiziologice (punctele 20 și 21 de mai sus). CPT-urile care s-au predat la depozitul d.A.d. la patru ani după detenția reclamantului au constatat că această situație a continuat (punctul 14 de mai sus). În plus, Curtea ia notă de faptul că descrierea detaliată pe care o face reclamantul cu privire la condițiile de igienă în depozitul de poliție dal-Arad sau cu privire la calitatea alimentelor este similară cu situația reținută de Curte în multe alte cauze de acest tip (a se vedea, printre altele, Iacov Stanciu c. România, n 35972/05, § 171-178, 24 Iulie 2012). Constatările CPT sunt în aceeași direcție (punctul 14 de mai sus). 26. Curtea amintește că aceasta a concluzionat deja încălcarea articolului 3 din convenție, din cauza condițiilor de igienă insuficiente, a anexelor sanitare inadecvate sau a calității scăzute a alimentelor (Necula c. România, n 33003/11, § 56-59, 18 februarie 2014 și Serce c. România, 35049/08, § 46, 30 iunie 2015). Scurta durată a detenției reclamantului la depozitul de poliție din Arad nu poate duce în speță la o altă concluzie (a se vedea, pentru perioade de patru și zece zile, Koktysh c. Ucraina, n 43707/07, §§ 93-95, 10 decembrie 2009, pentru o perioadă de cinci zile, Gavrilovici c. Moldova, n 25464/05, §§ 30 și 43, 15 decembrie 2009 și Ciupercescu c. România (n, 64930/09, § 47, 24 iulie 2012). 27. Aceste elemente sunt suficiente pentru a concluziona că a avut loc o încălcare a articolului 3 din Convenție. 28. Având în vedere această constatare, Curtea consideră că nu este necesar să se ia în considerare și partea referitoare la condițiile de detenție și de transport la închisoarea din Arrad, în măsura în care teza părților referitoare la aceste condiții divergente ( Scarlat c. România, nr. 68492/10 și 68786/11, § 60, 23 iulie 2013 și Sanatkar c. România, n 74721/12, § 25, 16 iulie 2015). II. PRIVIND LICHIDITATEA ARTICOLULUI 41 DIN CONVENȚIA 29. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite Ö Õ să se desprindă Õ de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții Õ, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. 000 EUR (EUR) pentru prejudiciul material pe care l-ar fi suferit; este vorba despre suma pe care a fost condamnat să o ramburseze în cadrul procedurii penale de care a făcut obiectul, precum și salariile pe care nu le-a încasat în timpul detenției sale și valoarea unui teren pe care părinții săi au trebuit să îl vândă pentru a acoperi costurile procedurii; de asemenea, solicită suma de 2 500 000 EUR pentru prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit ca urmare a procedurii penale de care a făcut obiectul, precum și suma de 10 000 EUR din cauza condițiilor sale de detenție. 31. Curtea amintește că a ajuns la concluzia că încălcarea articolului 3 din Convenție este o încălcare a articolului 3 din Convenție din cauza condițiilor de detenție a reclamantului la depozitul de poliie d'Arrad. Prin urmare, aceasta nu percepe o legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul material invocat și respinge această cerere. În schimb, aceasta consideră că este necesar să se acorde reclamantului 2 700 EUR pentru prejudiciul moral. Cheltuieli și cheltuieli de judecată 33. Reclamantul nu a prezentat o cerere de rambursare a cheltuielilor și cheltuielilor de judecată efectuate în cursul procedurii. Interese moratorii 34. Curtea consideră că este adecvat să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURȚA, ÎN L cererea admisibilă A declarat că a avut loc o încălcare a articolului 3 din Convenție din cauza condițiilor de detenție ale reclamantului la depozitul de poliție d că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 2 din Convenție, 2 700 EUR (două mii șapte sute de euro) pentru daune morale, care urmează să fie convertite în moneda statului pârât, la rata aplicabilă la data regulamentului de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Adoptată în limba franceză, apoi comunicat în scris la 22 martie 2016, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură al Curții. Fatoș Arac