CASE OF GÖZÜM v. TURKEY
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Violation of Article 8 - Right to respect for private and family life (Article 8 - Positive obligations;Article 8-1 - Respect for family life;Respect for private life);Non-pecuniary damage - award
CASE OF GÖZÜM v. TURKEY (CtEDO, 2015)
Reclamantul s-a născut în 1966 și trăiește la Istanbul. Într-o decizie din 22 mai 2007, care a devenit finală la 20 iulie din acel an, Curtea de Familie Üsküdar (Istanbul) a autorizat reclamantul, care a fost atunci singur, să adopte un copil, E., născut la 5 noiembrie 2003 dnei S.Ö. Prin urmare, în temeiul articolului 314 §§ 2 și 3 din Codul Civil (n. 4721), „Göm” a fost înregistrat ca nume de E. în registrul nașterilor și în documentele de identitate ale copilului. Cu toate acestea, Registrarul a refuzat să indice numele anterior al reclamantului în titlul „mamă”, în cazul în care numele „S” a fost păstrat, fiind numele anterioar al mamei biologice a copilului. La 23 noiembrie 2007, reclamantul a solicitat Tribunalului de District Üsküdar în căutarea înlocuirii anterioarului „S”. În opinia ei, faptul că prenomul ei nu a fost dat deoarece mama fiului său adoptiv este atât discriminatori, cât și neconstituțional, care ar putea submina dezvoltarea lor personală, familială și socială și constituie astfel o încălcare a, printre altele, a articolelor 8 și 14 din Convenție. Ea a susținut că, în ceea ce privește adopțiile cu un singur părinte, în Codul Civil a existat o lacună care impune instanței să prevadă o astfel de situație a propunerii sale, în temeiul articolului 1 din respectivul cod sau, în lipsa acesteia, să solicite o hotărâre preliminară a Curții Constituționale. La 26 februarie 2008, instanța a respins cererea reclamantului din motivul că nu avea nicio bază juridică. Acesta a constatat că Codul Civil, în alegerea de a reglementa doar adopțiile cu doi părți – cele acordate unui cuplu –, întenționat să trateze relația juridică dintre părinții adoptivi și copilul adoptiv ca „o relație biologică”, care nu a fost posibilă în cazul adopțiilor cu un singur părți, în cazul în care fie o mamă, fie un tată, era absent. Astfel, situația juridică obținută în acest caz nu a putut fi considerată neconstituțională. La 14 aprilie 2008, reclamantul a apelat la puncte de drept. La 15 martie 2009, atunci când aceste proceduri erau încă în suspensie, un nou regulament a intrat în vigoare cu titlul „Regulamentul privind punerea în aplicare a serviciilor de mediere pentru adoptarea minorilor” („Regulamentul”), care permite un singur părinte adoptiv să își înregistreze numele de prealabil în locul părintelui biologic ... 10. La 5 noiembrie 2009, Curtea de Casație a susținut hotărârea instanței de mai jos într-o hotărâre care nu a menținut nicio mențiune a reformei legislative. 11. La 14 decembrie 2009, reclamantul a fost notificat de această hotărâre. 12. La 9 noiembrie 2010, a solicitat în biroul de înregistrare pentru înregistrarea numelui ei de prenom ca a mamei E., în baza articolului 20 § 4 din noul regulament. Această cerere a fost acordată în aceeași zi și în consecință înregistrările referitoare la copil au fost modificate cu efect imediat. ...