CASE OF APOSTU v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Remainder inadmissible;Violation of Article 3 - Prohibition of torture (Article 3 - Degrading treatment) (Substantive aspect);Violation of Article 8 - Right to respect for private and family life (Article 8 - Positive obligations;Article 8-1 - Respect for private life);Just satisfaction dismissed (out of time) (Article 41 - Just satisfaction)
CASE OF APOSTU v. ROMANIA (CtEDO, 2015)
Reclamantul s-a născut în 1968 și trăiește în Târgu Mureș. Departamentul Anti-Corupție al Oficiului Procurorului („DNA”) a început o anchetă penală împotriva reclamantului, soției sale și a trei oameni de afaceri cu suspiciune de infracțiuni de corupție repetate comise în calitate de primar al lui Cluj Napoca. Procurorul a cerut autorizarea interceptării apelurilor telefonice ale reclamantului. Transcripcionele apelurilor telefonice interceptate au fost admise ca dovezi împotriva reclamantului. La 9 noiembrie 2011, polițiștii aparținând ADN-ului au efectuat o căutare la domiciliul reclamantului. Ei au efectuat o altă căutare la biroul reclamantului la Cluj Napoca Town Hall. 10. Reclamantul a fost dus la sediul Cluj al ADN-ului pe baza unei convocate care să apară înaintea organismului de investigație. 11. Ziarele și echipajele de televiziune au fost prezente și evenimentele au fost acordate acoperire mass-media generalizată. 12. La aproximativ 8.50 p.m. în aceeași zi procurorul a ordonat recomandarea reclamantului în custodie. 13. Detenția anterioară a reclamantului a fost ordonată printr-o hotărâre interlocutivă pronunțată a doua zi de Curtea de Apel Cluj. Curtea a raționat că este necesar să se oprească activitatea criminală a reclamantului, care se presupune că se pregătește să comită o nouă infracțiune de corupție. Curtea a menționat, de asemenea, seriozitatea și natura continuă a infracțiunilor. Acesta a subliniat faptul că reclamantul a acționat în calitate de primar atunci când a comis semnificația infracțiunilor, și a concluzionat că publicul va fi șocat dacă reclamantul va fi eliberat. În evaluarea pericolului concret pentru ordinea publică în cazul în care reclamantul a fost eliberat din detenție, instanța a subliniat că infracțiunile au fost comise de o perioadă lungă de timp (începând în 2009, când a fost numit primar, până la momentul arestării sale), că acestea au fost repetitive și că autorul a fost primar responsabil pentru protejarea ordinii juridice. Curtea a subliniat că, pe măsură ce soția reclamantului era în anchetă, reclamantul care a folosit firma de avocatură pentru a încasa banii primiti ca mită, eliberarea sa din închisoare îi va permite să influențeze poziția ei. Acesta a concluzionat că eliberarea sa din detenție va intimida alte persoane în posesia de informații relevante pentru anchetă. 14. La 21 noiembrie 2011, Curtea Înaltă de Casare și Justiție a susținut hotărârea de mai sus, susținând că există indicații puternice din dosarul de anchetă penală că acuzatul a comis infracțiunile. 15. Detenția anterioară a reclamantului a fost prelungită în mod regulat prin hotărâri interlocutive ale Curții de Apel Cluj. 16. Curtea a raționat că extinderile au fost justificate din cauza naturii și severității infracțiunilor pentru care reclamantul a fost investigat, precum și faptul că ar putea obstrucționa cursul justiției prin intimidarea posibilelor martori și persoanele care au depus plângeri împotriva lui. 17. Reclamantul a depus apeluri împotriva hotărârilor interlocutorii; toate apelurile au fost respinse prin hotărârile finale ale Curții Înalte de Cassare și Justiție. 18. Reclamantul a depus mai multe cereri de eliberare din închisoare sub supraveghere judiciară. El a subliniat în principal că are o familie stabilă, doi copii minori și o reputație nesaludată. El a subliniat, de asemenea, că a fost acuzat de infracțiuni neviolente și nu a avut antecedente penale. 19. Curtea de Apel Cluj a respins cererile reclamantului din motivul că dovezile din dosar au arătat o probabilitate puternică că a comis infracțiunile legate de corupție, susținând că astfel de infracțiuni ar putea atrage o condamnare la închisoare mai mult de patru ani. De asemenea, a susținut că eliberarea reclamantului ar provoca un pericol real pentru ordinea publică, având în vedere circumstanțele în care au fost comise actele și consecințele lor și impactul social. 20. Reclamantul a apelat, subliniind că situația sa personală s-a schimbat, deoarece nu mai era primar al Clujului. La 30 noiembrie 2011, ancheta împotriva reclamantului a fost extinsă în legătură cu alte infracțiuni comise de el, și anume comerțul cu influență, complicitate și incitare la spălare de bani și complicitate la falsificare. 22. La 22 decembrie 2011, procurorul a emis o acuzație cu privire la cinci co-accultați, inclusiv reclamantul și soția sa, iar cazul a fost înregistrat la Curtea de Apel Cluj. Reclamantul a fost acuzat de corupție pasivă, iar complicitate repetată în și incitarea la spălare de bani și falsificare. 23. În urma unei cereri depuse de reclamant, Curtea Înaltă de Cassare și Justiție a hotărât, la 20 februarie 2012, să transfere dosarul la Curtea de Apel Târgu Mureș, pentru a evita orice posibilă parțialitate din partea judecătorilor. 24. Potrivit celor mai recente informații, procedura penală este încă în așteptare. 25. Exceptele de la conversațiile dintre solicitant și alte părți sau terțe, care au fost obținute prin telefon pe parcursul unei operațiuni de supraveghere penală efectuate înainte de urmărire penală, au fost publicate ulterior în mai multe ziare înainte ca reclamantul să fi fost implicat în proces. 26. Chiar și titlurile articolelor publicate în presă în acea perioadă se referă la faptul că au conținut fragmente ale conversațiilor înregistrate. Astfel, la 16 decembrie 2011, ziarul Evenimentul zilei a publicat un articol cu titlul „Exclusiv: revelații șocante în dosarul Apostu. Numele tuturor persoanelor aflate în anchetă și noile fragmente din conversații telefonice. Dovezi că M. Apostu a primit haine ca mită” (Exclusiv: Dezvăluiri tari din Dosarul Apostu. Suprize mari: numerol tuturor celor cecercetăți și interceptări noi. Dovada că M. Apostu lua șpagă în haine). 27. La 16 noiembrie 2011, ziarul Cancan a publicat un articol cu titlul „Excepte de conversații telefonice interceptate: Sorin Apostu, primarul Clujului, a recunoscut că avea la domiciliu trei telefoni cu carduri pre-pagate, pentru a nu fi interceptat” (Stenograme: Sorin Apostu, primarul Clujului, recunoaște că avea în casă trei telefoane cu cartel preplatite, ca să nu poată fi interceptat). În aceeași zi, un alt articol care conține fragmente ale conversațiilor telefonice înregistrate ale reclamantului a fost publicat pe site-ul ziarului National. Acesta a început cu următoarea declarație: „Coincidența pură, fragmentele conversațiilor telefonice oferite pentru publicare în ancheta primarului Sorin Apostu pentru infracțiuni legate de corupție se oprește, cu suspense, exact atunci când prim-ministrul român intră în scena”. 29. La 18 decembrie 2011, ziarul Ora de Cluj a publicat un articol cu titlul „Documentul complet. Razul hotărârii interlocutorii care ordonă detenția preliminară a primarului Sorin Apostu și a om de afaceri C. S.” (Integrativul documentului Motivarea sentinți de arestare a primarului Sorin Apostuși a omului de afaceri C. S.). 31. Mai multe articole de presă conțin fragmente de conversații telefonice între solicitant și persoanele care nu sunt implicate în procedura penală. La 5 februarie 2012 Ora de Cluj a publicat un articol cu titlul „Intercepție. Discuție în trei direcții: om de afaceri S. D., primarul Sorin Apostu și șoferul J.” 32. Multe articole de presă se referă la aspectele vieții private ale reclamantului fără nicio legătură cu procedura penală instituită împotriva lui. Ei au fost bazate pe informații găsite în dosarul său penal. La 6 februarie 2012, ziarul Cancan a publicat un articol cu titlul „Detalii juvenile din viața privată a primarului Sorin Apostu! Primarul Cluj, romantism cu un subordonat”. Doar câteva zile mai târziu, la 10 februarie 2012, ziarul Evenimentul zilnic zilnic zilnic Zilei a publicat un articol despre o căutare efectuată la domiciliul primarului subordonat cu titlul, “Bombshell în dosarul „Apostu”: căutare de cinci ore la domiciliu al presupusului său iubit”. 33. Reclamantul a fost reținut în sediul de detenție al secției de poliție Cluj între 9 noiembrie 2011 și 6 ianuarie 2012, cu excepția celor două perioade scurte (de la 8 la 9 decembrie și de la 28 la 29 decembrie 2011) atunci când a fost reținut în sediul central din București din cauza prezenței sale în fața Curții de Cassare și Justiție. 34. Reclamantul a susținut că a fost reținut într-o celulă mică care a măsurat aproximativ cinci m mp cu patru nivele de paturi superioare. Accesul la o toaletă a fost foarte dificil, deoarece toaletele erau în coridor. Celula lipsește lumina și ventilația naturală și mirosurile de la sistemul de apewate au fost nocive. 35. Reclamantul a fost ținut în celula nr. 2, care a măsurat 6,97 m mp, și în celula nr. 3, care a măsurat 11.31 m mp. Prima celulă a avut două paturi metalice, saltele de spumă, bucăți de pat, două stații de noapte metalice, o masă și două scaune. A doua celulă a avut trei paturi metalice și a fost mobilată în mod similar. Reclamantul a fost reținut singur în ambele celule. În plus, a fost permis să păstreze un set de televiziune în celulă. 36. Celulele aveau lumină naturală și artificială, iar reclamantul a fost autorizat să utilizeze o lampă suplimentară pentru a îmbunătăți iluminarea. Celulele au fost ventilate prin ferestre acoperite cu fire de plasă. 37. Usinarea sanitară și dușurile erau în coridor. Reclamantul a avut acces permanent la instalațiile sanitare și la dușuri în timpul zilei, ori de câte ori a cerut-o. 38. Timpul petrecut în afara celulelor a fost de o oră pe zi. 39. La 6 ianuarie 2012, reclamantul a fost transferat la închisoarea Gherla. El a fost reținut acolo pentru următoarele perioade: între 6 și 12 ianuarie 2012; între 17 și 30 ianuarie 2012; între 16 februarie și 22 martie 2012. 40. Cu toate acestea, el nu a menționat numărul de deținuți în celulă sau mărimea celulei. El a zis doar că există 18 paturi în celulă. El a susținut, de asemenea, că temperatura era foarte scăzută și condițiile de igienă sărace. El a fost autorizat să ia doar două dușuri pe săptămână. 41. La 9 ianuarie 2012, reclamantul a solicitat protecția ca persoană vulnerabilă în temeiul articolului 7 § 5 din Regulamentul de aplicare al Legii nr. 275/2006. ulterior, a desfășurat toate activitățile separat de celelalte deținute. 42. Reclamantul a fost reținut în patru celule diferite: - la 6 ianuarie 2012, el a fost reținut în celula EG 5.3 în aripa spitalului, care a măsurat 15,26 m mp, a conținut trei paturi și a împărtășit cu un singur deținut; - între 6 și 10 ianuarie 2012 el a fost reținut în celula EG 1.7 în aripa de carantină, care a măsurat 43.25 m mp, a conținut două paturi și a împărtășit cu alți doi deținuți; - între 10 și 12 ianuarie și 17 ianuarie 2012 el a fost reținut în celula EG 1.4 în aripa de carantină, care a măsurat 16,24 m mp, a conținut patru paturi și care a împărtășit cu alți doi deținuți; - între 27 și 30 ianuarie și 15 februarie și 22 martie 2012 a fost reținut în celula EG 3.20, care a măsurat 16,24 m mp, a conținut nouă și a împărținut cu trei alte deținuținuținuți. 43. Sistemul central de încălzire a închisorii a fost în ordine bună de lucru și a asigurat o temperatură adecvată în interiorul închisoarei. Nu au existat plângeri înregistrate de către deținuți în acest sens. 44. Deținuții au dreptul la două dușuri pe săptămână și condițiile de igienă sunt adecvate. 45. Reclamantul a petrecut două ore pe zi în afara celulei. 46. La 12 ianuarie 2012, reclamantul a fost transportat la închisoarea Rahova pentru a participa la o audiere a Curții Înalte de Casare și Justiție în apelul asupra punctelor de drept depuse de el împotriva unei hotărâri interlocutorii. A petrecut cinci zile în acea închisoare. 47. Reclamantul s-a plâns de suprapopulare și temperaturi foarte scăzute în celulă. El a susținut că celula nu a avut încălzire și că nu a avut nimic de mâncat timp de aproximativ trei zile deoarece alimente au fost aruncate în celulă de către alți deținuți, care au făcut amenințări cu moartea împotriva lui. 48. La 12 ianuarie 2012, reclamantul a fost reținut în celulă nr. 538, rezervat pentru persoane vulnerabile, care a măsurat 19,58 m mp și care a împărtășit cu alți șapte deținuți. 49. Între 13 și 16 ianuarie 2012, reclamantul a fost reținut în celula nr. 219, care a măsurat 19,3 m mp și a împărtășit cu un singur deținut. 50. Celulele și instalațiile sănătoase au fost ventilate prin ferestre duble. Încălzirea celulelor a fost asigurată de radiatorii conectați la stația termică a închisorii. 51. Mâncarea a fost servită în celule, deoarece închisoarea nu a avut nici o sală de mese concepută pentru persoanele în detenție preliminară. Distribuția alimentară a fost supravegheată de personalul închisorii și coordonată de șeful secțiunii. Guvernul a subliniat faptul că prin plasarea reclamantului într-o celulă pentru deținuți vulnerabili (persoanele care aveau funcții oficiale), autoritățile închisoare au respectat obligația lor de a lua măsurile adecvate pentru a asigura siguranța acestor persoane. 52. Toate activitățile zilnice referitoare la deținuții vulnerabili, precum și transferul lor la instanță, au fost desfășurate separat de alte categorii de deținuți. Măsuri suplimentare de securitate au fost luate în ceea ce privește aceste persoane. 53. Guvernul a susținut că reclamantul nu a depus nicio plângere la judecătorul delegat împotriva personalului închisorii sau în legătură cu conflictele cu alți deținuți în timpul detenției sale în închisoarea Rahova. 54. Între 30 ianuarie și 16 februarie 2012 reclamantul a fost admis la aripa spitalului din închisoarea Dej. 55. La 22 martie 2012, reclamantul a fost transferat la închisoarea Târgu Mureș. El nu se plângea de condițiile de detenție în închisoarea Târgu Mureș. 56. Pe 12 ianuarie 2012, reclamantul a fost transportat de la închisoarea Gherla la închisoarea Rahova. 57. Reclamantul s-a plâns de condițiile necorespunzătoare în care a fost transportat într-o dubă de închisoare timp de aproximativ 17 ore la 12 ianuarie 2012. El a susținut că duba de închisoare a fost suprapopulată și că ventilația naturală a dubiței prin ecloze era insuficientă. El a plâns, de asemenea, că duba nu a fost încălzită și nu a avut ferestre sau lumină internă, și că el a avut nici o oportunitate de a folosi toaleta în timpul călătoriei. 58. Reclamantul a susținut, de asemenea, că a fost privat de alimente și apă în timpul transportului. 59. Reclamantul a depus o plângere la autoritățile închisoare cu privire la condițiile în care a fost transportat de la închisoarea Gherla la închisoarea Rahova. Într-o scrisoare din 22 februarie 2012 administrația națională a închisorii a recunoscut că a fost transportat într-o dubă cu capacitate mică aparținând închisoarea Gherla, deoarece închisoarea nu a avut la dispoziție o altă dubă. 60. Potrivit Guvernului, o călătorie specială a fost pentru reclamantul și un co-apărător pentru a asigura participarea la audierea programată de Curtea Înaltă și Cassare în ziua următoare. Vehiculul a părăsit închisoarea Gherla la ora 17:00, la 12 ianuarie 2012, și a sosit la închisoarea Rahova la ora 13:30, la 13 ianuarie 2012. Vehiculul a fost complet echipat și adaptat pentru deținuți. La 12 ianuarie 2012, reclamantul și co-apărarea sa au fost singurii deținuți transportați. 61. Vehicul eliminat de un sistem de încălzire. Reclamantul beneficiază de spațiu, lumină și o temperatură adecvată. El a fost furnizat cu apă și alimente în conformitate cu regulamentul aplicabil și a fost permis să transporte trei bucăți de bagaje personal și un obiect de valoare. 62. În timpul transportului, fumatul a fost interzis. 63. La 26 ianuarie 2012, reclamantul a depus o cerere la autoritățile de la închisoarea Gherla, cerându-le să se asigure că are condiții adecvate pentru pregătirea apărării în prezența avocatului său. El a afirmat că, în condițiile actuale, nu a putut consulta dosarul și are contact direct cu avocatul său. Într-o scrisoare transmisă autorităților închisoare în ziua următoare, el a solicitat contact direct cu avocatul său, deoarece în acel moment el a fost separat de avocatul său de o partiție de sticlă și a trebuit să vorbească printr-un microfon. El a depus o altă cerere similară la 20 martie 2012. 64. Autoritățile de închisoare au justificat separarea reclamantului de avocatul său printr-o partiție de sticlă prin citarea dispozițiilor legale existente.