CtEDO 18.12.2012 Auto

APOSTU v. ROMANIA

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
18.12.2012
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Communicated
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2012
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
APOSTU v. ROMANIA (CtEDO, 2012)
HUDOC · oficial

Cererea nr. 22765/12 Sorin APOSTU împotriva României depusă la 13 aprilie 2012 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, Dl Sorin Apostu, este un național român, care s-a născut în 1968. El este în prezent reținut în închisoarea Târgu-Mureș. El este reprezentat în fața Curții de către dl G. Mateuț, un avocat care practică în Arad. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. Ancheta penală împotriva reclamantului La 8 noiembrie 2011 Departamentul Anti-Corupție al Oficiului Procurorului („DNA”) a început o anchetă penală împotriva reclamantului, soției sale și alți trei oameni de afaceri cu suspiciune de infracțiuni de corupție repetată comise în capacitatea sa de primar al lui Cluj Napoca. Procurorul a solicitat un ordin de interceptare a apelurilor telefonice ale reclamantului. Transcripcionele interceptărilor telefonice au fost admise ca dovezi împotriva reclamantului. Extractele acestor conversații au fost publicate ulterior în mai multe ziare, în ciuda faptului că ancheta penală a fost încă în așteptare. Alte elemente de probă din dosarul acuzației au fost publicate și comentate în presă. Evenimentele din 9 noiembrie 2011 La 9 noiembrie 2011 ofițerii de poliție aparținând ADN-ului au efectuat o căutare la domiciliul reclamantului. Ei au efectuat o altă căutare la biroul reclamantului de la sediul orașului Cluj-Napoca. Reclamantul a fost dus la sediul ADN-ului Cluj pe baza unei ordine de a apărea în fața organismului de anchetă. Echipele de ziare și de televiziune au fost prezente și evenimentele au fost acordate acoperire mass-media generalizată. La ora 8:50, în aceeași zi, procurorul a ordonat retragerea reclamantului. Detenția anterioară a reclamantului a fost ordonată prin hotărârea interlocutivă pronunțată de Curtea de Apel Cluj în ziua următoare. Curtea a justificat detenția pentru necesitatea de a opri activitatea criminală a reclamantului care se presupunea că se pregătea să comită o nouă infracțiune de corupție. Curtea a menționat, de asemenea, gravitatea acuzației și caracterul continuu al infracțiunilor. capacitatea primarului, atunci când a comis semnificația infracțiunilor, a concluzionat că ordinul public va fi șocat dacă reclamantul va fi eliberat. În evaluarea pericolului concret pentru ordinea publică a eliberării deținute a reclamantului, instanța a subliniat faptul că faptele se presupune că au fost comise pe o perioadă lungă de timp (începând de la 2009 când a fost numit primar până la momentul arestării sale), faptele au fost repetate și autorul a fost primar responsabil cu protecția ordinii juridice. Curtea a subliniat că, pe măsură ce soția reclamantului era în anchetă, reclamantul care a folosit biroul său de drept pentru a încasa banii primiti ca mită, eliberarea sa din închisoare îi va permite să influențeze poziția ei. Acesta a concluzionat că eliberarea sa din detenție va intimida alte persoane în posesia de informații relevante pentru anchetă. La 21 noiembrie 2011, Curtea Înaltă de Casare și Justiție a susținut hotărârea de mai sus, susținând că din dosarul de anchetă penală era clar că acuzatul a comis infracțiunile. Detenția anterioară a reclamantului a fost prelungită în mod regulat prin hotărâri interlocutive ale Curții de Apel Cluj până în prezent. Curtea a furnizat drept motive de justificare a prelungirii: natura și gravitatea infracțiunilor pentru care reclamantul a fost investigat, faptul că ar putea obstrucționa cursul justiției prin intimidarea posibilelor martori și persoanele care au depus plângeri împotriva lui. Reclamantul a depus apeluri împotriva hotărârilor interlocutorii; toate apelurile au fost respinse prin hotărârile finale ale Curții de Casație și Justiție. Reclamantul a depus mai multe cereri de eliberare din închisoare sub control judiciar. El a insistat în principal asupra faptului că are o familie stabilă, doi copii minori și o reputație nedefectuoasă. El a subliniat, de asemenea, că a fost acuzat de infracțiuni neviolente și că nu are niciun caz penal. Curtea de Apel a respins cererile sale din cauza faptului că dovezile din dosar au arătat o probabilitate puternică că a comis infracțiunile legate de corupție, susținând că astfel de infracțiuni ar putea atrage o condamnare de mai mult de patru ani. De asemenea, statul a susținut că eliberarea reclamantului ar genera un pericol real pentru ordinea publică, având în vedere circumstanțele în care au fost comise actele și consecințele și rezonanța socială create de astfel de acte în rândul publicului. Reclamantul a invocat faptul că situația sa personală s-a schimbat, și anume că nu mai este primar al Clujului. Hotărârile instanței de recurs au fost susținute de Curtea Înaltă de Casare și Justiție. Procedura penală împotriva reclamantului La 30 noiembrie 2011, ancheta împotriva reclamantului a fost extinsă în legătură cu alte infracțiuni presupuse comise de solicitant, și anume traficul de influență, complicitate și instigarea spălării de bani, complicitate și instigării la falsificare. La 22 decembrie 2011, procurorul a emis un acuzare privind cinci Acuzat, inclusiv reclamantul și soția sa, și cazul a fost înregistrat la Curtea de Apel Cluj. Reclamantul a fost acuzat de corupție pasivă, complicitate și instigare la spălare de bani și falsificare în formă continuă. Prin decizia Curții Înalte de Cassare și Justiție pronunțată la 20 februarie 2012 dosarul a fost transferat la Curtea de Apel Târgu-Mureș la cererea reclamantului pentru a evita orice posibilă lipsă de imparțialitate a judecătorilor. Potrivit celor mai recente informații, procedurile penale sunt încă în așteptare și nu s-a eliberat încă nici o hotărâre cu privire la meritul. Condițiile reclamantului de detenție Sediul de Poliție Cluj Reclamantul a fost transportat la sediul de detenție al secției de poliție Cluj imediat după ce detenția anterioară a fost ordonată de către instanță. El susține că a fost reținut într-o celulă mică de aproximativ cinci mp.m. cu patru nivele de paturi superioare. Potrivit reclamantului, accesul la toaletă a fost foarte dificil, deoarece toaletele erau în coridor. Celula lipsește lumina și ventilația naturală și mirosurile de la sistemul de ape de ape. Penitenciarul Gherla la 6 ianuarie 2012 a fost transferat la închisoarea Gherla. Acolo reclamantul a fost reținut pentru următoarele perioade: între 6 și 12 ianuarie 2012; între 17 și 30 ianuarie 2012; între 16 februarie și 22 martie 2012. Reclamantul se plânge de suprapopulare. Cu toate acestea, el nu a mentionat numărul de deținuți în celulă și suprafața celulei. El pretinde doar că există 18 paturi în celulă. El susține, de asemenea, că temperatura a fost foarte scăzută și condițiile de igienă sunt necorespunzătoare. El ar putea avea doar două dușuri pe săptămână. Prizona Rahova Pe 12 ianuarie 2012 reclamantul a fost transportat la Rahova Închisoare pentru a participa la ședința Curții Înalte de Casare și Justiție în apelul asupra punctelor de drept depuse de el împotriva unei hotărâri interlocutive. El a petrecut cinci zile în acea închisoare. Reclamantul se plânge de suprapopulare și de temperaturi foarte scăzute din celulă. El susține că celula nu a avut încălzire. El susține că nu a mâncat nimic timp de aproximativ trei zile pentru că alimentele au fost aduse și aruncate în celulă de către alți deținuți care l-au amenințat cu moartea. Între 30 ianuarie 2012 și 16 februarie 2012 reclamantul a fost spitalizat în spitalul penitenciar Dej. La 22 martie 2012, el a fost transferat la închisoarea Târgu Mureș, unde este încă în detenție. Reclamantul nu s-a plângut de condițiile de detenție în închisoarea Târgu Mureș. Transportul reclamantului de la închisoarea Gherla la închisoarea Rahova La 12 ianuarie 2012, reclamantul a fost transportat de la închisoarea Gherla la închisoarea Rahova. El se plânge de condițiile neadecvate în care a fost transportat în duba de închisoare timp de aproximativ 17 ore. Reclamantul susține că duba de închisoare a fost suprapopulată și că ventilația naturală a dubiței prin ecloze era insuficientă. În plus, duba nu a fost încălzită. A fost imposibil să folosească toaleta în timpul călătoriei. Duba nu a avut ferestre sau iluminare internă. Reclamantul susține, de asemenea, că a fost privat de alimente și apă în timpul transportului. Reclamantul a depus o plângere la autoritățile închisoare cu privire la condițiile în care a fost transportat de la închisoarea Gherla la Rahova Într-o scrisoare din 22 februarie, Administrația Națională a Prizonilor a recunoscut că a fost transportat într-un dubă de mică capacitate care aparține la închisoarea Gherla, deoarece nu aveau la dispoziția lor o dubă adecvată aparținând administrației Naționale a Prizonilor. Plegătirile reclamantului depuse la autoritățile interne La 26 ianuarie 2012, reclamantul a depus o cerere la Gherla Autoritățile penitenciare. El solicită autorităților de închisoare să asigure condițiile de pregătire a apărării în prezența avocatului său. El a susținut că, în condițiile prezente, nu poate consulta dosarul și să aibă contact direct cu avocatul său. Într-o scrisoare ulterioară transmisă autorităților de închiriere în ziua următoare, el a cerut să aibă contact direct cu persoana sa. Avocatul din acel moment a fost separat de avocatul său de un perete de sticlă și a trebuit să vorbească pe un microfon. O cerere similară a fost depusă de către reclamant la 20 martie 2012. Autoritățile închisorii au justificat separarea de către un perete de sticlă prin bazarea pe dispozițiile legale existente. COMPLAINTS În conformitate cu art. 3 din Convenție, reclamantul se plânge de condițiile de detenție a acestuia în sediul secției de detenție Cluj și în închisoarea Gherla și Rahova, în principal de suprapopulare, lipsă de lumină naturală, ventilație și încălzire. El susține, de asemenea, că condițiile de transport inadecvate de la închisoarea Gherla la Rahova Închisoarea din 12 ianuarie 2012 l-a provocat deficiență fizică și psihologică care a constituit tratamente inumane și degradante. Citând art. 5 § 1 c) din Convenție, reclamantul se plânge că a fost arestat chiar dacă nu a existat nici o suspiciune rezonabilă că a comis o crimă și deși procurorul nu a dat motive specifice pentru arestarea sa. În baza articolului 5 § 3 din Convenție, reclamantul susține că instanța internă nu a furnizat motive suficiente pentru prealabilul său Afirmă că, în extinderea detenției anterioare, instanțele interne au referit, în general, la gravitatea și caracterul repetitiv al infracțiunilor pe care le-a fost acuzat și la potențialul său de a interfera cu stabilirea adevărului, fără să arate orice factor capabil să demonstreze că riscurile pe care le-a invocat au existat în realitate. În conformitate cu același articol, reclamantul se plânge că instanța internă nu a considerat înlocuirea detenției preventive prin măsuri preventive mai lenente. Închisoarea i-a afectat dreptul de apărare deoarece nu puteau schimba documente și discuta aspecte confidențiale relevante pentru apărarea sa și provoacă detenția sa în reținere. În temeiul articolului 8 din Convenție, reclamantul se plânge că conversații telefonice private (nerelaționate la caz) care au fost interceptate de autoritățile au ajuns la publicarea în presă. Condițiile de detenție ale reclamantului în sediul secției de poliție Cluj și în închisoarea Gherla și Rahova au fost în încălcarea cerințelor articolului 3 din Convenție, ținând seama de acuzațiile sale privind suprapopularea, lipsa de lumină naturală, ventilație și încălzire? Guvernul este invitat să furnizeze informații suplimentare cu privire la condițiile de detenție ale reclamantului, în special cu privire la dimensiunea celulelor, numărul de deținuți din celule la momentul deținutului și a facilităților disponibile. 3 din Convenție? Guvernul este invitat să prezinte informații cu privire la condițiile de transport reclamant de la închisoarea Gherla la închisoarea Rahova la 12 ianuarie 2012. A avut posibilitatea de a comunica liber cu avocatul său în timp ce este reținut în închisoarea Gherla? În acest sens, a existat o încălcare a articolului 4 din Convenție? A existat o ingerință în dreptul reclamantului la respectarea vieții sale private, în sensul articolului 8 din Convenție, în măsura în care tranșele conversațiilor telefonice interceptate din dosarul de procedură au fost publicate în presă? Dacă da, această interferență a fost necesară în ceea ce privește articolul

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă