CtEDO 21.07.2016 Auto

BUȘCU v. ROMANIA

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
21.07.2016
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Communicated
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
BUȘCU v. ROMANIA (CtEDO, 2016)
HUDOC · oficial

Comunicat la 21 iulie 2016 CUARTĂ SECȚIUNE Cerere nr. 73352/14 Marin BUȘCU împotriva României depusă la 10 noiembrie 2014 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Marin Bușcu, este un național român care s-a născut în 1945. El este în prezent reținut în închisoarea Pelendava. El este reprezentat în fața Curții de către fiul său, D.N. Bușcu. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. Procedura penală deschisă împotriva reclamantului La 29 martie 2010, Departamentul Național Anticorrupție (Departamentul Național Anticorupție – „ADN”) a notificat reclamantului că a fost deschisă o procedură penală (Începeriea urmării penale ) împotriva lui pentru abuz de funcție, complicitate în abuz și falsificare. Potrivit reclamantului, ADN-ul l-a interogat pentru prima dată în ceea ce privește circumstanțele cazului în aceeași zi, chiar dacă nu avea un reprezentant legal. La 6 mai 2010, ADN-ul a inculpat reclamantul pentru abuz de birou, complicitate în dezbarasare și falsificare, și a trimis cazul său pentru proces. La 30 iunie 2011, Curtea județului Olt a achitat reclamantul acuzațiilor aduse împotriva lui pe baza documentarului și a dovezii de testimonizare. Curtea a remarcat că treizeci și cinci martori au fost intervievați în timpul anchetei judiciare a cazului. ADN-ul a apelat împotriva hotărârii. La 5 decembrie 2012, Curtea de Apel Craiova a respins recursul ADN-ului și a susținut achitarea reclamantului pe baza documentarului disponibil și a dovezilor de testimonialitate. ADN a depus un recurs pe punctele de drept (recursuri ) împotriva hotărârii cu Curtea de Casație, prin baza articolului 385 § 1 punctul 14 și (17 În cadrul ședinței din 16 aprilie 2014, Curtea de Casație a intervievat trei dintre martorii din cauze pentru a doua oară. Acesta a remarcat că a invitat reclamantul să prezinte o declarație în fața instanței în ceea ce privește circumstanțele cauzei și l-a informat cu privire la dreptul său de a rămâne tăcut și de faptul că orice declarație făcută ar putea fi utilizată împotriva lui. De asemenea, Comisia a remarcat că reclamantul a declarat că nu a vrut să facă declarații suplimentare în ceea ce privește circumstanțele cauzei și a dorit să rămână tăcut. Prin o hotărâre finală din 14 mai 2014, Curtea de Casație a permis apelul ADN-ului asupra punctelor de drept pe baza articolului 385 § 1 alineatul (1) și (17 ), a anulat hotărârile instanțelor de jos, a condamnat reclamantul pentru abuz de funcție și abuzuri și false, și a condamnat-o la cinci ani de închisoare. Acesta a bazat hotărârea pe documentarul disponibil și dovezile de testimoniat, inclusiv mărturiile celor trei martori care au reapare în fața instanței la 16 aprilie 2014. Condițiile de detenție ale reclamantului, inclusiv nesegregarea fumătorilor și nefumătorilor În scrisorile sale adresate Curții, reclamantul a declarat că între 15 mai și 10 iulie 2014 a fost reținut în închisoarea Craiova. A fost încarcerat în condiții de carantină în celulă nr. 108, împreună cu 36 de deținuți într-o celulă de 35 de metri pătrați, care avea treizeci Șapte paturi superioare aranjate pe trei nivele. Reclamantul și colegii lui deținuți au fost izolate după o focară de rubelă în celulă. Chiar dacă reclamantul nu fuma, a fost reținut cu fumatori care fumau tot timpul. Celula avea o fereastră mică și reclamantul a dezvoltat probleme cu plămâni și gât din cauza fumului de țigară. În plus, celula a fost infestată cu insecte, inclusiv cu picioare și picior, iar reclamantul a avut semne de mușcare de insecte peste tot corpul său. În timpul nopții lumina din celula a fost lăsat pe tot timpul într-o încercare de a preveni insectele de a mușca deținuți. Celula nu a avut masa, dulap sau spațiu spânzurat. Bagajele au fost ținute sub paturi și deținuții și-au mâncat mâncarea fie în paturi, fie în picioare. Apa caldă era disponibilă de două ori pe săptămână, iar apa rece nu era potrivită pentru băutură. Autoritățile închisorii au refuzat să dezinfecteze celula chiar după ce deținuții le-au cerut să facă acest lucru. Celula avea doar o singură baie cu două toalete și trei chiuvete. Reclamantul a fost scos din celulă pentru o oră de plimbare pe zi. De la 10 iulie 2014 la 2 iunie 2015 reclamantul a fost reținut în închisoarea Colibași. În acest timp el a fost încarcerat în două celule fiecare cu 24 de metri pătrați. Una dintre celule a avut șase paturi încuiate și reclamantul a împărtășit-o cu alți cinci deținuți. Cealaltă celulă a avut nouă paturi superbe și reclamantul a împărtășit-o cu alți opt deținuți. Apa caldă a fost disponibilă de două ori pe săptămână pentru o oră și autoritățile închisorii au dezinfectat celulele o singură dată în timpul detenției sale acolo. Apa rece nu era potrivită pentru băutură. Bagajele deținuților trebuiau să fie stocate sub paturi și celula avea o mică masă TV și un mic raft pentru vasele. Celula cu nouă paturi a fost infestată cu găleți de lemn pe care deținuții le-au prins la mână. Mâncarea a fost servită în celulă și deținuții le-au mâncat în pat, stătea pe găleți de plastic sau pe cutii de lemn, sau în picioare. Celula era rece și încălzirea era disponibilă doar în timpul nopții. Restul timpurilor, deținuții și-au purtat hainele de exterior pentru a se încălzi. Reclamantul a fost scos din celulă pentru o plimbare într-o ambulanță foarte mică timp de o oră pe zi. De la 2 la 22 iunie 2015 reclamantul a fost reținut în închisoarea Drobeta Turnu Severin. El a fost încarcerat într-o celulă de măsurare 60 Metru pătrat care a adăpostit 24 de paturi superbe și pe care le-a împărtășit cu alte 23 deținuți. Celula a avut o mică masă care ar putea fi folosită de o singură persoană la timp pentru a mânca. Nu avea dulapuri sau spațiu agățat. Apa caldă a fost disponibilă de două ori pe săptămână pentru o oră, când 24 Deținuții din cameră au avut acces la două dușuri. Și aici, reclamantul a fost încarcerat cu fumatori care fumau tot timpul. De la 22 iunie 2015 până în prezent, reclamantul a fost reținut în închisoarea Pelendava în două celule diferite. Prima celulă a măsurat 60 de metri pătrați și avea 24 de paturi superioare. A trebuit să împărtășească celulă cu 23 deținuți. Celulă a avut o mică masă TV. Apa caldă a fost disponibilă de patru ori pe săptămână timp de o oră și în acel timp sute de deținuți au trebuit să împărtășească 15 dușuri. A doua celulă a măsurat 150 de metri pătrați și a avut 70 de paturi superbe. Reclamantul a trebuit să împărtășească acea celulă cu 69 deținuți. Celulă nu avea masa, dulap sau spațiu agățat și a fost dezinfectată doar o dată în perioada de detenție. Deținuții au fost forțați să își păstreze hainele sub paturi sau sub saltele. Apa caldă a fost disponibilă de patru ori pe săptămână timp de două ore, în timpul căreia deținuții aveau la dispoziție cinci dușuri. că suspectul oficial sau acuzatul au avut dreptul la asistența unui reprezentant juridic în timpul procedurii penale instituite împotriva lor și în timpul procesului. În plus, organismele judiciare au fost obligate să le informeze despre acest drept. art. 385 § 2 litera (d) din fostul Cod de Procedură Penală din România prevede, printre altele, că instanța care a examinat recursul privind punctele de drept ar putea decide reexaminarea cazului în circumstanțele prevăzute la art. 385 § 1 alineatul (11) - (20). art. 385 § 1 din fostul Cod de Procedură Penală, cu condiția ca instanța care a examinat recursul asupra punctelor de drept să anuleze hotărârea instanței de judecată inferioară și să mențină cazul de reexaminare în conformitate cu art. 385 § 2 literele (d), a fost obligat să elibereze o decizie în ceea ce privește dovezile care trebuie să fie adăugate și să stabilească o dată pentru reexaminarea cazului. La data stabilită pentru reexaminarea cazului, instanța a trebuit să audă mărturia inculpatului dacă nu a fost auzită anterior de instanțele inferioare sau în cazul în care instanța inferioară l-a acceptat. Exceptele din dispozițiile juridice relevante referitoare la drepturile deținuților, adică Legea nr. 254/2013 și rapoartele elaborate de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii sunt citate în cazurile Iacov Stanciu c. România (nr. 35972/05, §§ 116-29, 24 iulie 2012) și Verdeș c. România (nr. 6215/14, § 36, 24 noiembrie 2015). COMPLAINTS În baza articolului 3 din Convenție, reclamantul se plânge de condițiile inumane și degradante ale detenției sale, inclusiv de nesemnificația de a segrega fumătorii și nefumătorii, în Craiova, Colibași, Drobeta Turnu Severin și Penitenciare Pelendava. În baza articolului 6 din Convenție, reclamantul se plânge că nu a avut un proces echitabil în fața Curții de Casație, în măsura în care instanța menționată l-a condamnat fără să audă mărturia sau cea a multor martori după achitarea sa de către instanțele inferioare. Martie 2010 ADN-ul l-a intervievat pentru prima data in ceea ce priveste circumstanțele cazului, chiar daca nici un reprezentant legal nu a fost numit pentru a-l ajuta. A fost reclamantul supus unor tratamente inumane și degradante, în încălcarea articolului 3 din Convenție, din cauza condițiilor fizice ale detenției sale, inclusiv a lipsei de segregare între fumatori și nefumatori, în Craiova, Colibași, Drobeta Turnu Severin și Pensiunea Pelendava? Reclamantul a avut o audiere echitabilă în determinarea acuzațiilor penale împotriva sa, în conformitate cu art. 6 §§ 1 și 3 litera (c) din Convenție, în măsura în care instanța din ultima instanță nu a auzit mărturie de la el și un număr mare de martori înainte de condamnarea sa și în măsura în care el nu a avut un reprezentant juridic la 29 martie 2010 în timpul primei sale declarații în fața autorităților judecătorești?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă