CASE OF COJOCARU v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Articole
- Articolul 10
- Concluzie
-
- Încălcare — Articolul 10
CASE OF COJOCARU v. ROMANIA (CtEDO, 2015)
Reclamantul s-a născut în 1971 și trăiește în Pașcani. Reclamantul este un jurnalist și editor șef al revistei săptămânale locale, Orizontul. Reclamantul a scris un articol despre R.N., primarul Pașcani, care a apărut în ediția din 15-21 februarie 2005 a acestei reviste în titlul „Resignare a onoarei”, înscris zece puncte care susțin demisia primarului. Articolul conținea referințe la activitățile primarului, cu formulare cum ar fi „20 de ani de dictatură locală”; „R.N.] la vârful piramidei răului”; “în Pașcani, numai cei care se abonează la [R.N.] sistemul mafiei pot face încă afaceri”; “am fost guvernați de peste 20 de ani de un fost comunist care încă are reflexele unui secretar-șef al județului”; și [R.N.] nu reprezintă interesele [comunității locale]”.
Pe aceeași pagină, reclamantul a scris o știre despre o investigație a activităților primarului. El a citat o declarație a unui politician despre o investigație în curs de desfășurare a activităților primarului de către consiliul de standarde prefecturale. Acest articol conține, de asemenea, o declarație a unui alt politician și punctul de vedere al primarului asupra anchetei. La 14 martie 2005, R.N. A depus o plângere penală la Curtea de districtul Pașcani, acuzând reclamantul de insultă și difamare. El a solicitat, de asemenea, daune civile. 10. La 19 decembrie 2005, Curtea a condamnat reclamantul de difamare și a ordonat să plătească o amendă penală de 10 000 000 de lei români (ROL) și să plătească R.N., împreună cu societatea publică, ROL 30 000 000 000 în compensare pentru prejudiciu moral.
11. Curtea a remarcat că reclamantul a prezentat documente oficiale care dovedesc că au existat nereguli în activitățile administrației publice, dar a considerat că această dovadă nu este doar suficientă pentru a justifica aceste declarații de fapt. Curtea a reiterat faptul că un jurnalist a avut o obligație generală de a acționa cu bună credință: „Deși au fost găsite nereguli în activitatea Agenției Pașcani pentru administrarea piețelor, acest fapt nu a permis numai reclamantului să scrie că victima a fost un „Mafioso care a primit mită de la oamenii de afaceri” pentru a crea facilități pentru ei, deoarece nu există dovezi care să susțină aceste declarații.
Potrivit Codului de etică a presei, dreptul la libertatea de exprimare are sarcini și responsabilități, jurnaliștii care au obligația de a acționa cu bună credință, pentru a furniza informații exacte și credibile.” În stabilirea sentinței, instanța a luat în considerare dosarul penal al reclamantului, așa cum a fost condamnat anterior pentru insult și difamare. 12. Reclamantul a apelat asupra punctelor de drept, argumentând, în special, că declarația care i-a adus condamnarea nu este o imputare a unei infracțiuni, așa cum este necesar pentru existența calomniei. În plus, el a subliniat că el nu a scris sentința citată de Curtea de District, și anume că primarul este un Mafioso care a primit mită de la antreprenori locali.
13. Într-o decizie finală din 27 aprilie 2006, Curtea județului Iași a susținut decizia anterioară. Curtea de recurs a confirmat concluzia instanței de judecată și a explicat că expresia „subscrie la ... un sistem similar cu mafia” a fost difamatarea victimei. De asemenea, a reiterat obligația jurnalistului de a acționa cu bună credință și a considerat că, în absența afirmațiilor sale la ceea ce este necesar pentru a informa publicul, reclamantul a emis hotărâri de valoare întenționate să difame primarul. De asemenea, a remarcat că reclamantul nu a respectat avertismentele furnizate prin condamnare anterioară pentru fapte similare și a persistat în comportamentul său penal.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.