KRSTANOVIĆ v. CROATIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
KRSTANOVIĆ v. CROATIA (CtEDO, 2015)
Comunicat la 16 februarie 2015 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 32132/12 Ilija KRSTANOVI Ñ împotriva Croației depusă la 7 mai 2012 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Ilija Krstanović, este un național croat, născut în 1972 și trăiește în Osijek. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a fost prezentat de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Actul privind drepturile Veteranilor din Războiul Intern Croat și membrii familiei lor (Zcazon o praga hrvatskih branitelja iz Domovinskog rata ičlanova njihovih obitelji; Gazette Oficial nr. 174/2004; denumit în continuare „Legea Veteranilor”), care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005, cu condiția ca o cerere de recunoaștere a statutului unui veteran de război cu handicap să permită, printre altele, În urma participării sale la război în perioada 1991-1995, reclamantul a dezvoltat un anumit comportament și probleme psihologice pentru care a solicitat ajutor psihologic. În cele din urmă, în 2007 reclamantul a fost spitalizat și la 15 noiembrie 2007, autoritatea competentă de asigurare de sănătate a recunoscut că a dezvoltat tulburări de stres posttraumatice (denumită în continuare „PTSD”) legate de participarea sa la război. La 2 ianuarie 2008, reclamantul a depus o cerere de recunoaștere a statutului de veteran de război cu handicap și a beneficiilor personale conexe, din cauza tulburării sale mentale, în fața Biroului de Administrație de Stat Osijek (Ured državne u Osječko-baranjskoj županiji, Služba za društvene Djelatnost i; denumit în continuare „Oficiul Osijek”). La 3 ianuarie 2008, Oficiul Osijek a declarat inadmisibil cererea reclamantului ca fiind depusă din termenul de douăsprezece luni în temeiul Legii Veteranilor. Reclamantul a apelat împotriva acestei decizii în fața Ministerului responsabil cu afacerile Veteranilor din Războiul Internațional (Mistarstvo obitelji, brasitelja i meδugeneracijske solidarnosti ; denumit în continuare „Ministul” susținând că a aflat de tulburarea sa doar mai târziu și că nu ar fi putut depune o astfel de cerere în termenul menționat. El solicită astfel Ministerului să examineze cererea sa ținând seama de circumstanțele particulare ale cazului său. La 15 iulie 2008, Ministerul a respins recursul reclamantului, deoarece nu a susținut decizia Biroului Osijek. Reclamantul a depus apoi o acțiune administrativă în fața Curții administrative (Upravni sud Republike Hrvatske ) susținând că după participarea sa la război ca tânăr, el a dezvoltat diverse probleme psihologice, dar la început nu a putut realiza că de fapt a dezvoltat o tulburare mentală. Numai mai târziu, după o perioadă lungă de tratament, el a fost diagnosticat PTSD. Astfel, spre deosebire de ceilalți care au fost deja conștienți de tulburările lor fizice sau psihice în timpul necesar pentru a depune o cerere de beneficiu personal de handicap, el nu a fost în măsură să depună o astfel de cerere ca fiind imposibil pentru el datorită propriului caracter al tulburării sale. La 25 mai 2011, Curtea Administrativă a respins acțiunea administrativă a reclamantului ca fiind nefondată în sensul raționării organismelor mai mici. La 15 septembrie 2011, reclamantul a depus o plângere constituțională în fața Curții Constituționale (Ustavni sud Republike Hrvatske ) argumentând că, în recunoașterea statutului unui veteran de război cu handicap și obținerea beneficiilor personale aferente handicapului, a fost discriminat împotriva altor veterani de război cu handicap ale căror tulburări se manifestase mai devreme și le-au permis să-și reglementeze statutul în timp util. La 11 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a declarat că plângerea constituțională a reclamantului este inadmisibilă ca fiind, vădit nefondată. Hotărârea Curții Constituționale a fost înaintata reclamantului în 8 februarie 2012. COMPLAINT Reclamantul se plânge că, în asigurarea beneficiului personal de invaliditate al unui veteran de război cu handicap, din cauza stării sale mentale, a fost discriminat împotriva altor veterani de război cu handicap ale căror tulburări au permis un diagnostic mai oportun. Reclamantul a suferit discriminări în ceea ce privește obținerea beneficiului de handicap personal al unui veteran de război cu handicap din motive de natura tulburării sale, în contravenție cu art. 14 din Convenție, citit coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1? Guvernul este solicitat să prezinte copii ale tuturor documentelor relevante relevante pentru cazul reclamantului.