- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 16 februarie 2015
- Stat pârât
- HRV
- Concluzia
- Comunicată guvernului
Krstanović împotriva Croației
Traducere în română Auto
Comunicat la 16 februarie 2015 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 32132/12 Ilija KRSTANOVI Ñ împotriva Croației depusă la 7 mai 2012 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Ilija Krstanović, este un național croat, născut în 1972 și trăiește în Osijek. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a fost prezentat de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Actul privind drepturile Veteranilor din Războiul Intern Croat și membrii familiei lor (Zcazon o praga hrvatskih branitelja iz Domovinskog rata ičlanova njihovih obitelji; Gazette Oficial nr. 174/2004; denumit în continuare „Legea Veteranilor”), care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005, cu condiția ca o cerere de recunoaștere a statutului unui veteran de război cu handicap să permită, printre altele, În urma participării sale la război în perioada 1991-1995, reclamantul a dezvoltat un anumit comportament și probleme psihologice pentru care a solicitat ajutor psihologic.
În cele din urmă, în 2007 reclamantul a fost spitalizat și la 15 noiembrie 2007, autoritatea competentă de asigurare de sănătate a recunoscut că a dezvoltat tulburări de stres posttraumatice (denumită în continuare „PTSD”) legate de participarea sa la război. La 2 ianuarie 2008, reclamantul a depus o cerere de recunoaștere a statutului de veteran de război cu handicap și a beneficiilor personale conexe, din cauza tulburării sale mentale, în fața Biroului de Administrație de Stat Osijek (Ured državne u Osječko-baranjskoj županiji, Služba za društvene Djelatnost i; denumit în continuare „Oficiul Osijek”). La 3 ianuarie 2008, Oficiul Osijek a declarat inadmisibil cererea reclamantului ca fiind depusă din termenul de douăsprezece luni în temeiul Legii Veteranilor.
Reclamantul a apelat împotriva acestei decizii în fața Ministerului responsabil cu afacerile Veteranilor din Războiul Internațional (Mistarstvo obitelji, brasitelja i meδugeneracijske solidarnosti ; denumit în continuare „Ministul” susținând că a aflat de tulburarea sa doar mai târziu și că nu ar fi putut depune o astfel de cerere în termenul menționat. El solicită astfel Ministerului să examineze cererea sa ținând seama de circumstanțele particulare ale cazului său. La 15 iulie 2008, Ministerul a respins recursul reclamantului, deoarece nu a susținut decizia Biroului Osijek. Reclamantul a depus apoi o acțiune administrativă în fața Curții administrative (Upravni sud Republike Hrvatske ) susținând că după participarea sa la război ca tânăr, el a dezvoltat diverse probleme psihologice, dar la început nu a putut realiza că de fapt a dezvoltat o tulburare mentală.
Numai mai târziu, după o perioadă lungă de tratament, el a fost diagnosticat PTSD. Astfel, spre deosebire de ceilalți care au fost deja conștienți de tulburările lor fizice sau psihice în timpul necesar pentru a depune o cerere de beneficiu personal de handicap, el nu a fost în măsură să depună o astfel de cerere ca fiind imposibil pentru el datorită propriului caracter al tulburării sale. La 25 mai 2011, Curtea Administrativă a respins acțiunea administrativă a reclamantului ca fiind nefondată în sensul raționării organismelor mai mici.
La 15 septembrie 2011, reclamantul a depus o plângere constituțională în fața Curții Constituționale (Ustavni sud Republike Hrvatske ) argumentând că, în recunoașterea statutului unui veteran de război cu handicap și obținerea beneficiilor personale aferente handicapului, a fost discriminat împotriva altor veterani de război cu handicap ale căror tulburări se manifestase mai devreme și le-au permis să-și reglementeze statutul în timp util. La 11 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a declarat că plângerea constituțională a reclamantului este inadmisibilă ca fiind, vădit nefondată. Hotărârea Curții Constituționale a fost înaintata reclamantului în 8 februarie 2012. COMPLAINT Reclamantul se plânge că, în asigurarea beneficiului personal de invaliditate al unui veteran de război cu handicap, din cauza stării sale mentale, a fost discriminat împotriva altor veterani de război cu handicap ale căror tulburări au permis un diagnostic mai oportun.
Reclamantul a suferit discriminări în ceea ce privește obținerea beneficiului de handicap personal al unui veteran de război cu handicap din motive de natura tulburării sale, în contravenție cu art. 14 din Convenție, citit coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1? Guvernul este solicitat să prezinte copii ale tuturor documentelor relevante relevante pentru cazul reclamantului.
Communicated on 16 February 2015
FIRST SECTION
Application no. 32132/12 Ilija KRSTANOVIĆ against Croatia lodged on 7 May 2012
STATEMENT OF FACTS
The applicant, Mr Ilija Krstanović, is a Croatian national, who was born in 1972 and lives in Osijek. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. The Act on the Rights of Croatian Homeland War Veterans and their Family Members ( Zakon o pravima hrvatskih branitelja iz Domovinskog rata i članova njihovih obitelji ; Official Gazette no. 174/2004; hereinafter: the “Veterans Act”), which entered into force on 1 January 2005, provided that a request for recognition of the status of a disabled war veteran allowing for, inter alia , personal disability benefit, must be lodged within twelve months of the date of entry into force of the Act.
Following his participation in the war in the period between 1991 and 1995, the applicant developed certain behaviour and psychological problems for which he sought psychological help. Eventually, in 2007 the applicant was hospitalised and on 15 November 2007 the competent Health Insurance authority recognised that he had developed posttraumatic stress disorder (hereinafter: the “PTSD”) related to his participation in the war. On 2 January 2008 the applicant lodged a request for recognition of the status of disabled war veteran and the related personal disability benefit, on the grounds of his mental disorder, before the Osijek State Administration Office ( Ured državne uprave u Osječko-baranjskoj županiji, Služba za društvene djelatnost i; hereinafter: the “Osijek Office”).
On 3 January 2008 the Osijek Office declared the applicant’s request inadmissible as being lodged out of the twelve-month time-limit under the Veterans Act. The applicant appealed against this decision before the Ministry in charge of the Homeland War Veterans affairs ( Ministarstvo obitelji, branitelja i međugeneracijske solidarnosti ; hereinafter: the “Ministry”) arguing that he had learned of his disorder only later and that he could not have submitted such a request within the noted time-limit. He thus requested the Ministry to examine his request taking into account the particular circumstances of his case. On 15 July 2008 the Ministry dismissed the applicant’s appeal as ill-founded upholding the decision of the Osijek Office.
The applicant then lodged an administrative action before the Administrative Court ( Upravni sud Republike Hrvatske ) contending that following his participation in the war as a very young person, he had developed various psychological problems but at first he could not have realised that he had actually developed a mental disorder. Only later, after a long period of treatment, he had been diagnosed the PTSD. Thus, unlike others who had already been aware of their physical or mental disorders in the relevant time for lodging a request for personal disability benefit, he had not been able to lodge such a request as that had been impossible for him due to the very nature of his disorder. On 25 May 2011 the Administrative Court dismissed the applicant’s administrative action as ill-founded endorsing the reasoning of the lower bodies.
On 15 September 2011 the applicant lodged a constitutional complaint before the Constitutional Court ( Ustavni sud Republike Hrvatske ) arguing that in his recognition of the status of a disabled war veteran and obtaining the related personal disability benefit he had been discriminated against other disabled war veterans whose disorders had manifested earlier and thus allowed them to regulate their status in due time. On 11 January 2012 the Constitutional Court declared the applicant’s constitutional complaint inadmissible as manifestly ill-founded. The decision of the Constitutional Court was served on the applicant in 8 February 2012. COMPLAINT The applicant complains that in securing his personal disability benefit of a disabled war veteran, on account of his mental condition, he was discriminated against other disabled war veterans whose disorders allowed for a more timely diagnosis.
QUESTION TO THE PARTIES
Has the applicant suffered discrimination in obtaining the personal disability benefit of a disabled war veteran on the grounds of the nature of his disorder, contrary to Article 14 of the Convention read in conjunction with Article 1 of Protocol No. 1? The Government are requested to submit copies of all relevant documents relevant for the applicant’s case.