CtEDO 08.04.2015 Auto

CHKHIKVISHVILI v. RUSSIA

RESPONDENT
RUS
HOTĂRÂRE
08.04.2015
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Communicated
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
CHKHIKVISHVILI v. RUSSIA (CtEDO, 2015)
HUDOC · oficial

Comunicat la 8 aprilie 2015 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 43348/13 David Dzhemalovich CHKHIKVISHVILI împotriva Rusiei depusă la 11 iunie 2013 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl David Dzhemalovich Chkhikvishvili, este o persoană apatridă, născută în 1960. El este reprezentat în fața Curții de către dl Tirskikh, avocat practicant la Minusinsk. Faptele cazului, astfel cum a fost depus de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul s-a născut în municipalitatea Chokhatauri din SSR georgiană a URSS. Locuiește în Rusia din 1995. Se pare că a fost național georgian până în noiembrie 2007. În 1998, 2007 și 2009 reclamantul a fost condamnat pentru infracțiuni legate de droguri în Rusia și a dat o condamnare la custodie. Cel mai recent condamnare a fost stabilită să expire la 11 octombrie 2012. La 8 octombrie 2012, Ministerul Justiției a emis o decizie declarând că prezența reclamantului în Rusia ar fi nedorită după eliberarea sa („Ordinul de excludere”). La 11 octombrie 2012, Serviciul Federal de Migrație a emis o ordonanță de deportare împotriva reclamantului și a solicitat Tribunalului Orașului Abakan al Republicii Khakassiya să autorizezeze plasarea reclamantului în centrul de detenție pentru extratereștri în așteptarea deportării sale. În aceeași zi, Tribunalul a acordat cererea, susținând că reclamantul ar trebui să rămână în centru “până la deportarea sa”. La 1 noiembrie 2012, Curtea Orașului Abakan și la 16 ianuarie 2013, Curtea Supremă a Republicii Khakassiya, au confirmat validitatea ordinilor de excludere și de deportare. La 8 aprilie 2013, cererea reclamantului de concediu pentru recurs a fost respinsă. La 7 noiembrie 2012, Curtea Supremă a Republicii Khakassiya a auzit recursul reclamantului împotriva deciziei privind plasarea în custodie. Curtea Supremă a susținut decizia, dar a stabilit termenul până la 31 decembrie 2012. La 14 decembrie 2012, Curtea Orașului Abakan a examinat o cerere de prelungire a termenului și a remarcat că, la 23 noiembrie 2012, Serviciul Federal de Migrație a abordat reprezentanța georgienă în vederea stabilirii naționalității reclamantului, dar nu a primit niciun răspuns. Curtea orașului a prelungit termenul până la 1 iulie 2013. Reclamantul a depus un recurs. El a susținut că, la îndeplinirea sentinței, el ar fi trebuit să aibă ocazia de a părăsi Rusia din propria sa voință, dar care a fost refuzat pentru el. La 24 ianuarie 2013, Curtea Supremă a Republicii Khakassiya a respins recursul. De asemenea, a afirmat că Tribunalul a eșuat în stabilirea unui termen specific pentru detenția reclamantului și că reclamantul ar trebui să rămână în detenție “până la deportarea sa”. La 8 aprilie 2013, cererea reclamantului de concediu de recurs a fost respinsă. Reclamantul se plânge în temeiul diferitelor dispoziții ale Convenției cu privire la faptul că detenția sa în vederea expulzării este nelimitate în timp. Întrebări către PARTE A existat o încălcare a art. 5 § 1 lit. (f) din Convenție? În special, procedurile de deportare au fost urmărite cu o diligență corectă? Legea rusă stabilește un termen pentru detenție în vederea deportarii? Exista o încălcare a articolului 5 § 4 din Convenție? În special, reclamantul a dispus o procedură de revizuire judiciară a legalității acestei detenții la intervale regulate? Instanțele interne au examinat dacă deportarea reclamantului era sau nu o perspectiva realistă?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă