- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 14 aprilie 2015
- Stat pârât
- ROU
- Concluzia
- Inadmisibil
Greek Catholic Parish Pesceana și alții împotriva României
Traducere în română Auto
Reclamanții în acest caz sunt parohia greco-catolică a Pesceana, un organism religios creat la 20 ianuarie 2005 la Pesceana, precum și unele dintre membrii săi, resortisanții români care locuiesc la Pesceana. Numele lor, anul de naștere și locul de reședință aparțin în prima apendice a acestui raport. Guvernul român („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna C. Brumar, din Ministerul Afacerilor Externe. Asociația greco-catolică română a fost acordată permisiunea de a interveni în cadrul procedurii. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. La 19 ianuarie 2005, dl Victor Tudor, care era preot ortodox al parohiei Pesceana, a decis, împreună cu 358 de membri ai parohiei sale, să se alăture Bisericii Catholice de Est („ Biserica Catholica Greacă”).
A doua zi, ei au fost recunoscuți ca preot al parohiei din Blaj (Mitropolia Română Unită cu Roma Blaj) și dl Tudor a fost ordonat preot al acestei parohie. Prin urmare, parohia solicitantă a devenit legitimă în temeiul legilor aplicabile. La 22 ianuarie 2005, autoritățile locale Pesceana au refuzat să recunoască noua parohie, au refuzat membrii săi accesul la biserică și cimitirul de sat și i-au recomandat diocesei ortodoxe Râmnicul (Episcopia Râmnicului) să ia măsuri adecvate împotriva dlui Tudor. La 29 martie 2005, Consiliul local a reiterat decizia sa. La 3 iunie 2005, ei au refuzat, de asemenea, să permită parohiei greco-catholice să își desfășoare reuniunile religioase într-o clădire școlară abandonată.
La 24 ianuarie 2005, dl Tudor a demisionat de la poziția sa anterioară în Biserica Ortodoxă. A fost demolat a doua zi, iar Biserica Ortodoxă a trimis un nou preot în parohia locală. La 27 ianuarie 2005, dioceza ortodoxă Râmnicul a depus o cerere, prin intermediul procedurii de urgență (ordonănță președențială), privind proprietatea proprietății Bisericii. Într-o decizie finală din 8 martie 2005 Curtea județului Vâlcea a ordonat domnului Tudor să predea proprietatea aparținând Bisericii Ortodoxe reclamantului și să înceteze utilizarea bisericii satului și cimitirului pentru practicile greco-catolice. La 24 februarie 2005, Ministerul Culturii și Afacerilor Religioase a cerut arhidiocezei grecești ca să își revizuiască decizia de a ordona dl Tudor ca preot grec-catol din Pesceana.
Ei au sugerat că retragerea sa ar putea facilita dialogul dintre cele două parohii din comunitate. 10. La 27 mai 2005, autoritățile locale Pesceana au transferat proprietatea cimitirului către parohia ortodoxă. La 17 iunie 2005, au depus actele de titlu pentru terenul parohiei ortodoxe. Cu toate acestea, la 10 octombrie 2008, în cadrul procedurilor instituite de autoritățile locale Pesceana împotriva Bisericii Greciei-Catolice, Curtea Județeană Vâlcea a declarat faptele nule și nule. 11. Mai mulți membri ai Parohiei Grece-Catolice Pesceana au depus o plângere împotriva autorităților locale și a comunității ortodoxe la Consiliul Național împotriva Discriminării. Consiliul a examinat decizia administrativă din 22 ianuarie 2005 și a remarcat că reclamanții au fost refuzați accesul la biserică și cimitirul satului.
Acesta a concluzionat că autoritățile locale au încălcat libertatea de conștiință a reclamanților și au ignorat autonomia lor religiosă. În consecință, Consiliul a emis un avertisment autorităților locale. Acesta și-a dat decizia la 31 august 2005. 12. Conflictul dintre cele două comunități religioase a crescut. Comunitatea Ortodoxă i-a interzis pe greci-catolici să intre în cimitir pentru a-și îngropa morții sau să-și onoreze memoria. Potrivit reclamanților, ei au suferit o presiune sporită pentru a reveni la Ortodox: au fost rugați să semneze o declarație renunțând la catolicismul lor dacă doresc ca autoritățile locale să furnizeze orice serviciu oficial; au primit amenzi nejustificate; unele dintre ele au fost amenințate de concediere din locul de muncă; și școala locală a organizat o demonstrație publică împotriva Bisericii Catolică.
Aproximativ 300 de persoane au dat declarații scrise că au fost înșelate de dl Tudor în schimbarea credinței lor. Unele persoane au depus plângeri criminale împotriva celor care se presupunea că le-au amenințat pentru a-i forța să revină la ortodoxie. Arhidioceza greacă-catolică a intervenit în favoarea lor prin angajarea într-un schimb scris cu autoritățile locale. Cu toate acestea, a fost în nici un avantaj. 13. Mai multe plângeri criminale au fost depuse de ambele părți la conflict, în principal în ceea ce privește incidentele care au avut loc în 2005 și 2006. 14. La 21 martie 2005, prin procedura de urgență, parohia solicitantă a încercat să oblige parohia ortodoxă să permită persoanelor greco-catholice dreptul de a folosi cimitirul satului pentru a îngropa morții și pentru serviciile memoriale.
15. La 6 septembrie 2005, Curtea de district Drăgășani a constatat în favoarea parohiei solicitante. La 19 ianuarie 2006, Curtea de județ Vâlcea a susținut hotărârea, care a devenit astfel finală. Curtea de județ a susținut că parohia solicitantă a fost recunoscută de Biserica greco-catolică și a fost astfel constituită legal. Acesta a reiterat că, în conformitate cu Legea privind libertatea religioasă, în timp ce satul avea un singur cimitir, toate persoanele trebuie să aibă acces la terenurile de înmormântare, indiferent de credința lor. 16. Întrucât grec-catolicii continuau să fie refuzat accesul la cimitir de către comunitatea ortodoxă, parohia solicitantă a căutat serviciile unui judecător.
La 3 februarie 2006, Curtea județului a emis o pronunțare privind decizia din 19 ianuarie 2006. 17. La 13 februarie 2006, judecătorul a notificat Biserica Ortodoxă Pesceana și dioceza Ortodoxă Râmnicu de intenția sa de a aplica decizia de mai sus și a solicitat asistență de la poliție. La 18 și 20 februarie 2006, un grup de persoane din Pesceana și din satele vecine nu a permis reclamanților, judecătorul sau poliția să intre în cimitir. Nici măcar intervenția de poliție în numele reclamanților a fost în măsură să descurajeze parohia opusă. Potrivit raportului judecătorului, noul preot Ortodox a refuzat să-l ajute pe el și pe cei din sat în încercările de executare sau să vorbească cu adepții săi.
El a afirmat că a fost implicat în alte sarcini religioase în acel moment. În timp ce cele două părți au devenit violente, judecătorul a oprit procedura pentru a evita orice escaladare. 18. Parohia ortodoxă s-a opus procedurilor de executare și, la 22 februarie 2006, Curtea de District Drăgășini a suspendat temporar ordinul de executare până când a fost pronunțată o decizie finală cu privire la obiecție. 19. La 16 mai 2006, Curtea de District Drăgășani a susținut că decizia din 6 septembrie 2005 a fost aplicabilă până la examinarea litigiului privind proprietatea cimitirului (a se vedea punctul 10 de mai sus). Totuși, aceasta a menținut suspendarea ordinului de executare până la adoptarea unei hotărâri finale privind obiecția.
Hotărârea a devenit finală la 3 noiembrie 2006, când Curtea județului Vâlcea a respins un recurs interzis de către reclamanți. 20. La 19 mai 2006, mai mulți membri ai parohiei solicitanți (a se vedea apendicele două de mai jos) au depus o acțiune împotriva parohiei ortodoxe și a diocezei ortodoxe Râmnicu în căutarea accesului la cimitir pentru a-și îngropa morții și a efectua ritualele relevante. 21. La 14 octombrie 2008, Curtea județului Vâlcea a permis parțial cererea. O hotărâre finală în acest caz a fost pronunțată la 26 februarie 2009 de Curtea de Apel Pitești. Curtea a luat notă de faptul că actele de titlu livrate parohiei ortodoxe au fost declarate nule și nule. Folosind aceleași argumente ca cele avansate de Curtea Județeană în cadrul procedurii de urgență, instanța a recunoscut drepturile membrilor greco-catolici ai comunității să fie îngropate în tradiția greco-catolică.
Curtea de Apel a hotărât, de asemenea, că persoanele care au îmbrățișat credința greco-catolică nu ar fi autorizate să efectueze ritualuri greco-catolice pentru membrii decedați ai familiilor lor care au fost îngropate în conformitate cu tradiția ortodoxă. În această hotărâre, Curtea de Apel a considerat că condamnările persoanei la momentul morții ar trebui să fie respectate ulterior de familia în alegerea ritelor. 22. După comunicarea cererii, Guvernul a solicitat informații despre situația actuală din Pesceana. Secretarul de Stat pentru Afaceri Religioase s-a adresat diocezei ortodoxe Râmnicu, care i-a informat că greco-catolicii au avut acces liber la cimitir și că în 2007 parohia greco-catolică Pesceana a primit 30.000 de Lei român din bugetul de stat pentru a construi o biserică.
23. Biroul primarului Pesceana a informat Guvernul că nici o comunitate religioasă nu a fost împiedicată să utilizeze cimitirul și că poliția nu a înregistrat niciun incident în ultimii ani. Declarațiile celor doi preoți locali au fost atașate de raportul primarului. Preotul ortodox a explicat că preotul grec-catholic a fost permis în cimitir pentru a îngropa membrii decedați ai comunității sale, dar l-a acuzat de a efectua ritualuri grec-catholic pentru credincioșii ortodoxi decedați. Dl Tudor a declarat că accesul lor era încă restricționat și că presiunile au fost exercitate asupra membrilor comunității greco-catolice de a demisiona de la Biserica lor și de a se alătura Bisericii Ortodoxe.
24. În 2011 preotul ortodox a depus o plângere penală împotriva unui credincios greco-catolic care i-a îngropat părintele decedat în cimitirul satului, potrivit riților greco-catolici. Procurorul a hotărât să nu judece, reprezentând că credincioșii greco-catolici aveau dreptul, recunoscută de o ordonanță judiciară, să folosească cimitirul; procurorul a remarcat, de asemenea, că nu s-a făcut nici un prejudiciu mormintelor vecine aparținând familiilor ortodoxe. O altă înmormântare a avut loc în 2011 și acuzațiile de brutalitate a poliției împotriva credincioșilor greco-catolici în urma serviciului religios au fost respinse ca nefondate de procuror. 25. Se pare că autoritățile locale Pesceana au decis recent să creeze un nou cimitir pentru toate credințele.
26. Exceptele din legislația internă relevantă privind executarea hotărârilor finale sunt prezentate în parohia greco-catolică Bogdan Vodă c. România, nr. 26270/04, §§ 31-32, 19 noiembrie 2013. 27. Legea și practicile interne relevante privind situația generală a grupurilor religioase recunoscute, în special situația comunității greco-catholice, sunt descrise în Remetii pe Somes GreekCatholic Parish c. România (dec.), nr. 13073/03, §§ 11-12, 9 septembrie 2014.
1. The applicants in the present case are the Greek-Catholic parish of Pesceana, a religious body created on 20 January 2005 in Pesceana, as well as some of its members, Romanian nationals living in Pesceana. Their names, year of birth and place of residence appear in the first appendix to this report. The applicant Mr Victor Tudor acted as their representative.
The Romanian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Ms C. Brumar, from the Ministry of Foreign Affairs.
The Romanian Greek-Catholic Association was granted leave to intervene in the proceedings.
The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.
On 19 January 2005 Mr Victor Tudor, who at that time was the Orthodox priest of the Pesceana parish, decided together with 358 members of his parish, to join the Eastern Catholic Church (“the GreekCatholic Church”). The next day they were recognised as a parish by the GreekCatholic Archdiocese of Blaj (Mitropolia Româna Unită cu Roma Blaj) and Mr Tudor was ordained priest of that parish. The applicant parish thus became legitimate under the applicable laws.
On 22 January 2005 the Pesceana local authorities refused to recognise the new parish, denied its members access to the village church and cemetery, and advised the Râmnicul Orthodox Diocese (Episcopia Râmnicului) to take appropriate action against Mr Tudor. On 29 March 2005 the local council reiterated its decision. On 3 June 2005 they also refused to allow the Greek-Catholic parish to hold its religious gatherings in a deserted school building.
On 24 January 2005 Mr Tudor resigned from his previous position in the Orthodox Church. He was defrocked the next day, and the Orthodox Church sent a new Orthodox priest to the local parish.
On 27 January 2005 the Râmnicul Orthodox Diocese lodged a request, by means of the urgent procedure (ordonanță președențială), concerning ownership of Church property. In a final decision of 8 March 2005 the Vâlcea County Court ordered Mr Tudor to surrender the property belonging to the Orthodox Church to the plaintiff and to stop using the village church and cemetery for Greek-Catholic practices.
On 24 February 2005 the Ministry of Culture and Religious Affairs asked the GreekCatholic archdiocese to re-examine its decision to ordain Mr Tudor as a Greek-Catholic priest in Pesceana. They suggested that his withdrawal might facilitate the dialogue between the two parishes in the community.
On 27 May 2005 the Pesceana local authorities transferred ownership of the cemetery to the Orthodox parish. On 17 June 2005 they delivered the title deeds for the land to the Orthodox parish. However, on 10 October 2008 in proceedings instituted by the Pesceana local authorities against the Greek-Catholic Church, the Vâlcea County Court declared the deeds null and void.
Several members of the Pesceana Greek-Catholic parish lodged a complaint against the local authorities and the Orthodox community with the National Council against Discrimination. The council examined the administrative decision of 22 January 2005 and noted that the plaintiffs had been denied access to the village church and cemetery. It concluded that the local authorities had breached the applicants’ freedom of conscience and disregarded their religious autonomy. Consequently, the Council issued a warning to the local authorities. It gave its decision on 31 August 2005.
The conflicts between the two religious communities escalated. The Orthodox community prohibited the Greek-Catholics from entering the cemetery to bury their dead or honour their memory. According to the applicants, they suffered increased pressure to revert to Orthodoxy: they were asked to sign a declaration renouncing their Catholicism if they wanted the local authorities to deliver any official service; they received unjustified fines; some of them were threatened with dismissal from their jobs; and the local school organised a public demonstration against the Catholic Church. Some 300 individuals gave written statements that they had been misled by Mr Tudor into changing their faith. Some people lodged criminal complaints against those who had allegedly threatened them in order to force them to revert to Orthodoxy. The Greek-Catholic archdiocese intervened in their favour by engaging in a written exchange with the local authorities. It was, however, to no avail.
Several criminal complaints were also lodged by both parties to the conflict, mainly concerning incidents that occurred in 2005 and 2006.
On 21 March 2005, using the urgent procedure, the applicant parish sought to compel the Orthodox parish to allow Greek-Catholics the right to use the village cemetery to bury their dead and for memorial services.
On 6 September 2005 the Drăgășani District Court found in favour of the applicant parish. On 19 January 2006 the Vâlcea County Court upheld the decision, which thus became final. The courts held that the applicant parish had been recognised by the Greek-Catholic Church and was thus legally constituted. It reiterated that, according to the Religious Freedom Act, as the village had only one cemetery, all individuals had to have access to the burial grounds, irrespective of their faith.
As the Greek-Catholics continued to be denied access to the cemetery by the Orthodox community, the applicant parish sought the services of a bailiff. On 3 February 2006 the County Court issued an enforcement order concerning the decision of 19 January 2006.
On 13 February 2006 the bailiff notified the Pesceana Orthodox Church and the Râmnicu Orthodox Diocese of his intention to enforce the above decision and sought assistance from the police. On 18 and 20 February 2006 a group of persons from Pesceana and the neighbouring villages did not allow the applicants, the bailiff or the police to enter the cemetery. Not even the police intervention on behalf of the applicants was able to deter the opposing parish. According to the bailiff’s report, the new Orthodox priest refused to assist him and the GreekCatholics of the village in the enforcement attempts or to talk with his followers. He claimed that he was engaged in other religious duties at that time. As the two parties became violent, the bailiff stopped the proceedings in order to avoid any escalation.
The Orthodox parish objected to the enforcement proceedings and on 22 February 2006 the Drăgășani District Court temporarily suspended the enforcement order until a final ruling had been given on the objection.
On 16 May 2006 the Drăgășani District Court held that the decision of 6 September 2005 was enforceable until the litigation concerning ownership of the cemetery had been examined (see paragraph 10 above). It nevertheless maintained the suspension of the enforcement order until a final ruling had been given on the objection. The decision became final on 3 November 2006, when the Vâlcea County Court dismissed an appeal lodged by the applicants.
On 19 May 2006 several members of the applicant parish (see appendix two below) lodged an action against the Orthodox parish and the Râmnicu Orthodox Diocese seeking access to the cemetery to bury their dead and perform the relevant rituals.
On 14 October 2008 the Vâlcea County Court partially allowed the request. A final ruling in the case was given on 26 February 2009 by the Pitești Court of Appeal. The courts took note of the fact that the title deeds delivered to the Orthodox parish had been declared null and void. Using the same arguments as those advanced by the County Court under the urgent procedure, the courts recognised the rights of the Greek-Catholic members of the community to be buried in the Greek-Catholic tradition. The Court of Appeal further decided that persons who embraced the Greek-Catholic faith would not be allowed to perform Greek-Catholic rituals for deceased members of their families who had been buried according to the Orthodox tradition. In so deciding, the Court of Appeal considered that the person’s own convictions at the time of death should be subsequently respected by the family in the choice of rites.
After communication of the application, the Government sought information about the current situation in Pesceana. The State Secretary for Religious Affairs approached the Râmnicu Orthodox Diocese, which informed him that Greek-Catholics had free access to the cemetery and that in 2007 the Pesceana Greek-Catholic parish had received 30,000 Romanian Lei from the State budget in order to build a church.
The Pesceana mayor’s office informed the Government that neither religious community was being obstructed from using the cemetery and that the police had recorded no incidents in recent years. Statements by the two local priests were attached to the mayor’s report. The Orthodox priest explained that the Greek-Catholic priest was allowed into the cemetery in order to bury the deceased members of his community, but accused him of performing Greek-Catholic rituals for deceased Orthodox believers. Mr Tudor declared that their access was still restricted and that pressure had been exerted on members of the Greek-Catholic community to resign from their Church and join the Orthodox Church.
In 2011 the Orthodox priest lodged a criminal complaint against a Greek-Catholic believer who had buried her deceased parent in the village cemetery according to Greek-Catholic rites. The prosecutor decided not to prosecute, reiterating that the Greek-Catholic believers had a right, which had been recognised by a court order, to use the cemetery; the prosecutor also noted that no damage had been done to the neighbouring graves belonging to Orthodox families. Another burial took place in 2011 and allegations of police brutality against Greek-Catholic believers in the aftermath of the religious service were dismissed as unfounded by the prosecutor.
It appears that the Pesceana local authorities have recently decided to create a new cemetery for all faiths.
Excerpts from the relevant domestic law concerning the enforcement of final judgments are given in Bogdan Vodă Greek-Catholic Parish v. Romania, no. 26270/04, §§ 31-32, 19 November 2013.
The relevant domestic law and practice concerning the general situation of recognised religious groups, and in particular the situation of the Greek-Catholic community, are described in Remetii pe Somes GreekCatholic Parish v. Romania (dec.), no. 13073/03, §§ 11-12, 9 September 2014.