A.M. împotriva Franței

SECȚIUNEA A CINCEA DECIZIE Cerere n 43963/13 A.M. împotriva Franței Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care are loc la 19 mai 2015 într-un comitet compus din Ganna Yudkivska, președinte, Vincent A. De Gaetano, André Potocki, judecători, și din Milano Blaško, grefier adjunct al secțiunii, având în vedere cererea formulată la 5 iulie 2013, După ce a deliberat, pronunță următoarea decizie FACTE ȘI PROCEDURA Reclamantul, dl A.M., este un cetățean sudanez născut în 1978 și rezident în Grenoble. Președintele secțiunii a accesat cererea de nedivulgare a identității sale formulată de reclamant [art. 47 alineatul (3) din Regulamentul de procedură] și a fost reprezentat în fața Curții de către domnul Meyer, avocat la Paris.

A fost reprezentat de agentul său, F. Alabrune, director al afacerilor juridice la Ministerul Afacerilor Externe. Invocând art. 3 din Convenție, reclamantul a declarat că o trimitere la Sudan a fost supusă unor tratamente contrare acestei dispoziții. La 3 septembrie 2013, instanța care a servit drept președinte al secțiunii căreia i s-a atribuit cauza a decis să informeze guvernul, în temeiul articolului 39 din Regulamentul de procedură al Curții, să nu trimită reclamantul în Sudan pe durata procedurii în fața Curții. În aceeași zi, Curtea a decis să comunice cererea guvernului. La 20 decembrie 2013, guvernul și-a prezentat observațiile cu privire la justificarea cererii.

Curtea l-a invitat pe reclamant să își prezinte observațiile ca răspuns la observațiile guvernului până la 20 februarie 2014. Prin scrisoarea din 24 martie 2014, adresată Consiliului reclamantului, Curtea a invitat a doua oară Consiliul reclamantului să își prezinte observațiile ca răspuns la observațiile guvernului. Această scrisoare a rămas fără răspuns. La 17 decembrie 2014, o ultimă scrisoare de relansare cu confirmare de primire a fost trimisă de către grefa adresată Consiliului reclamantului, care a rămas, de asemenea, fără răspuns. În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai intenționează să își mențină cererea [art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție].

În absența unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 alineatul (1) din Convenție. Prin urmare, este necesar să se șteargă cazul din rol. Prin urmare, aplicarea articolului 39 din regulament se încheie. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Făcut în franceză și apoi comunicat în scris la 11 iunie 2015. Milano Blaško Ganna Yudkivska Premier Adjunct Președinte

CINQUIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 43963/13 A.M. contre la France La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant le 19 mai 2015 en un comité composé de : Ganna Yudkivska, présidente, Vincent A. De Gaetano, André Potocki, juges, et de Milan Blaško, greffier adjoint de section , Vu la requête susmentionnée introduite le 5 juillet 2013, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante :

FAITS ET PROCÉDURE

Le requérant, M. A.M., est un ressortissant soudanais né en 1978 et résidant à Grenoble. Le président de la section a accédé à la demande de non ‑ divulgation de son identité formulée par le requérant (article 47 § 3 du règlement). Il a été représenté devant la Cour par M e M. Meyer, avocat à Paris. Le Gouvernement français (« le Gouvernement ») a été représenté par son agent, M. F. Alabrune, directeur des affaires juridiques au ministère des Affaires étrangères. Invoquant l’article 3 de la Convention, le requérant allèguait qu’un renvoi vers le Soudan l’exposerait à être soumis à des traitements contraires à cette disposition. Le 3 septembre 2013, la juge faisant fonction de président de la section à laquelle l’affaire fut attribuée décida d’indiquer au Gouvernement, en application de l’article 39 du règlement de la Cour, de ne pas procéder au renvoi du requérant vers le Soudan pour la durée de la procédure devant la Cour.

Le même jour, la Cour décida de communiquer la requête au Gouvernement. Le 20 décembre 2013, le Gouvernement transmit ses observations sur le bien-fondé de la requête. La Cour invita le requérant à présenter ses observations en réponse à celles du Gouvernement avant le 20 février 2014. Par une lettre en date du 24 mars 2014 adressée au conseil du requérant, la Cour invita une seconde fois le conseil du requérant à présenter ses observations en réponse à celles du Gouvernement. Cette lettre est demeurée sans réponse. Le 17 décembre 2014, une dernière lettre de relance avec accusé de réception fut adressée par le greffe au conseil du requérant. Cette lettre est également demeurée sans réponse.

EN DROIT À la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête (article 37 § 1 a) de la Convention). En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 de la Convention. Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle. L’application de l’article 39 du règlement prend ainsi fin. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Fait en français puis communiqué par écrit le 11 juin 2015. Milan Blaško Ganna Yudkivska Greffier adjoint Présidente