Comunicat la 21 mai 2015 CINCEA SECȚIUNE Cererea nr. 2533/13 UNIUNEA FAMILELOR ÎN EUROPA împotriva Franței introdusă la 4 aprilie 2013 EXPOSAT DE FAPTE recurenta, Uniunea Familiilor în Europa (inclusiv UFE) este o persoană juridică de drept francez al cărei sediu este în Meylan. Ea este reprezentată în fața Curții de către dna Sylvie Chabrun-Lepany, avocată la Paris. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează. Legea constituțională nr. 2008-724, 23 iulie 2008, a modificat titlul XI al Constituției, referitor la Consiliul Economic și Social, dându-i noua denumire de 58-1360 din 29 decembrie 1958 privind legea organică referitoare la Consiliul Economic și Social a fost modificată printr-o lege organică din 28 iunie 2010, care a rescris art. 7 privind componența sa.
Astfel, CESE este compus din trei colegii: 100-quarante membri care se află în cadrul vieții economice și al dialogului social ; 60 de membri care își au sediul în cadrul coeziunii sociale și teritoriale și al vieții asociative; treizeci și trei de membri care își au sediul în temeiul protecției naturii și a mediului. 2010-866 din 29 iulie 2010 precizează condițiile de desemnare a membrilor și prevede în special că reprezentanții asociațiilor familiale sunt în număr de zece: șase sunt numiți în mod direct de către Uniunea Națională a Asociațiilor de Familie ( Recurenta este o asociație de familie constituită în temeiul articolului L. 211-1 din Codul familiei și al asistenței sociale. Aceasta nu este membră a UNAF și precizează că nu dorește să devină membră a acestuia din cauza diferențelor de opinii.
Având în vedere, în special, că modalitățile de desemnare a reprezentanților asociațiilor familiale din CESE erau incompatibile cu articolele 11 și 14 din Convenție în acest sens sancționau asociațiile familiale care, la fel ca aceasta, nu doresc să adere la UNAF, recurenta sesizează Consiliul cu privire la o cerere de anulare a competențelor de la art. 4 din Decretul din 29 iulie 2010. După ce a anexat cererea la alte instanțe îndreptate împotriva aceluiași decret, Consiliul de Stat a respins-o printr-o hotărâre din 8 octombrie 2012. dispozițiile decretului atacat nu au constituit discriminare între asociațiile familiale aderente la UNAF și alte asociații familiale în măsura în care acestea nu au desemnat, prin ele însele, asociații familiale care nu sunt membre ale CESE.
nu au avut nici ca obiect, nici ca efect obligarea asociațiilor familiale să adere la UNAF pentru a fi reprezentate în CESE și, în consecință, mai degrabă decât ca mijloc întemeiat pe faptul că acestea nu ar cunoaște libertatea de asociere garantată în special prin dispozițiile art. 11 din Convenție (...) prin instituirea unei astfel de constrângeri nu poate fi decât deviat de dreptul intern relevant Articolele 69, 70 și 71 din Constituția franceză, referitoare la Consiliul Economic, Social și de Mediu, sunt astfel formulate art. 69 Consiliul Economic, Social și de mediu, sesizat de guvern, își dă avizul cu privire la proiectele de lege, de ordonanță sau de decret, precum și cu privire la propunerile de legi care îi sunt prezentate.
Un membru al Consiliului Economic, Social și de Mediu poate fi desemnat de acesta pentru a prezenta în fața adunărilor parlamentare avizul Consiliului cu privire la proiectele sau propunerile care i-au fost prezentate. Consiliul Economic, Social și de Mediu poate fi sesizat prin intermediul unor cereri în condițiile prevăzute de o lege organică. După examinarea cererei, acesta face cunoscute guvernului și Parlamentului acțiunile ulterioare pe care le propune să le dea. Consiliul Economic, Social și de Mediu poate fi consultat de către guvern și Parlament cu privire la orice problemă de natură economică, socială sau de mediu și poate fi consultat și cu privire la proiectele de lege de programare care definesc orientările multianuale ale finanțelor publice.
Orice plan sau proiect de lege de programare cu caracter economic, social sau de mediu îi este prezentat spre avizare. art. 71 Componența Consiliului Economic, Social și de Mediu, al cărui număr de membri nu poate depăși două sute treizeci și trei, iar normele sale de funcționare sunt stabilite printr-o lege organică.
Asociațiile familiale sunt asociații declarate liber create în temeiul Legii nr. 1 iulie 1901 privind contractul de asociere, care au ca obiectiv esențial apărarea tuturor intereselor materiale și morale, fie ale tuturor familiilor, fie ale anumitor categorii ale acestora, și care cuprind: familii constituite din căsătorie sau pactul civil de solidaritate și filiație; cupluri căsătorite sau legate de un pact civil de solidaritate fără copii; orice persoană fizică care are în mod legal grijă de copii prin filiație sau prin adopție, sau care exercită autoritatea părintească sau tutelă asupra unuia sau mai multor copii a căror sarcină este efectivă și permanentă (articolul L. 211-1 din Codul de Acțiune Socială și Familie.
La art. 211-2 din Codul de Acțiune Socială și Familie prevede posibilitatea de a înființa în fiecare departament, o federație departamentală (familială) și, la nivel național, o federație a asociațiilor familiale. Aceasta din urmă este compusă din asociațiile departamentale ale asociațiilor familiale care îi oferă statutul de membru, și federațiile, confederațiile, asociațiile familiale naționale care includ asociațiile și secțiunile care aderă la asociațiile departamentale (art. 211-5 din codul menționat anterior).
La nivel național și unitățile departamentale ale asociațiilor familiale sunt abilitate, fără a aduce atingere tuturor drepturilor și prerogativelor care pot rezulta din statutul lor, să ofere autorităților publice un aviz cu privire la problemele de ordine familială și să le propună măsurile care par a fi conforme cu interesele materiale și morale ale familiilor; 2 să reprezinte oficial pe lângă autoritățile publice toate familiile și, în special, să desemneze sau să propună delegații familiilor diferitelor consilii, adunări sau alte organisme instituite de stat, regiune, departament, municipalitate; 3 să gestioneze orice serviciu de interes familial pe care autoritățile publice îl consideră necesar pentru a le încredința sarcina; 4 să exercite în fața tuturor instanțelor, fără a fi nevoit să justifice o aprobare sau o autorizație prealabilă din partea autorității publice, în special din partea recunoașterii prevăzute la articolul L. 421-1 din Codul de consum, acțiunea civilă referitoare la faptele de natură să aducă atingere intereselor morale și materiale ale familiilor, inclusiv pentru infracțiunile prevăzute la art. 227-24 din Codul penal.
Fiecare asociație de familie sau federație de asociații familiale, în limita statutului său, își păstrează dreptul de a reprezenta în fața autorităților publice interesele pe care le-a suportat (articolul L. 211-3 din Codul de acțiune socială și al familiilor). Invocând articolele 9 și 11 din Convenție, recurenta se plânge că reprezentanții asociațiilor familiale din CESE sunt fie direct desemnați de către UNAF, fie de către circulația familială cu recrutare generală autorizată în acest scop de către aceasta din urmă. În consecință, întrucât nu este membră a UNAF și nu dorește să devină membră a acestuia, aceasta ar fi în practică privată de posibilitatea de a fi reprezentată în cadrul CESE, susținând că, pentru a fi reprezentată în mod oficial în fața autorităților publice și în special în cadrul CESE, aceaceasta este obligată să facă acest lucru, de fapt, în afara UNAF, denunță o încălcare a dreptului de a nu adera la o asociație.
Invocând art. 14 din Convenție, coroborat cu art. 11 din Convenție, reclamanta denunță discriminarea între asociațiile familiale care, la fel ca acestea, aleg să nu adere la UNAF, și cele care aleg să adere, rezultând din faptul că numai secundele au acces la CESE din moment ce UNAF are dreptul exclusiv la desemnarea directă sau indirectă a reprezentanților asociațiilor familiale în cadrul acestuia din urmă. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI A avut recurenta posibilitatea de a solicita ca UNAF să includă un membru al Uniunii Familiilor din Europa printre cei șase membri ai CESE, pe care îl desemnează direct, sau de a desemna unul dintre cei patru reprezentanți ai asociațiilor familiale, și, în caz de refuz, de a sesiza instanțele interne în temeiul dispozițiilor convenției pe care o aplică Curții?
S-a întâmplat vreodată ca LUNAF să desemneze membri ai asociațiilor familiale care nu erau afiliate sau să aibă dreptul la asociații familiale care nu îi erau afiliate să numească reprezentanți? Faptul că reprezentanții asociațiilor familiale din CESE sunt fie direct desemnați de către UNAF, fie de către circulația familială cu recrutare generală, autorizată în acest scop de aceasta din urmă, are drept consecință faptul că asociațiile familiale care, cum ar fi reclamanta, nu doresc să adere la UNAAF, sunt lipsite de posibilitatea de a fi reprezentate în CESE? În acest sens, având în vedere competențele și sarcinile CESE, care sunt dezavantajele specifice care rezultă din această imposibilitate, ale cărei consecințe asupra realizării obiectului social al asociației solicitante ar fi astfel încât acestea ar obliga-o să adere la UNAF?
Având în vedere, în special, răspunsul la această ultimă întrebare, are recurenta, dacă este cazul, dreptul de a deduce din această imposibilitate o încălcare a drepturilor garantate prin articolele 9 și 11 din convenție, în special a dreptului de asociere
Communiquée le 21 mai 2015
Requête n o 25317/13 UNION DES FAMILLES EN EUROPE contre la France introduite le 4 avril 2013
La requérante, l’Union des Familles en Europe (« UFE »), est une personne morale de droit français dont le siège est à Meylan. Elle est représentée devant la Cour par M e Sylvie Chabrun-Lepany, avocate à Paris. A. Les circonstances de l’espèce Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par la requérante, peuvent se résumer comme suit. La loi constitutionnelle n o 2008-724 du 23 juillet 2008 a modifié le titre XI de la Constitution, relatif au Conseil économique et social, lui donnant la nouvelle dénomination de « Conseil économique, social et environnemental » (« CESE »). À la suite de cette révision, l’ordonnance organique n o 58-1360 du 29 décembre 1958 portant loi organique relative au Conseil économique et social a été modifiée par une loi organique du 28 juin 2010, qui a réécrit l’article 7 relatif à sa composition.
Le CESE est ainsi composé de trois collèges : cent-quarante membres qui siègent au titre de la vie économique et du dialogue social ; soixante membres qui siègent au titre de la cohésion sociale et territoriale et de la vie associative ; trente ‑ trois membres qui siègent au titre de la protection de la nature et de l’environnement. L’article 4 du décret n o 2010-886 du 29 juillet 2010 précise les conditions de désignation des membres. Il prévoit en particulier que les représentants des associations familiales sont au nombre de dix : six sont directement désignés par l’union nationale des associations familiales (« UNAF ») ; les quatre autres sont désignés par « les mouvements familiaux à recrutement général habilités à cet effet par l’[UNAF] ». La requérante est une association familiale constituée en application de l’article L. 211-1 du code de la famille et de l’aide sociale.
Elle n’est pas membre de l’UNAF et précise qu’elle ne souhaite pas le devenir en raison de divergences de vues.
Considérant notamment que les modalités de désignation des représentants des associations familiales au CESE étaient incompatibles avec les articles 11 et 14 de la Convention en ce qu’elles pénalisaient les associations familiales qui, comme elle, ne souhaitent pas adhérer à l’UNAF, la requérante saisit le Conseil d’État d’une demande d’annulation pour excès de pouvoirs de l’article 4 du décret du 29 juillet 2010. Après avoir joint la requête à d’autres requêtes dirigées contre ce même décret, le Conseil d’État la rejeta par un arrêt du 8 octobre 2012. Il jugea en particulier que « les dispositions du décret attaquées ne [créaient pas de] discrimination entre les associations familiales adhérentes à l’UNAF et les autres associations familiales dès lors qu’elles n’interdis[ai]ent pas, par elles-mêmes, à l’UNAF d’habiliter des associations familiales non adhérentes à désigner des représentants au sein du CESE ». Il jugea également que ces dispositions « n’[avaient] ni pour objet ni pour effet de contraindre les associations familiales à adhérer à l’UNAF pour être représentées au CESE » et qu’en conséquence, « le moyen tiré de ce qu’elles méconnaîtraient la liberté d’association garantie notamment par les stipulations de l’article 11 de la Convention (...) en instituant une telle contrainte ne peut être qu’écarté ». B. Le droit interne pertinent Les articles 69,
70 et 71 de la Constitution française, relatifs au Conseil économique, social et environnemental, sont ainsi libellés : Article 69 « Le Conseil économique, social et environnemental, saisi par le gouvernement, donne son avis sur les projets de loi, d’ordonnance ou de décret ainsi que sur les propositions de lois qui lui sont soumis. Un membre du Conseil économique, social et environnemental peut être désigné par celui-ci pour exposer devant les assemblées parlementaires l’avis du Conseil sur les projets ou propositions qui lui ont été soumis. Le Conseil économique, social et environnemental peut être saisi par voie de pétition dans les conditions fixées par une loi organique. Après examen de la pétition, il fait connaître au Gouvernement et au Parlement les suites qu’il propose d’y donner.
» Article 70 « Le Conseil économique, social et environnemental peut être consulté par le Gouvernement et le Parlement sur tout problème de caractère économique, social ou environnemental. Le Gouvernement peut également le consulter sur les projets de loi de programmation définissant les orientations pluriannuelles des finances publiques. Tout plan ou tout projet de loi de programmation à caractère économique, social ou environnemental lui est soumis pour avis. » Article 71 « La composition du Conseil économique, social et environnemental, dont le nombre de membres ne peut excéder deux cent trente-trois, et ses règles de fonctionnement sont fixées par une loi organique.
» Les associations familiales sont des associations déclarées librement créées dans le cadre de la loi du 1 er juillet 1901 relative au contrat d’association, qui ont pour but essentiel la défense de l’ensemble des intérêts matériels et moraux, soit de toutes les familles, soit de certaines catégories d’entre elles, et qui regroupent : des familles constituées par le mariage ou le pacte civil de solidarité et la filiation ; des couples mariés ou liés par un pacte civil de solidarité sans enfant ; toutes personnes physiques soit ayant charge légale d’enfants par filiation ou adoption, soit exerçant l’autorité parentale ou la tutelle sur un ou plusieurs enfants dont elles ont la charge effective et permanente (article L. 211-1 du code de l’action sociale et des familles).
L’article 211-2 du code de l’action sociale et des familles prévoit la possibilité de créer dans chaque département, une fédération départementale dite « union départementale des associations familiales » et, au niveau national, une fédération dite « union nationale des associations familiales ». Cette dernière est composée par les unions départementales des associations familiales qui lui apportent leur adhésion, et les fédérations, confédérations, associations familiales nationales regroupant au niveau national les associations et sections adhérentes aux unions départementales (article L. 211-5 du code précité).
L’union nationale et les unions départementales des associations familiales sont habilitées, sans préjudice de tous les droits et prérogatives pouvant résulter de leurs statuts, à : 1 o donner leur avis aux pouvoirs publics sur les questions d’ordre familial et leur proposer les mesures qui paraissent conformes aux intérêts matériels et moraux des familles ; 2 o représenter officiellement auprès des pouvoirs publics l’ensemble des familles et notamment désigner ou proposer les délégués des familles aux divers conseils, assemblées ou autres organismes institués par l’État, la région, le département, la commune ; 3 o gérer tout service d’intérêt familial dont les pouvoirs publics estimeront devoir leur confier la charge ; 4 o exercer devant toutes les juridictions, sans avoir à justifier d’un agrément ou d’une autorisation préalable de l’autorité publique, notamment de l’agrément prévu à l’article L. 421-1 du code de la consommation, l’action civile relativement aux faits de nature à nuire aux intérêts moraux et matériels des familles, y compris pour les infractions prévues par l’article 227-24 du code pénal.
Chaque association familiale ou fédération d’associations familiales, dans la limite de ses statuts, conserve le droit de représenter auprès des pouvoirs publics les intérêts dont elle a assumé la charge (article L. 211-3 du code de l’action sociale et des familles). GRIEFS Invoquant les articles 9 et 11 de la Convention, la requérante se plaint du fait que les représentants des associations familiales au CESE sont soit directement désignés par l’UNAF, soit désignés par les mouvements familiaux à recrutement général habilités à cet effet par cette dernière. En conséquence, n’étant pas membre de l’UNAF et ne souhaitant pas le devenir, elle se verrait en pratique privée de la possibilité d’être représentée au CESE.
Soutenant que, pour être officiellement représentée auprès des pouvoirs publics et notamment au CESE, elle se trouve obligée « en fait » d’adhérer à l’UNAF, elle dénonce une violation du droit de ne pas adhérer à une association. Invoquant l’article 14 de la Convention combiné avec l’article 11 de la Convention, la requérante dénonce une discrimination entre les associations familiales qui, comme elles, choisissent de ne pas adhérer à l’UNAF, et celles qui choisissent d’y adhérer, résultant du fait que seules les secondes ont accès au CESE dès lors que l’UNAF a l’exclusivité de la désignation directe ou indirecte des représentants des associations familiales au sein de ce dernier.
1. La requérante peut-elle se dire victime, au sens de l’article 34 de la Convention, des violations de la Convention qu’elle dénonce ? La requérante avait-elle la possibilité de demander à l’UNAF d’inclure un membre de l’Union des Familles en Europe parmi les six membres du CESE que l’UNAF désigne directement, ou de l’habiliter à désigner un des quatre autres représentants des associations familiales, et, en cas de refus, de saisir les juridictions internes sur le fondement des dispositions de la Convention qu’elle invoque devant la Cour ? Est-il déjà arrivé que l’UNAF désigne des membres d’associations familiales qui ne lui étaient pas affiliées, ou habilite des associations familiales qui ne lui étaient pas affiliées à désigner des représentants ? 2. Le fait que les représentants des associations familiales au CESE sont, soit directement désignés par l’UNAF, soit désignés par les mouvements familiaux à recrutement général habilités à cet effet par cette dernière, a-t-il pour conséquence que les associations familiales qui, comme la requérante, ne souhaitent pas adhérer à l’UNAF, se voient privées de la possibilité d’être représentées au CESE ? Dans l’affirmative, vu les compétences et les missions du CESE,
quels sont les désavantages précis résultant de cette impossibilité dont les conséquences sur l’accomplissement de l’objet social de l’association requérante seraient tels qu’ils la contraindraient « en fait » à adhérer à l’UNAF ? Eu égard notamment à la réponse à cette dernière question, la requérante est-elle le cas échéant fondée à déduire de cette impossibilité une violation des droits garantis par les articles 9 et 11 de la Convention, notamment du droit d’association « négatif » ?