- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 24 octombrie 2024
- Stat pârât
- ARM
- Articole
- Articolul 1, Articolul 6, Articolul 1 din Protocolul 1
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 6
- Încălcare — Articolul 1 din Protocolul 1
Movsisyan împotriva Armeniei
Traducere în română Auto
CAUZA DE CAUZĂ DE CAZUL MOVSIYAN c. ARMENIA (Declarația nr. 19133/20) HOTĂRÂREA STASBOURG 24 octombrie 2024 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Movsisyan c. Armenia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Quarta Secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Anne Louise Bormann, Președintele Sebastian Rădulețu, Mateja Urović, judecători și Viktoriya Maradodina, Secretarul adjunct al secțiunii interioare, deliberat în particular la 3 octombrie 2024, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere împotriva Armeniai depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”), la 23 martie 2020. Reclamantul a fost reprezentat de dl A. Apikyan, un avocat care practică în Erevan.
Guvernul armenian („Guvernul”) a primit notificarea cererii. FACTE Detaliile reclamantului și informațiile relevante pentru cerere sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamantul s-a plâns de neexecutarea unei decizii interne și a formulat, de asemenea, alte plângeri în temeiul dispozițiilor Convenției. PRESUPUSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLUL 6 § 1 AL CONVENȚIEII ȘI ARTICOLUL 1 AL PROTOCOLULUI N . 1 Reclamantul s-a plâns în principal de neexecutarea deciziei interne acordate în favoarea sa. El s-a bazat pe art. 6 § 1 din Convenție și pe art. 1 din Protocolul nr.
Guvernul a susținut că cererea este inadmisibilă pentru abuzul asupra dreptului de cerere individuală și pentru neapăsarea remediilor interne. După examinarea argumentelor guvernamentale și justificarea probelor, Curtea nu consideră motive suficiente pentru a accepta obiecțiile lor, care trebuie, prin urmare, respinse. Curtea reiterează că executarea unei hotărâri din partea oricărei instanțe trebuie considerată o parte integrantă a unei „audieri” în sensul articolului
Se referă, de asemenea, la jurisprudența sa privind neexecuția sau aplicarea întârziere a hotărârilor interne finale (a se vedea Hornsby c. Grecia, nr. 18357/91, § 40, Raporturi de hotărâri și hotărâri 1997 II). Khachatryan c. Armenia (n. 31761/04, 1 decembrie 2009) și Nikoghosyan c. Armenia (n. 75651/11, 18 mai 2017), Curtea a constatat deja o încălcare a aspectelor similare cu cele din acest caz.
După examinarea tuturor materialelor prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudența sa privind acest subiect, Curtea consideră că, în caz instant, autoritățile nu au desfășurat toate eforturile necesare pentru aplicarea integrală și în timp util a deciziei în favoarea reclamantului.
Aceste plângeri sunt, prin urmare, admisibile și dezvăluie o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție și a art. 1 din Protocolul nr. 1. Reclamantul a prezentat, de asemenea, o plângere în temeiul articolului 13 din Convenție. Având în vedere faptele cauzei și concluziile sale de mai sus, Curtea consideră că a examinat principalele întrebări juridice formulate în prezenta cerere (a se vedea punctele 8-11 de mai sus) și că, în consecință, nu este necesar să examineze această plângere (a se vedea mutatis mutandis Centrul for Legal Resources, în numele acesteia) Valentin Câmpeanu c. România [GC], nr. 47848/08, ECHR 2014). APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEII
Respectând faptul că ar fi avut în vedere documentele în posesia sa și jurisprudența sa (a se vedea, în special, Khachatryan și Nikoghosyan, ambele hotărâri menționate mai sus), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumei indicate în tabelul adăugat.
Curtea constată, de asemenea, că statul reclamant are o obligație de a aplica hotărârea care rămâne executabilă. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL, UNANIMOUS, declară plângerile în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 admisibil și constată că nu este necesar să se examineze restul plângerii în temeiul articolului 13 din Convenție; că această cerere dezvăluie încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 privind neexecuția deciziei interne în favoarea reclamantului; deține că Statul pârât asigură, prin mijloace adecvate, în termen de trei luni, aplicarea deciziei interne în curs de desfășurare menționate în tabelul anexat; deține (a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, suma indicată în tabelul adăugat, care urmează să fie convertită în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe valoarea de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 24 octombrie 2024, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Anne Louise Bormann Președintele adjunct al Registrului interimar Apendice APPENDIX Solicitări depunând plângeri în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 (neexecuție sau întârziere de aplicare a deciziilor interne) Cerere nr. Data introducerii Denumirea reclamantului Anul nașterii Reprezentantul și locația Reprezentantului Reprezentantului Data de începere a perioadei de neexecuție Data de încheiere a perioadei de neexecuție Durata procedurii de punere în aplicare Ordinea internă Valoarea acordată pentru prejudiciu moral pentru reclamant (în euro) [1] Sumele acordate pentru costurile și cheltuielile pe cerere (în euro) [2] 19133/20 23/03/2020 Vahe MOVISYAN 1954 Apikyan Artur Yerevan Curtea de Jurisdicție generală a Yerevani, 03/08/2018 22/05/2019 în așteptarea Mai mult de 5 ani (s) și 1 lună (s) și 11 zile (s) pentru a reintegra reclamantul în locul său de muncă și pentru a plăti pentru absența forțată 4.700 250 [1] Plus orice impozit care poate fi taxabil reclamantului. [2] În plus, orice impozit care poate fi imputabil reclamantului.
FOURTH SECTION
CASE OF MOVSISYAN v. ARMENIA (Application no. 19133/20) JUDGMENT STRASBOURG 24 October 2024 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Movsisyan v. Armenia, The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting as a Committee composed of: Anne Louise Bormann, President , Sebastian Rădulețu, Mateja Đurović, judges , and Viktoriya Maradudina, Acting Deputy Section Registrar , Having deliberated in private on 3 October 2024, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in an application against Armenia lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 23 March 2020.
The applicant was represented by Mr A. Apikyan, a lawyer practising in Yerevan.
The Armenian Government (“the Government”) were given notice of the application. THE FACTS
The applicant’s details and information relevant to the application are set out in the appended table.
The applicant complained of the non-enforcement of a domestic decision. He also raised other complaints under the provisions of the Convention. THE LAW
ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 6 § 1 OF THE CONVENTION AND ARTICLE 1 OF PROTOCOL N
o . 1
The applicant complained principally of the non-enforcement of the domestic decision given in his favour. He relied on Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1.
The Government argued that the application was inadmissible for abuse of the right of individual petition and failure to exhaust the domestic remedies. Having examined the Government’s arguments and supporting evidence, the Court does not see sufficient grounds to accept their objections, which must be therefore rejected.
The Court reiterates that the execution of a judgment given by any court must be regarded as an integral part of a “hearing” for the purposes of Article 6. It also refers to its case-law concerning the non-enforcement or delayed enforcement of final domestic judgments (see Hornsby v. Greece , no. 18357/91, § 40, Reports of Judgments and Decisions 1997 ‑ II).
In the leading cases of Khachatryan v. Armenia (no. 31761/04, 1 December 2009) and Nikoghosyan v. Armenia ([Committee], no. 75651/11, 18 May 2017), the Court already found a violation in respect of issues similar to those in the present case.
Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the authorities did not deploy all necessary efforts to enforce fully and in due time the decision in the applicant’s favour.
These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1. Remaining complaints
The applicant also submitted a complaint under Article 13 of the Convention. Having regard to the facts of the case and its findings above, the Court considers that it has examined the main legal questions raised in the present application (see paragraphs 8-11 above) and that accordingly there is no need to examine this complaint (see, mutatis mutandis , Centre for Legal Resources on behalf of Valentin Câmpeanu v. Romania [GC], no. 47848/08, ECHR 2014).
APPLICATION OF ARTICLE 41 OF THE CONVENTION
13. Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law (see, in particular, Khachatryan , and Nikoghosyan, both judgments cited above), the Court considers it reasonable to award the sum indicated in the appended table.
The Court further notes that the respondent State has an outstanding obligation to enforce the judgment which remains enforceable. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Declares the complaints under Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 admissible and finds that it is not necessary to examine the remaining complaint under Article 13 of the Convention; Holds that this application discloses a breach of Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 concerning the non ‑ enforcement of the domestic decision in the applicant’s favour; Holds that the respondent State shall ensure, by appropriate means, within three months, the enforcement of the pending domestic decision referred to in the appended table; Holds (a) that the respondent State is to pay the applicant, within three months, the amount indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Done in English, and notified in writing on 24 October 2024, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Viktoriya Maradudina Anne Louise Bormann Acting Deputy Registrar President APPENDIX Application raising complaints under Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 (non-enforcement or delayed enforcement of domestic decisions) Application no. Date of introduction Applicant’s name Year of birth Representative’s name and location Relevant domestic decision to be enforced Start date of non-enforcement period End date of non-enforcement period Length of enforcement proceedings Domestic order Amount awarded for non-pecuniary damage per applicant (in euros) [1] Amount awarded for costs and expenses per application (in euros) [2] 19133/20 23/03/2020 Vahe MOVSISYAN 1954 Apikyan Artur Yerevan Court of General Jurisdiction of Yerevan, 03/08/2018 22/05/2019 pending More than 5 year(s) and 1 month(s) and 11 day(s) to reinstate the applicant in his job and to pay for the forced absence 4,700 250 [1] Plus any tax that may be chargeable to the applicant. [2] Plus any tax that may be chargeable to the applicant.