- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 8 iunie 2015
- Stat pârât
- RUS
- Concluzia
- Affaire communiquée
Kuznetsova și alții împotriva Rusiei
Traducere în română AI
Comunicată la 8 iunie 2015\nSECȚIUNEA ÎNTÂI\nCererea nr. 76993/13\nAnna Yefimovna KUZNETSOVA și alții împotriva Rusiei\nși alte 11 cereri\n(a se vedea lista în anexă)\n1. Lista părților reclamante figurează în anexă.\nA. Circumstanțele speței\n2. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamanți, pot fi rezumate după cum urmează.\n3. Toți reclamanții locuiesc la Sankt Petersburg. Toate informațiile care îi privesc – numerele cererilor, datele introducerii acestor cereri, datele de naștere ale reclamanților și numele reprezentanților lor – sunt indicate în anexă.\n1. Geneza cauzei\n4. În 1984, administrația districtului Petrodvortsovski din Leningrad (исполком Петродворцовского совета народных депутатов г. Ленинграда) a atribuit folosința unui teren institutului inginerilor maritimi din Leningrad pentru trei ani.
Acest teren a fost atribuit asociației horticultorilor înființate în acest institut (коллективное огородничество).\n5. Printr-un ordin din 31 august 1990, administrația districtului Petrodvortsovski din Leningrad (Президиум Петродворцовского райсовета народных депутатов г. Ленинграда) a transmis terenul în folosință permanentă institutului și a autorizat construcția de cabane și plantarea de arbori.\n6. La 27 mai 1992, institutul a cedat drepturile sale asupra terenului asociației horticultorilor și membrilor săi.\n7. Reclamanții, membri ai acestei asociații, posedau fiecare o parte din acest teren. Au dorit să le privatizeze, în aplicarea dispozițiilor legale relevante care permiteau privatizarea cu condiția, printre altele, ca utilizatorii să aibă terenurile cu titlu de posesie permanentă (право бессрочного постоянного пользования).
Pentru a obține recunoașterea acestui titlu, au sesizat justiția cu o acțiune îndreptată împotriva administrației districtului Petrodvortsovski.\n8. Prin deciziile din 10 august 2007 și 14 iulie 2008, tribunalul districtului Petrodvortsovski din Sankt Petersburg a admis cererea reclamanților. În decizia din 14 iulie 2008, tribunalul a respins, printre altele, argumentul pârâtului conform căruia un proiect de decizie de anulare a ordinului din 31 august 1990 (paragraful 5 de mai sus) fusese pregătit. Tribunalul a observat în această privință că acest ordin era în vigoare la momentul introducerii acțiunii la tribunal. Deciziile au devenit definitive, respectiv la 6 decembrie 2007 și la 4 septembrie 2008.\n9.
La 21 iunie 2008, administrația districtului Petrodvortsovski din Sankt Petersburg a anulat (отменила) ordinul din 31 august 1990 (paragraful 5 de mai sus).\n10. La 4 septembrie 2009, administrația Sankt Petersburgului a emis un ordin de declarare a ordinului din 31 august 1990 nul (paragraful 5 de mai sus).\n11. La 9 septembrie 2009, tribunalul districtului Petrodvortsovski a pronunțat o decizie aducând precizări la decizia sa din 10 august 2007, în ceea ce privește reclamanții ale căror nume în anexa la prezentul raport sunt urmate de un asterisc. Acesta a precizat informațiile privind identitatea reclamanților și terenurile lor pentru a facilita procedura de înregistrare a dreptului lor de proprietate.\n12.
În 2009, datele exacte sunt precizate în anexa la prezentul raport, departamentul regional al Sankt Petersburgului și al regiunii Leningrad al Serviciului federal al înregistrării, cadastrului și cartografiei a consemnat în Registrul național unificat al drepturilor de proprietate (denumit în continuare „Registrul național„) dreptul de proprietate al reclamanților asupra terenurilor lor.\n2. Acțiunea vizând anularea dreptului de proprietate\n13. În august 2012, comitetul de gestiune a patrimoniului public din Sankt Petersburg (denumit în continuare „KUGI") a introdus acțiuni civile îndreptate împotriva reclamanților vizând anularea dreptului de proprietate (иск о признании отсутствующим права частной собственности) pentru terenuri din cauza neregularităților procedurii de privatizare.\n14.
Prin deciziile (ale căror date sunt indicate în anexa la prezentul raport), tribunalul districtului Petrodvortsovski a admis această cerere. Tribunalul a stabilit, printre altele, că dreptul de proprietate al reclamanților, consemnat în Registrul național, fusese dobândit de aceștia din urmă prin privatizarea terenurilor lor. Conform tribunalului, aceste acte de privatizare avuseseră loc în aplicarea articolului 3 § 9.1 din legea introductivă a noului cod funciar (a se vedea infra „dreptul intern relevant„) care permiteau consemnarea în registrul național a terenurilor ocupate cu titlu de posesie permanentă. Tribunalul a notat că acest titlu fusese stabilit prin deciziile din 10 august 2007 și 14 iulie 2008. Tribunalul a remarcat că, pronunțând aceste decizii, tribunalul ținuse cont de faptul că dreptul reclamanților la aceste terenuri decurgea din ordinele din 1984 și 1990 (paragrafele 4 și 5 de mai sus).
Or, a remarcat tribunalul, ordinul din 1990 fusese anulat la 21 iulie 2008. Tribunalul a notat că, oricum, ordinul din 1990 atribuise terenul asociației horticultorilor și nu membrilor săi. Or, conform legii federale din 15 aprilie 1998, a observat tribunalul, atribuirea părților din acest teren membrilor săi ar fi trebuit să fie efectuată nu de asociație, ci de o autoritate publică competentă. În consecință, a concluzionat tribunalul, reclamanții nu aveau decizia relevantă a administrației publice, necesară prin lege pentru a privatiza părțile lor din teren. În ceea ce privește deciziile din 2007 și 2008, tribunalul a considerat că acestea recunoscuseră titlul de posesie permanentă și nu dreptul de proprietate.
Faptul că reclamanții construiseră case pe teren nu schimba nimic la această concluzie, întrucât dreptul de proprietate asupra acestor case nu fusese consemnat în Registrul național.\n15. Prin hotărâri ale căror date sunt indicate în anexă, curtea din Sankt Petersburg a confirmat, în apel, aceste decizii pe aceleași motive. Printre alte argumente evocate în fața curții, reclamanții au făcut observația că terenurile lor nu făceau parte din cele a căror posesie este interzisă particularilor. Respingând acest argument, curtea a observat că faptul că aceste terenuri îndeplineau condițiile necesare pentru privatizare nu confirma în niciun fel dreptul de proprietate al reclamanților.\n16. Reclamanții nu au formulat recurs în casație.\nB.
Dreptul intern relevant\n17. Articolul 3 paragraful 9.1 din legea federală din 25 octombrie 2001 (nr. 137-FZ) privind punerea în vigoare a unui cod funciar dispune după cum urmează: o persoană care are un teren cu titlu de posesie permanentă, atribuit, înainte de intrarea în vigoare a prezentului cod, pentru horticultură, are dreptul să facă să se consemneze dreptul de proprietate asupra acestui teren. Acest act este interzis dacă, în temeiul legii federale, terenul nu poate face obiectul proprietății private.\nCAPETE DE CERERE\n1. Invocând articolul 1 din Protocolul nr. 1, reclamanții se plâng că deciziile judiciare, prin care s-a dispus anularea titlurilor de proprietate asupra terenurilor pe care construiseră cabane, au adus atingere dreptului lor la respectarea bunurilor.
Aceștia afirmă că anularea titlului de proprietate, pe care autoritățile l-au consemnat totuși în Registrul național conform textelor legislative, era contrară legii care nu prevede o astfel de acțiune. Reclamanții consideră, în această privință, că, fiind de bună-credință, nu trebuie să fie penalizați pentru o eroare comisă de autoritățile competente în timpul procedurii de privatizare. Reclamanții se plâng, în plus, că măsura contestată ar fi de natură să suprime titlul lor de posesie permanentă, deoarece noul cod funciar nu mai prevede posesia terenurilor cu acest titlu.\n2. Reclamantele care au introdus cererea nr. 76993/13 au formulat, pe terenul articolului 6 din Convenție, următorul capăt de cerere.
Acestea consideră că caracterul vădit arbitrar al deciziilor judiciare atacate conferă procedurii judiciare un caracter inechitabil.\nÎNTREBĂRI GENERALE\n1. Au epuizat reclamanții căile de recurs interne, după cum impune articolul 35 § 1 din Convenție? În special, au formulat reclamanții recurs în casație?\n2. A existat o atingere a dreptului reclamanților la respectarea bunurilor, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1? Mai precis, anularea privatizării terenurilor (признание права частной собственности отсутствующим) se analizează ca o ingerință în exercitarea acestui drept? În plus, va avea această anulare ca efect stingerea de plin drept, în aplicarea noului cod funciar, a unui titlu de posesie permanentă?\n3.
În cazul în care a existat o atingere a dreptului reclamanților la respectarea bunurilor, ingerința în cauză a fost efectuată în condițiile prevăzute de lege, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1? Guvernul este invitat să citeze norma legislativă pe baza căreia a fost efectuată.\n4. În cazul în care a existat o atingere a dreptului reclamanților la respectarea bunurilor, pentru ce cauză de utilitate publică a fost efectuată această ingerință?\n5. A respectat această ingerință un „just echilibru" între cerințele interesului general al comunității și imperativele protejării drepturilor fundamentale ale reclamanților? În special, a impus această privare reclamanților o sarcină excesivă (a se vedea hotărârea Immobiliare Saffi împotriva Italiei, [MC], nr. 22774/93, § 59, CEDO 1999-V)?\nANEXĂ\nNr.\nNr.
de cerere\nData introducerii\nNumele reclamantului\nData nașterii\nLocul de reședință\nReprezentant\nData deciziei de recunoaștere a titlului de posesie permanentă a terenurilor\nData înregistrării dreptului de proprietate asupra terenului\nData deciziei de dispunere a anulării titlului\nConfirmată de curtea din Sankt Petersburg\n76993/13\n26/11/2013\nAnna Yefimovna KUZNETSOVA\n04/03/1950\nSankt Petersburg\nValentina Nikolayevna SAKSA\n09/08/1951\nSankt Petersburg\nLyudmila Ivanovna PETROVA\n11/11/1961\nSankt Petersburg\nGalina Andreyevna VOZAKOVA\n20/11/1935\nSankt Petersburg\nGalina Viktorovna PERFILYEVA, juristă la Moscova\n10 august 2007\nRespectiv\n1. 12/10/2009\n2. 24/08/2009\n3. 24/08/2009\n4.
24/08/2009\n11 februarie 2013\n11 iunie 2013\n23064/14\n12/03/2014\nAlevtina Anatolyevna SUSLOVA*\n05/01/1937\nSankt Petersburg\nAnton Viktorovich PETROV, jurist la Sankt Petersburg\n10 august 2007\n1 octombrie 2009\n20 iunie 2013\n12 septembrie 2013\n23290/14\n12/03/2014\nOlga Vladimirovna PUGACHEVA*\n07/04/1959\nSankt Petersburg\nAnton Viktorovich PETROV\n10 august 2007\n7 octombrie 2009\n20 iunie 2013\n12 septembrie 2013\n23831/14\n11/03/2014\nValentina Sergeyevna DATASHVILI*\n14/06/1945\nSankt Petersburg\nAnton Viktorovich PETROV\n10 august 2007\n25 august 2009\n20 iunie 2013\n12 septembrie 2013\n25372/14\n24/03/2014\nValentina Surenovna OVSEPYAN\n14/06/1957\nSankt Petersburg\nAnton Viktorovich PETROV\n14 iulie 2008\n8 octombrie 2009\n14 iunie 2013\n24 septembrie 2013\n25647/14\n24/03/2014\nYekaterina Nikonorovna GOLTSEVA\n29/11/1946\nSankt Petersburg\nAnton Viktorovich PETROV\n10 august 2007\n20 august 2009\n19 iunie 2013\n24 septembrie 2013\n25781/14\n24/03/2014\nValentina Grigoryevna KUDRYATSEVA\n01/03/1936\nSankt Petersburg\nAnton Viktorovich PETROV\n14 iulie 2008\n2 octombrie 2009\n19 iunie 2013\n24 septembrie 2013\n25986/14\n24/03/2014\nGennadiy Germanovich NASONOV*\n17/11/1955\nSankt Petersburg\nAnton Viktorovich PETROV\n10 august 2007\n1 octombrie 2009\n19 iunie 2013\n24 septembrie 2013\n25991/14\n24/03/2014\nYelena Yevgenyevna IONINA*\n10/05/1959\nSankt
Petersburg\nAnton Viktorovich PETROV\n10 august 2007\n27 octombrie 2009\n19 iunie 2013\n24 septembrie 2013\n26484/14\n24/03/2014\nValentina Georgiyevna KOBZAREVA*\n23/02/1934\nSankt Petersburg\nAnton Viktorovich PETROV\n10 august 2007\n10 august 2009\n19 iunie 2013\n24 septembrie 2013\n26896/14\n24/03/2014\nAndrey Leonidovich SEREBROV*\n07/01/1964\nSankt Petersburg\nAnton Viktorovich PETROV\n10 august 2007\n1 octombrie 2009\n19 iunie 2013\n24 septembrie 2013\n27847/14\n24/03/2014\nValeriy Ivanovich KONYUKHOV\n13/02/1938\nSankt Petersburg\nAnton Viktorovich PETROV\n10 august 2007\n21 august 2009\n19 iunie 2013\n24 septembrie 2013
Communiquée le 8 juin 2015
PREMIÈRE SECTION
Requête n o 76993/13 Anna Yefimovna KUZNETSOVA et autres contre la Russie et 11 autres requêtes (voir liste en annexe)
La liste des parties requérantes figure en annexe. A. Les circonstances de l’espèce
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les requérants, peuvent se résumer comme suit.
Tous les requérants résident à Saint-Pétersbourg. Toutes les informations les concernant – les numéros des requêtes, les dates de l’introduction de ces requêtes, les dates de naissances des requérants et les noms de leurs représentants – sont indiquées dans l’annexe. 1. La genèse de l’affaire 4 . En 1984, l’administration du district Petrodvortsovski de Leningrad ( исполком Петродворцовского совета народных депутатов г. Ленинграда ) attribua l’usage d’un terrain à l’institut des ingénieurs maritimes de Leningrad pour trois ans. Ce terrain fut attribué à l’association des horticulteurs fondée dans cet institut ( коллективное огородничество ). 5 . Par un arrêté du 31 août 1990, l’administration du district Petrodvortsovski de Leningrad ( Президиум Петродворцовского райсовета народных депутатов г. Ленинграда ) transmit le terrain à l’usage permanent de l’institut et autorisa la construction des cabanons et la plantation d’arbres.
Le 27 mai 1992, l’institut céda ses droits au terrain à l’association des horticulteurs et à ses membres.
Les requérants, les membres de cette association, possédaient chacun une part de ce terrain. Ils souhaitèrent les privatiser, en application des dispositions légales pertinentes permettant la privatisation à condition, entre autres, que les usagers aient les terrains à titre de possession permanente ( право бессрочного постоянного пользования ). Afin d’obtenir la reconnaissance de ce titre, ils saisirent la justice d’une action dirigée contre l’administration du district Petrodvortsovski.
Par des décisions du 10 août 2007 et du 14 juillet 2008, le tribunal du district Petrodvortsovski de Saint-Pétersbourg fit droit à la demande des requérants. Dans la décision du 14 juillet 2008, le tribunal rejeta, entre autres, l’argument du défendeur selon lequel un projet de décision annulant l’arrêté du 31 août 1990 (paragraphe 5 ci-dessus) avait été préparé. Le tribunal observa à cet égard que cet arrêté était en vigueur au moment de l’introduction de l’action au tribunal. Les décisions devinrent définitives respectivement le 6 décembre 2007 et le 4 septembre 2008.
Le 21 juin 2008, l’administration du district Petrodvortsovski de Saint-Pétersbourg annula ( отменила ) l’arrêté du 31 août 1990 (paragraphe 5 ci ‑ dessus).
Le 4 septembre 2009, l’administration de Saint-Pétersbourg prit un arrêté déclarant l’arrêté du 31 août 1990 nul (paragraphe 5 ci-dessus).
Le 9 septembre 2009, le tribunal du district Petrodvortsovski rendit une décision apportant des précisions à sa décision du 10 août 2007, en ce qui concerne les requérants, dont les noms dans l’annexe au présent rapport sont suivis d’un astérisque. Il précisa les informations relatives à l’identité des requérants et à leurs terrains afin de faciliter la procédure de l’enregistrement de leur droit de propriété.
En 2009, les dates exactes sont précisées dans l’annexe au présent rapport, le département régional de Saint-Pétersbourg et de la région de Leningrad du Service fédéral de l’enregistrement, du cadastre et de la cartographie consigna dans le Registre national unifié des droits de propriété (le « Registre national », ci-après) le droit de propriété des requérants sur leurs terrains. 2. L’action visant à l’annulation du droit de propriété
En août 2012, le comité de la gestion du patrimoine public de Saint ‑ Pétersbourg (le « KUGI », ci-après) introduisit des actions civiles dirigées contre les requérants visant à annuler le droit de propriété ( иск о признании отсутствующим права частной собственности ) pour les terrains en raison des irrégularités de la procédure de privatisation.
Par décisions (dont les dates sont indiquées dans l’annexe au présent rapport), le tribunal du district Petrodvortsovski fit droit à cette demande. Le tribunal établit, entre autres, que le droit de propriété des requérants, consigné dans le Registre national, avait été acquis par ces derniers par voie de la privatisation de leurs terrains. Selon le tribunal, ces actes de privatisation avaient eu lieu en application de l’article 3 § 9.1 de la loi introductive du nouveau code foncier (voir infra « le droit interne pertinent ») qui permettaient de consigner dans le registre national des terrains occupés à titre de possession permanente. Le tribunal prit note que ce titre avait été établi par les décisions du 10 août 2007 et du 14 juillet 2008. Le tribunal releva qu’en rendant ces décisions, le tribunal avait pris en compte que le droit des requérants à ces terrains découlait des arrêtés des 1984 et 1990 (paragraphes 4 et 5 ci-dessus). Or, releva le tribunal, l’arrêté de 1990 avait été annulé le 21 juillet 2008. Le tribunal nota que, de toute manière, l’arrêté de 1990 avait attribué le terrain à l’association des horticulteurs et non à ses membres. Or, selon la loi fédérale du 15 avril 1998, observa le tribunal, l’attribution des parts de ce terrain à ses membres aurait dû être opérée non par l’association mais par une autorité publique compétente. Par conséquent, conclut le tribunal, les requérants n’avaient pas de décision pertinente de l’administration publique, requise par la loi pour privatiser leurs parts de terrain. Quant aux décisions de 2007 et 2008, le tribunal considéra qu’elles avaient reconnu le titre de possession permanente et non le droit de propriété. Le fait que les requérants avaient bâti des maisons sur le terrain ne changeait rien à cette conclusion car le droit de propriété à ces maisons n’avait pas été consigné dans le Registre national.
Par arrêts, dont les dates sont indiquées dans l’annexe, la cour de Saint ‑ Pétersbourg confirma, en appel, ces décisions aux mêmes motifs. Parmi d’autres arguments évoqués devant la cour, les requérants firent observer que leurs terrains ne faisaient pas partie de ceux dont la possession est interdite à des particuliers. Rejetant cet argument, la cour observa que le fait que ces terrains remplissaient les conditions requises pour la privatisation ne confirmait nullement le droit de propriété des requérants.
Les requérants ne se pourvurent pas en cassation. B. Le droit interne pertinent
L’article 3 paragraphe 9.1 de la loi fédérale du 25 octobre 2001 (n o 137-FZ) relative à la mise en vigueur d’un code foncier dispose ce que suit : une personne ayant un terrain à titre de possession permanente, attribué, avant l’entrée en vigueur du présent code, pour l’horticulture, a le droit de faire consigner le droit de propriété à ce terrain. Cet acte est interdit si, en vertu de la loi fédérale, le terrain ne peut pas faire l’objet de propriété privée. GRIEFS 1. Invoquant l’article 1 du Protocole n o 1, les requérants se plaignent que les décisions judiciaires, ordonnant l’annulation des titres de propriété aux terrains sur lesquels ils avaient bâti des cabanons, ont porté atteinte à leur droit au respect de leurs biens. Ils affirment que l’annulation du titre de propriété, que les autorités ont pourtant consigné dans le Registre national conformément aux textes législatifs, était contraire à la loi qui ne prévoit pas une telle action. Les requérants estiment à cet égard que, étant de bonne foi, ils ne doivent pas être pénalisés pour une erreur commises par les autorités compétentes lors de la procédure de privatisation. Les requérants se plaignent en outre que la mesure contestée serait de nature à supprimer leur titre de possession permanente car le nouveau code foncier ne prévoit plus la possession des terrains à ce titre. 2. Les requérantes ayant introduit la requête n o 76993/13 ont formulé, sur le terrain de l’article 6 de la Convention, le grief suivant. Elles estiment que le caractère manifestement arbitraire des décisions de justice attaquées confère à la procédure judiciaire le caractère inéquitable.
QUESTIONS GÉNÉRALES
1. Les requérants ont-ils épuisé les voies de recours internes, comme l’exige l’article 35 § 1 de la Convention ? En particulier, les requérants se sont-ils pourvus en cassation ? 2. Y a-t-il eu atteinte au droit des requérants au respect de leurs biens, au sens de l’article 1 du Protocole n o 1 ? Plus particulièrement, l’annulation de la privatisation des terrains ( признание права частной собственности отсутствующим ), s’analyse-t-elle en une ingérence dans l’exercice de ce droit ? En outre, cette annulation aura-t-elle pour effet l’extinction de plein droit, en application du nouveau code foncier, d’un titre de possession permanente ? 3. S’il y a eu atteinte au droit des requérants au respect de leurs biens, l’ingérence en question a-t-elle été opérée dans les conditions prévues par la loi, au sens de l’article 1 du Protocole n o 1 ? Le Gouvernement est invité à citer la norme législative sur laquelle elle a été opérée.
4. S’il y a eu atteinte au droit des requérants au respect de leurs biens, pour quelle cause d’utilité publique cette ingérence a-t-elle été opérée?
5. Cette ingérence a-t-elle respecté un « juste équilibre » entre les exigences de l’intérêt général de la communauté et les impératifs de la sauvegarde des droits fondamentaux des requérants ? En particulier, cette privation a-t-elle imposé aux requérants une charge excessive (voir l’arrêt Immobiliare Saffi c. Italie , [GC], n o 22774/93, § 59, CEDH 1999-V) ? ANNEXE N o N o de requête Date d’introduction Nom du requérant Date de naissance Lieu de résidence Représentant Date de la décision reconnaissant le titre de possession permanente des terrains Date de l’enregistrement du droit de propriété du terrain Date de la décision ordonnant l’annulation du titre Confirmée par la cour de Saint-Pétersbourg 76993/13 26/11/2013 Anna Yefimovna KUZNETSOVA 04/03/1950 St Petersburg Valentina Nikolayevna SAKSA 09/08/1951 St Petersburg Lyudmila Ivanovna PETROVA 11/11/1961 St Petersburg Galina Andreyevna VOZAKOVA 20/11/1935 Saint-Pétersbourg Galina Viktorovna PERFILYEVA, juriste à Moscou 10 août 2007 Respectivement 1. 12/10/2009 2. 24/08/2009 3. 24/08/2009 4. 24/08/2009 11 février 2013 11 juin 2013 23064/14 12/03/2014 Alevtina Anatolyevna SUSLOVA* 05/01/1937 Saint-Pétersbourg Anton Viktorovich PETROV,
juriste à Saint-Pétersbourg 10 août 2007 1 er octobre 2009 20 juin 2013 12 septembre 2013 23290/14 12/03/2014 Olga Vladimirovna PUGACHEVA* 07/04/1959 Saint-Pétersbourg Anton Viktorovich PETROV 10 août 2007 7 octobre 2009 20 juin 2013 12 septembre 2013 23831/14 11/03/2014 Valentina Sergeyevna DATASHVILI* 14/06/1945 Saint-Pétersbourg Anton Viktorovich PETROV 10 août 2007 25 août 2009 20 juin 2013 12 septembre 2013 25372/14 24/03/2014 Valentina Surenovna OVSEPYAN 14/06/1957 Saint-Pétersbourg Anton Viktorovich PETROV 14 juillet 2008 8 octobre 2009 14 juin 2013 24 septembre 2013 25647/14 24/03/2014 Yekaterina Nikonorovna GOLTSEVA 29/11/1946 Saint-Pétersbourg Anton Viktorovich PETROV 10 août 2007 20 août 2009 19 juin 2013 24 septembre 2013 25781/14 24/03/2014 Valentina Grigoryevna KUDRYATSEVA 01/03/1936 Saint-Pétersbourg Anton Viktorovich PETROV 14 juillet 2008 2 octobre 2009 19 juin 2013 24 septembre 2013 25986/14 24/03/2014 Gennadiy Germanovich NASONOV* 17/11/1955 Saint-Pétersbourg Anton Viktorovich PETROV 10 août 2007 1er octobre 2009 19 juin 2013 24 septembre 2013 25991/14 24/03/2014 Yelena Yevgenyevna IONINA* 10/05/1959 Saint-Pétersbourg Anton Viktorovich PETROV 10 août 2007 27 octobre 2009 19 juin 2013 24 septembre 2013 26484/14 24/03/2014 Valentina Georgiyevna KOBZAREVA* 23/02/1934 Saint-Pétersbourg Anton Viktorovich PETROV 10 août 2007 10 août 2009 19 juin 2013 24 septembre
2013 26896/14 24/03/2014 Andrey Leonidovich SEREBROV* 07/01/1964 Saint-Pétersbourg Anton Viktorovich PETROV 10 août 2007 1er octobre 2009 19 juin 2013 24 septembre 2013 27847/14 24/03/2014 Valeriy Ivanovich KONYUKHOV 13/02/1938 Saint-Pétersbourg Anton Viktorovich PETROV 10 août 2007 21 août 2009 19 juin 2013 24 septembre 2013