MKRTCHYAN v. ARMENIA

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Reclamanții, dl Derenik Mkrtchyan și dna Gayane Mkrtchyan, sunt cetățeni armeni care s-au născut în 1948 și respectiv în 1976 și trăiesc în Alapars Village. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către dl A. Zalyan, avocat care practică în Vanadzor. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamanții sunt bunicul și mama lui Derenik Gasparyan, decedat. Derenik Gasparyan a fost un elev de clasa a patra la școala Charentsavan nr. 5. Potrivit reclamanților el a fost în sănătate bună. La ora 9:30 a.m. la 5 iunie 2010, al doilea reclamant a dus-o pe Derenik Gasparyan la școală, unde era programată o examinare matematică. Profesorul de formă stătea elevii în clasă și a scris misiunile pe tablă neagră. Apoi a părăsit sala de clasă pentru a avea o conversație cu un alt profesor, care a fost mama unuia dintre elevi. În timp ce forma de profesor era plecat, elevii au avut o luptă, ca rezultat al cărei Derenik Gasparyan a fost bătut de două dintre colegii lui de clasă. În timpul luptei Derenik Gasparyan și alți elevi au strigat cu voce tare. Potrivit corpului de anchetă după luptă, Derenik Gasparyan a abordat bordul negru mai bine pentru a vedea ce a fost scris acolo. La întoarcerea la locul său el a căzut brusc la podea și a pierdut conștiința. forma profesor a fost în picioare în spatele ușii în acel moment. Potrivit declarației ei ea a fost afară timp de doar cinci minute. Reclamanții nu sunt de acord că acest lucru a fost cazul. După ce a auzit zgomotul, găinărul a intrat în clasă. După aceea, forma de profesor și alți profesori a pălmuit fața lui Derenik Gasparyan, a efectuat respirație artificială, a scufundat apă pe față și a încercat să-și scoată limba. Deoarece Derenik Gasparyan nu a recăpătat conștiința, el a fost dus la spital. Derenik Gasparyan era deja mort când a fost admis la spital. În aceeași zi poliția a ordonat un examen medical forense. Expertul a fost solicitat să determine cauza morții lui Derenik Gasparyan, existența oricăror leziuni asupra corpului său, locația lor, tipul, timpul și metoda infligerii lor și gravitația lor. Expertul a fost invitat, de asemenea, să determine dacă Derenik Gasparyan a suferit de orice boală în viață și, dacă el a făcut-o, în ce fel a fost afectat de o astfel de boală, și posibila legătură cu moartea. La 6 iulie 2010, examinarea medicală legistică a fost finalizată. Expertul menționat în opinia sa că de la copilărie Derenik Gasparyan a suferit de o serie de boli, inclusiv infecții respiratorii acute, infecții intestinale, stomatită, balanopostită, tonsilită agravată, angină foliculară și alte afecțiuni. S-a menționat în continuare că în iunie 2009 Derenik Gasparyan a fost examinat de către un pediatru. Părinții l-au informat că copilul și-a pierdut conștiința fără niciun motiv cu două săptămâni înainte, în timpul unei clase sportive. De asemenea, au spus că, doi ani mai devreme, el a căzut și și-a lovit capul la școală, din cauza căreia a pierdut conștiința. A fost diagnosticat cu sincopă (faing) și au fost recomandate să-l țină sub supraveghere activă. Expertul a concluzionat că cauza decesului lui Derenik Gasparyan a fost insuficiența respiratorie acută și privarea acută de oxigen, care au fost consecința unor modificări ale organelor interne descoperite ca urmare a examinării legistice și confirmate de analiza legistică a țesuturilor. S-a declarat că a suferit de distrofie musculară severă și de degenerare grasă a inimii care erau legate de cauza morții. Expertul a afirmat în continuare că Derenik Gasparyan a fost diagnosticat cu sincopă (fainting) care ar fi putut fi un factor care a contribuit la moartea sa. O hemoragie în zona templului stâng și obrazul a fost descoperit de asemenea. S-a concluzionat că acest lucru a fost cauzat de un obiect brusc, greu în timp ce el era încă în viață și nu a fost legat direct de cauza morții. La 15 iulie 2010, primul reclamant a întrebat procurorul general dacă a fost instituită o procedură penală din cauza decesului nepotului său și a cerut să fie furnizată o copie a deciziei relevante. El a cerut, de asemenea, să fie implicat în procedura ca moștenitor legal al nepotului său. La 21 iulie 2010 au fost instituite proceduri penale în temeiul articolului 118 din Codul Penal din cauza bătăilor de la Derenik Gasparyan. La 26 iulie 2010, primul reclamant a fost implicat în procedura ca moștenitor juridic al victimei. Se pare că, în septembrie 2010, primul reclamant a depus o plângere cu procurorul general, cerând instituirea unei proceduri penale din cauza decesului lui Derenik Gasparyan și nu numai în ceea ce privește bătăile sale înainte de moartea sa. El se plângea, de asemenea, de faptul că organismul de anchetă nu a instituit prompt proceduri penale și nu a efectuat măsurile de investigare necesare, cum ar fi interogarea martorilor sau examinarea scenei incidentului. La 15 septembrie 2010, primul reclamant a solicitat ca o examinare medicală legală suplimentară să fie efectuată pe baza faptului că expertul nu a dat răspunsuri concludente la întrebările puse la îndoială. În special, s-a argumentat că momentul exact al decesului și al infligerii de leziuni și gravitația lor nu au fost determinate și legătura dintre Derenik Bolile lui Gasparyan și cauza decesului nu au fost clar stabilite. În cele din urmă, s-a susținut că primul reclamant nu a fost furnizat decizia de a atribui un examen medical forense și nu a avut ocazia de a pune întrebări suplimentare expertului. La un moment dat, în timpul anchetei, părinții lui Derenik Gasparyan au interogat doi dintre colegii de clasă ai lui Derenik Gasparyan în legătură cu evenimentele din 5 iunie 2010 și au înregistrat răspunsurile lor. Înregistrările au fost transmise corpului de anchetă. La 8 octombrie 2010, investigatorul a examinat înregistrările. Doi elevi interogați au confirmat în principal că au fost martori ai colegilor lor de clasă, frații I.H. și V.H., bătut-o pe Derenik Gasparyan. La 3 noiembrie 2010, investigatorul a trimis o scrisoare șefului Inspecției de Stat pentru Educație, cerându-i să examineze incidentul din 5 iunie 2010 pentru a efectua o evaluare a acțiunilor administrației școlii și a personalului de predare, menționând dacă au avut loc încălcări. Prin scrisoarea din 15 noiembrie 2010, șeful Inspecției de Stat pentru Educație a declarat că, ca urmare a examinării incidentului, s-a concluzionat că moartea lui Derenik Gasparyan nu este imputabilă oricărei inaction sau omissione din partea administrației școlii sau a personalului predator. La 18 noiembrie 2010, procedurile penale au fost încheiate și s-a afirmat că, deși I.H. și V.H. ar putea fi considerate responsabile în mod penal în temeiul articolului 118 din Codul Penal pentru acțiunile lor, acestea nu ar putea fi urmărite deoarece nu au atins vârsta răspunderii penale. La 27 noiembrie 2010, primul reclamant a depus o plângere cu procurorul general împotriva deciziei investigatorului de a încheia procedura penală. La 7 decembrie 2010, primul reclamant a depus o plângere cu Curtea Regională Kotayk, care urmărește anularea deciziei de a încheia procedura penală. El a susținut, în special, că Derenik Gasparyan a murit ca urmare a unei lupte între copii, în timp ce au fost lăsati singuri în clasă fără supravegherea unui profesor. Administrația nu a luat nicio măsură pentru a preveni lupta. De asemenea, organismul de anchetă nu a instituit proceduri penale separate din cauza decesului lui Derenik Gasparyan. Deși s-a stabilit că Derenik Gasparyan a fost bătut, legătura cauzală dintre bătaia și moartea lui nu a fost examinată în mod corespunzător. La 10 decembrie 2010, Procurorul a respins plângerea împotriva deciziei investigatorului de a pune capăt procedurii penale. La 18 martie 2011, Curtea Regională Kotayk a acordat reclamația primului reclamant și a anulat decizia din 18 noiembrie 2010 de a pune capăt procedurii penale. În acest sens, s-a constatat că organismul de anchetă a eșuat să investigheze în mod corespunzător o serie de chestiuni, cum ar fi durata exactă a timpului în care profesorul de formă a fost departe de clasă, momentul exact când Derenik Gasparyan a fost bătut în sus, dacă un medic a fost disponibil sau nu la școală la momentul evenimentelor și dacă ar fi fost posibil să-și salveze viața a fost primit în timp util prim ajutor. De asemenea, nu s-a efectuat nicio examinare legistică pentru a afla motivul modificărilor organelor interne ale lui Derenik Gasparyan și dacă astfel de modificări au fost legate de loviturile suferite de el, pentru a determina termenul între aceste modificări și timpul morții, tipul de intervenție necesar pentru a-și salva viața, dacă moartea lui ar fi putut avea loc în alte circumstanțe, cum bolile sale ar fi putut evolua dacă a trăit și după cât timp ar fi putut cauza moartea lui. La 7 iunie 2011, Curtea Penală de Apel, după examinarea hotărârii Curții Regionale la apelul procurorului, l-a susținut pe deplin. În plus față de concluziile Curții Regionale, Curtea de Apel a constatat că cauza decesului lui Derenik Gasparyan nu a fost stabilită în cursul anchetei și că încă trebuia stabilit dacă loviturile asupra diferitelor părți ale organismului său susținute în timpul luptei au fost legate sau nu de moartea sa. În plus, Curtea de Apel a declarat că investigatorul a făcut trimitere la Inspecția de Stat a Educației în loc de a efectua propria sa evaluare juridică a acțiunilor administrației școlare. La 7 iulie 2011, procedurile penale au fost reluate. La 22 iulie 2011 a fost atribuită o examinare medicală legală suplimentară. Expertul a fost invitat să determine următoarele: cauza decesului lui Derenik Gasparyan; cauza rănilor descoperite asupra corpului său; tipurile de boli de care a suferit acesta în timp ce el era în viață, și dacă aceste boli au fost legate de moartea lui; dacă rănile sale, dacă au fost bătut de la el, au avut o legătură directă cu moartea lui; dacă aceste leziuni au fost agravate sau ar fi putut fi agravate, bolile care au fost direct legate de moartea sa. La 16 noiembrie 2011 s-a finalizat examenul medical legal suplimentar. Grupul de experți se bazează în principal pe constatările reflectate în opinia expertului din 6 iulie 2011. În ceea ce privește legătura dintre loviturile suferite de Derenik Gasparyan, agravarea bruscă a starei sale de sănătate, pierderea conștiinței însoțite de tremurarea și moartea sa, experții au concluzionat că având în vedere schimbările patologice ale organelor interne care existau în timp ce el era în viață, loviturile, precum și Derenik Statul psihoemoțional al lui Gasparyan în acest moment ar fi putut contribui la criza epileptică și la dezvoltarea insuficienței respiratorii acute și a tulburării funcției cardiace legate de aceasta, care a cauzat moartea lui Derenik Gasparyan. La 7 decembrie 2011, investigatorul a luat decizia de a pune capăt procedurii penale. , că, în conformitate cu concluzia comitetului de experți, legătura cauzală dintre moartea lui Derenik Gasparyan și bătaia sa de către frații V.H. și I.H. a fost stabilită, aceasta din urmă nu a putut fi urmărită pentru omucidere negligentă, deoarece elementul de intenție din partea lor a fost absent. În orice caz, V.H. și I.H. nu au atins vârsta de răspundere penală pentru orice tip de crimă. În ceea ce privește acțiunile administrației școlii și a personalului de predare, decizia a declarat că forma de profesor și directorul școlii nu erau conștienți de crizele epileptice ale lui Derenik Gasparyan. În circumstanțele pe care nu le-au realizat și nu le-au putut realiza pericolul inerent al acțiunilor (sau inacțiunilor lor). La 19 decembrie 2011, primul reclamant s-a plâns procurorului în legătură cu decizia investigatorului. Prin decizia din 28 decembrie 2011, procurorul a respins plângerea și a susținut decizia investigatorului. La 9 ianuarie 2012, primul reclamant a depus o plângere la Curtea Regională Kotayk, care vroia să anuleze decizia investigatorului din 7 decembrie 2011 de a pune capăt procedurii penale. El a susținut, în special, că Derenik Gasparyan a murit din cauza eșecului din partea administrației școlare de a-și îndeplini în mod corespunzător datoria de a proteja elevii. În acest sens, el s-a bazat pe contractul dintre școala și reprezentanții legali ai elevilor. De asemenea, s-a plâns că nu au fost instituite proceduri penale separate din cauza decesului lui Derenik Gasparyan, în ciuda faptului că legătura cauzală dintre bătăi și moartea sa a fost stabilită. La 22 februarie 2012, Curtea Regională Kotayk a acordat plângerea primului reclamant și a anulat decizia de a încheia procedura penală. Acesta s-a referit la hotărârea aceleiași instanțe din 18 martie 2011, care a arătat o serie de defecte ale anchetei și a constatat că, după deschiderea procedurii, organismul de anchetă încă nu a aflat dacă un medic a fost disponibil sau nu la școală la momentul incidentului și dacă ar fi fost posibil să salveze Derenik La 1 martie 2012, Procurorul a depus un recurs. El a susținut, în special, că în contrar constatării Curții Regionale Kotayk, s-a dezvăluit în timpul anchetei că, în conformitate cu ordinea relevantă a directorului Centrului Medical Charentsavan, un medic a fost responsabil cu școlile nr. 5 și 3 din Charentsavan. În ziua evenimentelor, în conformitate cu programul, medicul a fost în funcție de școală nr. 3 aprilie 2012, Curtea Penală de Apel a acordat recursul procurorului, a anulat decizia Curții Regionale Kotayk din 22 februarie 2012 și a respins cererea primului solicitant de a anula decizia de a respinge procedura penală. Curtea de Apel a constatat, printre altele, , că organismul de anchetă nu a abordat întrebarea dacă ar fi fost posibil să salveze viața lui Derenik Gasparyan dacă ar fi primit un prim ajutor în timp util de la un medic din motive obiective, având în vedere faptul că, la 5 iunie 2010, aceasta a fost în funcție în școala nr. 3. La 3 mai 2012, primul reclamant a depus un recurs asupra punctelor de drept. El a susținut în detaliu că nu s-a efectuat nicio investigație eficace, în principal din cauza faptului că organismul de anchetă nu a luat măsurile necesare pentru a găsi persoanele responsabile de moartea lui Derenik Gasparyan. El a reiterat argumentele sale anterioare cu privire la faptul că nu au fost instituite proceduri penale separate din cauza decesului lui Derenik Gasparyan, deși s-a stabilit că cauza morții acesteia a fost bătăile de la colegii săi. La 8 iunie 2012, Curtea de cassare a declarat primul recurs inadmisibil pentru lipsa de merit. (1) Codul penal (în vigoare începând cu 1 august 2003) art. 109 § 1 prevede că cauzarea decesului prin neglijență este pedepsită cu cel mult trei ani de închisoare. art. 118 prevede că bătăile sau alte acțiuni violente care nu au generat consecințele prevăzute la art. 117 (incidența intențională a prejudiciilor corporale care provoacă deteriorarea sănătății pe termen scurt) sunt pedepsite cu o amendă în valoare maximă de o sută de ori de salariul minim fix sau de un maxim de două luni de detenție. 2. Ordinea din 26 decembrie 2009 a Ministrului Educației și Științei privind stabilirea modelului de contract de prestare a serviciilor de școală gratuită între o școală de stat și părintele unui elev Ordinea oferă exemplul contractului care urmează să fie încheiat între școlile de stat și părinții (reprezentanți legali) al elevilor educați în școlile de stat. Partea 3 a contractului model prevede drepturile și responsabilitățile părților, inclusiv cele ale directorului școlii. În conformitate cu punctul 1 alineatul (9), directorul școlii trebuie să asigure viața și siguranța elevilor prin punerea în aplicare a acțiunilor legitime pentru a le proteja de orice interferență împotriva intereselor lor și prin adoptarea de măsuri preventive și pentru a le menține departe de substanțe narcotice, explozive, implorare, vagabondare și alte activități criminale și ilegale. Partea 6 prevede că părțile își asumă responsabilitatea în temeiul legii pentru nerespectarea obligațiilor în ceea ce privește, printre altele , asigurarea vieții și siguranței unui elev. În baza articolului 2 din Convenție, reclamanții se plâng că Derenik Gasparyan a murit ca urmare a eșecului administrației școlare și a personalului de predare de a-și îndeplini în mod corespunzător datoria de a-și proteja viața și siguranța în timp ce era sub supravegherea lor. Acestea se bazează, de asemenea, pe articolele 6, 8 și 13 din Convenție în ceea ce privește plângerile lor. Întrebarea către părți a fost Derenik Gasparyan dreptul la viață, garantat de art. 2 din Convenție, încălcat în acest caz? În special, având în vedere obligația statului în temeiul articolului 2 din Convenția de a proteja dreptul la viață (a se vedea punctul 115 din Osman v. Regatul Unit , 28 octombrie 1998, Raportul Hotărârilor și Deciziilor 1998 VIII), a existat o încălcare a acestei dispoziții în cazul instantaneu având în vedere incidentul care a avut loc la 5 iunie 2010 într-o școală de stat din Charentsavan? Având în vedere protecția procedurală a dreptului la viață, a fost ancheta în acest caz de către autoritățile interne în încălcarea articolelor 2 și 13 din convenție?

Communicated on 17 June 2015

THIRD SECTION

Application no. 69736/12

Derenik MKRTCHYAN and Gayane MKRTCHYAN

against Armenia

lodged on 15 October 2012

STATEMENT OF FACTS

The applicants, Mr Derenik Mkrtchyan and Ms Gayane Mkrtchyan, are Armenian nationals who were born in 1948 and 1976 respectively and live in Alapars Village. They are represented before the Court by Mr A. Zalyan, a lawyer practising in Vanadzor.

A.

The circumstances of the case

The facts of the case, as submitted by the applicants, may be summarised as follows.

The applicants are the grandfather and the mother of Derenik Gasparyan, deceased.

Derenik Gasparyan was a fourth grade pupil at Charentsavan School No.

At 9.30 a.m. on 5 June 2010 the second applicant took Derenik

Gasparyan to school, where a mathematics examination was scheduled to take place.

The form teacher seated the pupils in the classroom and wrote down the assignments on the blackboard. She then left the classroom to have a conversation with another teacher, who was the mother of one of the pupils.

While the form teacher was away the pupils had a fight, as a result of which Derenik Gasparyan was beaten up by two of his classmates. During the fighting Derenik Gasparyan and other pupils screamed loudly.

According to the body of inquiry after the fight, Derenik Gasparyan had approached the blackboard better to see what was written there. Upon returning to his place he had suddenly fallen to the floor and lost consciousness. The form teacher had been standing behind the door at that moment. According to her statement she had been outside for only five minutes. The applicants do not agree that this was the case.

Having heard the noise, the janitress entered the classroom. Thereafter the form teacher and other teachers slapped Derenik Gasparyan’s face, performed artificial respiration, sprinkled water on his face and tried to draw out his tongue. Since Derenik Gasparyan did not regain consciousness, he was taken to the hospital.

Derenik Gasparyan was already dead when he was admitted to the hospital.

On the same day the police ordered a forensic medical examination. The expert was requested to determine the cause of Derenik Gasparyan’s death, the existence of any injuries on his body, their location, type, the time and method of their infliction and their gravity. The expert was also asked to determine whether Derenik Gasparyan suffered from any illness while alive and, if he did, in what way he was affected by such illness, and its possible link to the death.

On 6 July 2010 the forensic medical examination was completed. The expert mentioned in his opinion that since early childhood Derenik

Gasparyan had suffered from a number of diseases, including acute respiratory infection, intestinal infection, stomatitis, balanoposthitis, aggravated tonsillitis, follicular angina and several other conditions. It was further mentioned that in June 2009 Derenik Gasparyan had been examined by a paediatrician. The parents had informed him that the child had lost consciousness for no reason two weeks before, during a sports class. They had also said that, two years earlier, he had fallen and hit his head at school, as a result of which he had lost consciousness. He was diagnosed with syncope (fainting) and they were recommended to keep him under active supervision. The expert concluded that the cause of Derenik

Gasparyan’s death was acute respiratory failure and acute oxygen deprivation which were the consequence of a number of changes in internal organs discovered as a result of the forensic examination and confirmed by the forensic analysis of the tissues. It was stated that he had suffered from severe muscular dystrophy and fatty degeneration of the heart which were linked to the cause of the death. The expert further stated that Derenik

Gasparyan had been diagnosed with syncope (fainting) which could have been a factor contributing to his death. A haemorrhage in the area of the left temple and cheek was also discovered. It was concluded that this had been caused by a blunt, hard object while he was still alive and was not directly linked to the cause of the death.

On 15 July 2010 the first applicant enquired of the General Prosecutor whether criminal proceedings had been instituted on account of his grandson’s death and asked to be provided with a copy of the relevant decision. He also asked to be involved in the proceedings as his grandson’s legal heir.

On 21 July 2010 criminal proceedings were instituted under Article 118 of the Criminal Code on account of the beating of Derenik Gasparyan.

On 26 July 2010 the first applicant was involved in the proceedings as the victim’s legal heir.

It appears that in September 2010 the first applicant lodged a complaint with the General Prosecutor asking that criminal proceedings be instituted on account of Derenik Gasparyan’s death and not merely in relation to his beating prior to his death. He also complained about the fact that the body of inquiry had not instituted criminal proceedings promptly and had not carried out necessary investigative measures such as interrogating the witnesses or examining the scene of the incident.

On 15 September 2010 the first applicant requested that an additional forensic medical examination be conducted on the ground that the expert had not given conclusive answers to the questions asked. It was argued, in particular, that the exact time of the death and of infliction of injuries and their gravity had not been determined and the connection between Derenik

Gasparyan’s diseases and the cause of death had not been clearly established. Finally, it was argued that the first applicant had not been provided with the decision to assign a forensic medical examination and had not had an opportunity to put additional questions to the expert.

At some point during the investigation Derenik Gasparyan’s parents questioned two of Derenik Gasparyan’s classmates in connection with the events of 5 June 2010 and recorded their answers. The recordings were submitted to the body of inquiry.

On 8 October 2010 the investigator examined the recordings. The two pupils questioned mainly confirmed that they had witnessed their classmates, brothers I.H. and V.H., beating up Derenik Gasparyan.

On 3 November 2010 the investigator sent a letter to the Chief of the State Education Inspection asking him to examine the incident of 5 June 2010 in order to make an assessment of the actions of the school administration and the teaching staff, stating whether any violations had taken place.

By a letter of 15 November 2010 the Chief of the State Education Inspection stated that, as a result of the examination of the incident, it had been concluded that Derenik Gasparyan’s death was not attributable to any inaction or omission on the part of the school administration or the teaching staff.

On 18 November 2010 the criminal proceedings were terminated. It was stated that, although I.H. and V.H. could be held criminally liable under Article 118 of the Criminal Code for their actions, they could not be prosecuted since they had not attained the age of criminal liability.

On 27 November 2010 the first applicant lodged a complaint with the General Prosecutor against the investigator’s decision to terminate the criminal proceedings.

On 7 December 2010 the first applicant lodged a complaint with the Kotayk Regional Court seeking to annul the decision to terminate the criminal proceedings. He argued, in particular, that Derenik Gasparyan had died as a result of a fight among the children while they were left alone in the classroom without a teacher’s supervision. The administration had not taken any measures to prevent the fight. Also, the body of inquiry had not instituted separate criminal proceedings on account of Derenik Gasparyan’s death. While it had been established that Derenik Gasparyan had been beaten up, the causal link between the beating and his death had not been properly examined.

On 10 December 2010 the Prosecutor rejected the complaint against the investigator’s decision to terminate the criminal proceedings.

On 18 March 2011 the Kotayk Regional Court granted the first applicant’s complaint and annulled the decision of 18 November 2010 to terminate the criminal proceedings. In doing so, it found that the body of inquiry had failed to investigate properly a number of issues such as the exact length of time when the form teacher had been away from the classroom, the exact time when Derenik Gasparyan had been beaten up, whether or not a physician had been available at the school at the time of the events and whether it would have been possible to save his life had he received timely first aid. Also, no panel forensic examination had been conducted to find out the reason for changes to Derenik Gasparyan’s internal organs and whether such modifications were connected with the blows sustained by him, to determine the lapse of time between those modifications and the time of the death, the type of intervention necessary to save his life, whether his death could have occurred in other circumstances, how his diseases might have evolved had he lived and after how long they might have caused his death.

On 7 June 2011 the Criminal Court of Appeal, having examined the Regional Court’s decision upon appeal by the Prosecutor, fully upheld it. In addition to the findings of the Regional Court, the Court of Appeal found that the cause of Derenik Gasparyan’s death had not been established in the course of the investigation and that it was still to be determined whether the blows to different parts of his body sustained during the fight were linked to his death or not. Furthermore, the Court of Appeal stated that the investigator had referred to the State Education Inspection instead of making his own legal assessment of the actions of the school administration.

On 7 July 2011 the criminal proceedings were resumed.

On 22 July 2011 an additional forensic medical examination was assigned. The expert was asked to determine the following:

1)

the cause of Derenik Gasparyan’s death;

2)

the cause of the injuries discovered on his body;

3)

the types of diseases the latter suffered from while he was alive, and whether these diseases were linked to his death;

4)

whether his injuries, if they resulted from him having been beaten up, had a direct link with his death;

5)

whether those injuries in any way aggravated, or could have aggravated, the diseases that were directly linked with his death.

On 16 November 2011 the additional forensic medical examination was completed. The panel of experts mostly relied on the findings reflected in the expert’s opinion of 6 July 2011. As regards the link between the blows sustained by Derenik Gasparyan, the sudden worsening of his state of health, loss of consciousness accompanied by shaking and his death, the experts concluded that in view of the pathological changes in internal organs which existed while he was alive, the blows as well as Derenik

Gasparyan’s psycho-emotional state at the given moment could have contributed to the epileptic seizure, and the development of acute respiratory failure and cardiac function disorder connected with it, which caused Derenik Gasparyan’s death.

On 7 December 2011 the investigator made a decision to terminate the criminal proceedings. The decision stated,

inter alia

, that although according to the conclusion of the panel of experts the causal link between Derenik Gasparyan’s death and his beating by brothers V.H. and I.H. was established, the latter could not be prosecuted for negligent homicide since the element of intention on their part was absent. In any event, V.H. and I.H. had not attained the age of criminal liability for any type of crime. As to the actions of the school administration and teaching staff, the decision stated that the form teacher and the school principal had been unaware of Derenik

Gasparyan’s epileptic seizures. In the circumstances they did not realise, and could not have realised, the danger inherent in their actions (or inaction).

On 19 December 2011 the first applicant complained to the Prosecutor about the investigator’s decision.

By a decision of 28 December 2011 the Prosecutor rejected the complaint and upheld the investigator’s decision.

On 9 January 2012 the first applicant lodged a complaint with the Kotayk Regional Court seeking to annul the investigator’s decision of 7 December 2011 to terminate the criminal proceedings. He argued, in particular, that Derenik Gasparyan had died due to the failure on the part of the school administration properly to implement its duty to protect pupils. In this regard he relied on the contract between the school and the pupils’ legal representatives. He also complained that no separate criminal proceedings were instituted on account of Derenik Gasparyan’s death, notwithstanding the fact that the causal link between the beating and his death had been established.

On 22 February 2012 the Kotayk Regional Court granted the first applicant’s complaint and annulled the decision to terminate the criminal proceedings. It referred to the decision of the same court of 18 March 2011, pointing out a number of flaws in the investigation, and found that, following the reopening of the proceedings, the body of inquiry had still failed to find out whether or not a physician had been available at the school at the time of the incident and whether it would have been possible to save Derenik

Gasparyan’s life had he received timely first aid.

On 1 March 2012 the Prosecutor lodged an appeal. He argued, in particular, that contrary to the finding of the Kotayk Regional Court, it had been revealed during the investigation that, according to the relevant order of the director of Charentsavan Medical Centre, one physician had been put in charge of Schools No. 5 and 3 in Charentsavan. On the day of the events, in accordance with the schedule, the physician was on duty in School No. 3.

On 3 April 2012 the Criminal Court of Appeal granted the Prosecutor’s appeal, quashed the decision of the Kotayk Regional Court of 22 February 2012 and rejected the first applicant’s request to annul the decision to terminate the criminal proceedings. The Court of Appeal found,

inter alia

, that the body of inquiry had not addressed the question of whether it would have been possible to save Derenik Gasparyan’s life had he received timely first aid from a physician for objective reasons, given the fact that on 5 June 2010 the latter was on duty in School No. 3.

On 3 May 2012 the first applicant lodged an appeal on points of law. He argued in detail that no effective investigation had been carried out, mainly because the body of inquiry had failed to take the necessary steps to find those responsible for Derenik Gasparyan’s death. He reiterated his previous arguments in relation to the fact that no separate criminal proceedings were instituted on account of Derenik Gasparyan’s death although it had been established that the cause of the latter’s death was the beating from his classmates.

On 8 June 2012 the Court of Cassation declared the first applicant’s appeal inadmissible for lack of merit.

B.

Relevant domestic law

Article 109 § 1 provides that causing death by negligence shall be punishable by a maximum of three years’ imprisonment.

Article 118 provides that beating or other violent actions that have not generated the consequences envisaged by Article 117 (intentional infliction of bodily harm which causes short-term deterioration of health) shall be punishable by a fine in the maximum amount of one hundred times the fixed minimum wage or a maximum of two months’ detention.

The order provides the example of the contract to be concluded between State schools and the parents (legal representatives) of pupils educated in State schools.

Part 3 of the model contract states the rights and responsibilities of the parties, including those of the school principal.

According to point 1(9) the school principal must secure the life and safety of the pupils by implementing legitimate actions to protect them from any interference against their interests and by taking preventive measures and keeping them away from narcotic substances, explosives, begging, vagrancy and other criminal and unlawful activity.

Part 6 provides that the parties bear responsibility under the law for the failure to perform their obligations in relation to,

inter alia

, securing the life and safety of a pupil.

COMPLAINTS

Relying on Article 2 of the Convention, the applicants complain that Derenik Gasparyan died as a result of the failure by the school administration and the teaching staff properly to perform their duty to protect his life and safety while he was under their supervision. They further complain under the same provision that the authorities failed to conduct an effective investigation into his death. They also rely on Articles 6, 8 and 13 of the Convention with regard to their complaints.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Was Derenik Gasparyan’s right to life, ensured by Article 2 of the Convention, violated in the present case?

In particular, having regard to the State’s positive obligation under Article 2 of the Convention to protect the right to life (see paragraph 115 of

Osman v. the United Kingdom

, 28 October 1998,

Reports of Judgments and Decisions

1998

‑

VIII), was there a violation of that provision in the instant case in view of the incident that occurred on 5 June 2010 in a State school in Charentsavan?

2.

Having regard to the procedural protection of the right to life, was the investigation in the present case by the domestic authorities in breach of Articles 2 and 13 of the Convention?