NĂSTAC c. ROUMANIE

Comunicat la 17 iunie 2015 SECȚIUNEA 3 Cerere nr. 74238/14 Mihaița Daniel NĂSTAC împotriva României introdusă la 25 noiembrie 2014 EXPOSAT DE FĂCUT: Reclamantul, domnul Mihaița Daniel Năstac, este un resortisant român născut în 1993. Este deținut în prezent în închisoarea Bacău. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: Prin hotărârea din 17 decembrie 2013, Tribunalul de Primă Instanță din Bârlad l-a condamnat pe reclamant la o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru un furt cu violență comis la 30 mai 2013, Tribunalul a revocat, de asemenea, suspendarea unei pedepse anterioare cu doi ani de închisoare aplicată reclamantului pentru încălcarea Codului rutier.

Tribunalul a reținut că, la 30 mai 2013, în jurul orei 4 dimineața, reclamantul, însoțit de S.N. și O.V., a intrat prin efracție pe terasa unui bar. Distrugând sistemele de închidere a două vitrine frigorifice, au furat mai multe sticle de bere și suc. S.N. a intrat în bar forțând o fereastră și jefuind un portofel. Alertat de sistemul de alarmă al barului, proprietarul, C.C. și soția sa au sosit la locul faptei. În timp ce S.N. și O.V. au fost eliberați, C.C. l-a prins pe reclamant și l-a lăsat să cadă pe pământ. În urma unei plângeri din partea C.C., poliția arestase, în aceeași zi, reclamantul și cei doi tovarăși ai săi. La sfârșitul unei examinări medicale la care C.C. a fost supus a doua zi, Departamentul de Medicină Legală a scos în evidență vânătăi care necesitau 2-3 zile de îngrijire medicală.

În ceea ce-l privește pe reclamant, Tribunalul a considerat că este imma că a reieșit din toate înscrisurile din dosarul pe care îl exercitase pentru a fugi. În ceea ce privește ceilalți doi acuzați, în lipsa violenței, tribunalul i-a condamnat la o pedeapsă cu închisoarea de doi ani cu suspendare pentru furt agravat în bandă organizată, în timpul nopții și prin efracție. Reclamantul și Parchetul au făcut recurs. Reclamantul a contestat calificarea juridică a faptelor. El a declarat că nu a exercitat nici violență, nici amenințări la adresa C.C. și a reamintit că, în fața instanței, C.C. nu a indicat originea vânătăilor. Parchetul a criticat recalificarea faptelor în raport cu S.N. și O.V. în ceea ce privește reclamantul, procurorul a solicitat prelevarea amprentelor sale genetice și înscrierea lor în registrul național al amprentelor genetice (inclusiv FNJEG).

În fața Tribunalului de apel din Iași, reclamantul a prezentat o declarație autentificată la notarul prin care a declarat că a fost nici atacat, nici amenințat de reclamant și că a fost de acord să soluționeze litigiul la . El nu a fost nici parte civilă a procedurii. Prin hotărârea definitivă din 16 mai 2014, Curtea de apel a acceptat parțial apelurile. În ceea ce privește recursul reclamantului, Curtea de apel a redus pedeapsa la patru ani de închisoare, dar a respins cererea de recalificare juridică. Având în vedere înscrisurile din dosar, Curtea de apel consideră că Tribunalul de Primă Instanță instanța a stabilit în mod corect faptele și l-a condamnat pe reclamant pentru furt cu violență.

Ea a respins declarația C.C. pe motiv că codul penal nu a autorizat soluționarea pe cale amiabilă a cauzei în caz de furt cu violență. În ceea ce privește recursul la Parchet, instanța de apel nota că, în aplicarea legii nr. 76/2008, amprentele genetice ale persoanelor condamnate pentru furt cu violență au fost înscrise în FNJEG și, prin urmare, a primit cererea de Parchet și a ordonat prelevarea și înscrierea în FNJEG a acestor amprente. În timpul detenției provizorii, reclamantul a fost reținut la depozitul poliției din Vaslui și în închisorile din Iași și Bacău. În prezent, acesta își ispășește pedeapsa în închisoarea Bacău. Potrivit reclamantului, condițiile de detenție în toate aceste instituții sunt greșite, în special în ceea ce privește suprapopulația penitenciară și lipsa de igienă.

FNJEG a fost creat în 2008 prin Legea nr. 76/2008. Este vorba despre un fișier computerizat și automatizat, plasat sub responsabilitatea inspectoratului general al poliției, care are ca scop prevenirea și combaterea infracțiunilor care aduc atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor și în special integrității lor fizice și psihice. FNJEG poate fi utilizat, de asemenea, pentru a facilita identificarea victimelor infracțiunilor sau dezastrelor naturale. Tribunalul care condamnă o persoană pentru una sau mai multe dintre infracțiunile menționate în lege, inclusiv furtul cu violență, dispune, de asemenea, prelevarea și înscrierea amprentelor genetice ale persoanei condamnate la FNJEG.

Aceste informații sunt accesibile organismelor de urmărire penală, instanțelor, Serviciului de informații român pentru prevenirea actelor de terorism și autorităților judiciare internaționale pe baza acordurilor internaționale. Legea precizează că informațiile FNJEG nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele prevăzute de lege și că orice tranzacție referitoare la aceste date trebuie să respecte dispozițiile Legii nr. 677/2001 privind protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal. Amprentele genetice sunt păstrate până la vârsta de 60 de ani a persoanei vizate sau, în cazul în care decesul are loc înainte de, încă 5 ani după deces. Legea nr. 677/2001 vizează toate datele cu caracter personal supuse prelucrării automatizate, inclusiv cele utilizate în prevenirea și combaterea infracțiunilor.

Persoanele vizate beneficiază de dreptul de a fi informate cu privire la orice operațiune de prelucrare a acestor date, de acces și de a solicita modificarea acestora și de a se opune utilizării lor. Cu toate acestea, în temeiul articolului 16 din lege, persoanele vizate de prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul prevenirii și combaterii infracțiunilor nu beneficiază de aceste drepturi în cazul în care acest lucru ar putea compromite acțiunea autorităților publice. 677/2001 instituie o autoritate națională responsabilă cu monitorizarea prelucrării datelor cu caracter personal. Orice persoană care consideră că este afectată de o operațiune de prelucrare, poate solicita autorității competente să-și apere drepturile și libertățile fundamentale.

În ultimă instanță, aceasta poate sesiza instanțele interne dacă răspunsul Autorității nu o satisface. Invocând art. 3 din Convenție, reclamantul se plânge de condițiile proaste de detenție în depozitul poliției din Vaslui și în închisorile din Iași și Bacău. El denunță suprapopularea închisorii, absența igienei și a apei calde, infertarea de insecte, lipsa de aerisire și de lumină naturală, calitatea slabă a hranei și a apei infestate. El se plânge, de asemenea, de condițiile de transport între aceste locuri de detenție, în vehicule vetuste, murdare și fără aerisire. Invocând la art. 8 din Convenție, reclamantul se plânge de prelevarea amprentelor sale genetice. El consideră că durata de păstrare a acestor date este excesivă în raport cu vârsta sa și cu gravitatea lacului pentru care a fost condamnat.

RĂSPUNSURI LA PĂRȚI A fost încălcat dreptul reclamantului de a-și respecta viața privată în sensul art. 8 alin. În special, reclamantul dispune de garanții pentru a se asigura că datele sale cu caracter personal nu sunt utilizate în mod incorect sau abuziv și că durata lor de păstrare nu este disproporționată în ceea ce privește scopul urmărit Pe de altă parte, reclamantul beneficiază de drepturile recunoscute prin legea nr. 677/2001 persoanelor ale căror date cu caracter personal fac obiectul prelucrării automatizate? În plus, accesul la o autoritate națională responsabilă cu monitorizarea prelucrării datelor cu caracter personal este deschis reclamantului Guvernul este invitat să furnizeze informații și, dacă este cazul, exemple de jurisprudență privind aplicarea în comun a dispozițiilor legii nr. 677/2001 și 76/2008.

Reclamantul a fost supus, cu încălcarea articolului 3 din convenție, unor pedepse sau tratamente inumane sau degradante din cauza condițiilor de detenție în depozitul poliției din Vaslui și în închisorile din Iași și Bacau Guvernul este invitat să furnizeze informații cu privire la condițiile de detenție ale reclamantului în aceste unități.

Communiquée le 17 juin 2015

TROISIÈME SECTION

Requête n o 74238/14 Mihăiță Daniel NĂSTAC contre la Roumanie introduite le 25 novembre 2014

EXPOSÉ DES FAITS

EN FAIT Le requérant, M. Mihăiță Daniel Năstac, est un ressortissant roumain né en 1993. Il est détenu actuellement dans la prison de Bacău. A. Les circonstances de l’espèce Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit. Par un jugement du 17 décembre 2013, le tribunal de première instance de Bârlad condamna le requérant à une peine de cinq ans de prison pour un vol avec violences commis le 30 mai 2013. Le tribunal révoqua également le sursis d’une précédente peine de deux ans de prison infligée au requérant pour une infraction au code de la route. Le tribunal retint que le 30 mai 2013, vers 4 heures du matin, le requérant, accompagné de S.N.

et O.V., était entré par effraction sur la terrasse d’un bar. Détruisant les systèmes de fermeture de deux vitrines frigorifiques, ils avaient volé plusieurs bouteilles de bière et de jus. S.N. était entré dans le bar en forçant une fenêtre et avait volé un portefeuille. Alerté par le système d’alarme du bar, le propriétaire, C.C. et son épouse étaient arrivés sur les lieux. Pendant que S.N. et O.V. s’enfuyaient, C.C. avait attrapé le requérant et l’avait renversé par terre. S’ensuivit une brève altercation à laquelle C.C. avait mis fin en relâchant le requérant, craignant l’intervention d’un de ses compagnons. Sur plainte de C.C., la police avait arrêté, le même jour, le requérant et ses deux compagnons.

À l’issue d’un examen médical auquel C.C. s’était soumis le lendemain, le service départemental de médecine légale avait mis en évidence des ecchymoses qui nécessitaient de 2 à 3 jours de soins médicaux. S’agissant du requérant, le tribunal estima qu’il ressortait de l’ensemble des pièces du dossier qu’il avait exercé des violences sur C.C. pour fuir. Quant aux deux autres inculpés, en l’absence de violences, le tribunal les condamna à une peine de prison de deux ans avec sursis pour vol aggravé commis en bande organisée, pendant la nuit et par effraction. Le requérant et le parquet firent appel. Le requérant contesta la qualification juridique des faits. Il affirma qu’il n’avait exercé ni violences ni menaces à l’égard de C.C.

et rappela que devant le tribunal, C.C. n’avait pas indiqué l’origine des ecchymoses. Le parquet critiqua la requalification des faits à l’égard de S.N. et O.V.. S’agissant du requérant, le parquet demanda le prélèvement de ses empreintes génétiques et leur inscription au fichier national judicaire des empreintes génétiques (« le FNJEG »). Devant la cour d’appel de Iași, le requérant versa une déclaration authentifiée chez le notaire par laquelle C.C. affirmait qu’il n’avait été ni agressé ni menacé par le requérant et qu’il était d’accord pour régler le litige à l’amiable. Il ne s’était constitué non plus partie civile à la procédure. Par un arrêt définitif du 16 mai 2014, la cour d’appel accueillit partiellement les appels.

S’agissant de l’appel du requérant, la cour d’appel réduisit la peine à quatre ans de prison, mais rejeta la demande de requalification juridique. Au vu des pièces du dossier, la cour d’appel estima que le tribunal de première instance avait correctement établi les faits et condamné le requérant pour vol avec violences. Elle écarta la déclaration de C.C. au motif que le code pénal n’autorisait pas le règlement amiable de l’affaire en cas de vol avec violences. Quant à l’appel du parquet, la cour d’appel nota qu’en application de la loi n o 76/2008, les empreintes génétiques des personnes condamnées pour vol avec violences étaient inscrites au FNJEG. Par conséquent, elle fit droit à la demande du parquet et ordonna le prélèvement et l’inscription au FNJEG de ces empreintes.

Pendant la détention provisoire, le requérant a été détenu au dépôt de la police de Vaslui et dans les prisons de Iași et de Bacău. Actuellement, il purge sa peine dans la prison de Bacău. Selon le requérant, les conditions de détention dans tous ces établissements sont mauvaises, notamment en ce qui concerne la surpopulation carcérale et le manque d’hygiène. B. Le droit interne pertinent Le FNJEG a été créé en 2008 par la loi n o 76/2008. Il s’agit d’un fichier informatisé et automatisé, placé sous la responsabilité de l’Inspection générale de la police, qui a pour but la prévention et la lutte contre les infractions portant atteinte aux droits et aux libertés fondamentales des personnes et en particulier à leur intégrité physique et psychique.

Le FNJEG peut également être utilisé pour faciliter l’identification des victimes des infractions ou des catastrophes naturelles. Le tribunal qui condamne une personne pour une ou plusieurs des infractions mentionnées dans la loi, dont le vol avec violences, ordonne également le prélèvement et l’inscription des empreintes génétiques de la personne condamnée au FNJEG. Ces informations sont accessibles aux organes de poursuite pénale, aux tribunaux, au Service roumain de renseignements pour prévenir les actes de terrorisme et aux autorités judiciaires internationales sur la base des accords internationaux. La loi précise que les informations du FNJEG ne peuvent être utilisées dans d’autres buts que ceux prévus par la loi et que toute opération concernant ces données doit respecter les dispositions de la loi n o 677/2001 concernant la protection des personnes à l’égard du traitement des données à caractère personnel.

Les empreintes génétiques sont conservées jusqu’à l’âge de 60 ans de la personne concernée ou, si le décès intervient avant, encore 5 ans après le décès. La loi n o 677/2001 vise toutes les données à caractère personnel soumises à un traitement automatisé, y compris celles utilisées dans le cadre de la prévention et la lutte contre les infractions. Les personnes concernées bénéficient du droit d’être informées de toute opération de traitement de ces données, d’accéder et de demander leur modification et de s’opposer à leur utilisation. Cependant, en vertu de l’article 16 de la loi, les personnes concernées par le traitement des données à caractère personnel dans le cadre de la prévention et la lutte contre les infractions ne jouissent pas de ces droits si cela pourrait compromettre l’action des autorités publiques.

La loi n o 677/2001 instaure une Autorité nationale chargée de surveiller le traitement des données à caractère personnel. Toute personne qui s’estime lésée par une opération de traitement, peut demander à l’Autorité d’intervenir pour la défense de ses droits et libertés fondamentales. En dernière instance, elle peut saisir les tribunaux internes si la réponse de l’Autorité ne la satisfait pas. GRIEFS 1. Invoquant l’article 3 de la Convention, le requérant se plaint des mauvaises conditions de détention dans le dépôt de la police de Vaslui et dans les prisons de Iași et de Bacău. Il dénonce la surpopulation carcérale, l’absence d’hygiène et d’eau chaude, l’infestation par des insectes, l’absence d’aération et de lumière naturelle, la mauvaise qualité de la nourriture et l’eau infestée.

Il se plaint également des conditions de transport entre ces lieux de détention, dans des véhicules vétustes, sales et sans aération. 2. Invoquant l’article 8 de la Convention, le requérant se plaint du prélèvement de ses empreintes génétiques. Il estime que la durée de conservation de ces données est excessive par rapport à son âge et à la gravité de l’infraction pour laquelle il a été condamné.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Y a-t-il eu atteinte au droit du requérant au respect de sa vie privée au sens de l’article 8 § 1 de la Convention en raison de l’inscription de son empreinte génétique au FNJEG ? 2. Dans l’affirmative, l’ingérence dans l’exercice de ce droit était-elle nécessaire dans une société démocratique, au sens de l’article 8 § 2 ? En particulier, le requérant dispose-t-il de garanties pour s’assurer que ses données à caractère personnel ne sont pas utilisées de manière impropre ou abusive et que leur durée de conservation n’est pas disproportionnée au regard du but poursuivi ? Par ailleurs, le requérant bénéficie-t-il des droits reconnus par la loi n o 677/2001 aux personnes dont les données à caractère personnel font l’objet d’un traitement automatisé ? Par ailleurs, l’accès à l’Autorité nationale chargée de surveiller le traitement des données à caractère personnel est-il ouvert au requérant ? Le Gouvernement est invité à fournir des renseignements et, le cas échéant, des exemples de jurisprudence concernant l’application conjointe des dispositions des lois n os 677/2001 et 76/2008.

3. Le requérant a-t-il été soumis, en violation de l’article 3 de la Convention, à des peines ou traitements inhumains ou dégradants en raison des conditions de détention dans le dépôt de la police de Vaslui et dans les prisons de Iasi et de Bacau ? Le Gouvernement est invité à fournir des renseignements sur les conditions de détention du requérant dans ces établissements.