CtEDO 17.06.2015 Auto

NĂSTAC c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
17.06.2015
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Affaire communiquée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
NĂSTAC c. ROUMANIE (CtEDO, 2015)
HUDOC · oficial

Comunicat la 17 iunie 2015 SECȚIUNEA 3 Cerere nr. 74238/14 Mihaița Daniel NĂSTAC împotriva României introdusă la 25 noiembrie 2014 EXPOSAT DE FĂCUT: Reclamantul, domnul Mihaița Daniel Năstac, este un resortisant român născut în 1993. Este deținut în prezent în închisoarea Bacău. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: Prin hotărârea din 17 decembrie 2013, Tribunalul de Primă Instanță din Bârlad l-a condamnat pe reclamant la o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru un furt cu violență comis la 30 mai 2013, Tribunalul a revocat, de asemenea, suspendarea unei pedepse anterioare cu doi ani de închisoare aplicată reclamantului pentru încălcarea Codului rutier. Tribunalul a reținut că, la 30 mai 2013, în jurul orei 4 dimineața, reclamantul, însoțit de S.N. și O.V., a intrat prin efracție pe terasa unui bar. Distrugând sistemele de închidere a două vitrine frigorifice, au furat mai multe sticle de bere și suc. S.N. a intrat în bar forțând o fereastră și jefuind un portofel. Alertat de sistemul de alarmă al barului, proprietarul, C.C. și soția sa au sosit la locul faptei. În timp ce S.N. și O.V. au fost eliberați, C.C. l-a prins pe reclamant și l-a lăsat să cadă pe pământ. În urma unei plângeri din partea C.C., poliția arestase, în aceeași zi, reclamantul și cei doi tovarăși ai săi. La sfârșitul unei examinări medicale la care C.C. a fost supus a doua zi, Departamentul de Medicină Legală a scos în evidență vânătăi care necesitau 2-3 zile de îngrijire medicală. În ceea ce-l privește pe reclamant, Tribunalul a considerat că este imma că a reieșit din toate înscrisurile din dosarul pe care îl exercitase pentru a fugi. În ceea ce privește ceilalți doi acuzați, în lipsa violenței, tribunalul i-a condamnat la o pedeapsă cu închisoarea de doi ani cu suspendare pentru furt agravat în bandă organizată, în timpul nopții și prin efracție. Reclamantul și Parchetul au făcut recurs. Reclamantul a contestat calificarea juridică a faptelor. El a declarat că nu a exercitat nici violență, nici amenințări la adresa C.C. și a reamintit că, în fața instanței, C.C. nu a indicat originea vânătăilor. Parchetul a criticat recalificarea faptelor în raport cu S.N. și O.V. în ceea ce privește reclamantul, procurorul a solicitat prelevarea amprentelor sale genetice și înscrierea lor în registrul național al amprentelor genetice (inclusiv FNJEG). În fața Tribunalului de apel din Iași, reclamantul a prezentat o declarație autentificată la notarul prin care a declarat că a fost nici atacat, nici amenințat de reclamant și că a fost de acord să soluționeze litigiul la . El nu a fost nici parte civilă a procedurii. Prin hotărârea definitivă din 16 mai 2014, Curtea de apel a acceptat parțial apelurile. În ceea ce privește recursul reclamantului, Curtea de apel a redus pedeapsa la patru ani de închisoare, dar a respins cererea de recalificare juridică. Având în vedere înscrisurile din dosar, Curtea de apel consideră că Tribunalul de Primă Instanță instanța a stabilit în mod corect faptele și l-a condamnat pe reclamant pentru furt cu violență. Ea a respins declarația C.C. pe motiv că codul penal nu a autorizat soluționarea pe cale amiabilă a cauzei în caz de furt cu violență. În ceea ce privește recursul la Parchet, instanța de apel nota că, în aplicarea legii nr. 76/2008, amprentele genetice ale persoanelor condamnate pentru furt cu violență au fost înscrise în FNJEG și, prin urmare, a primit cererea de Parchet și a ordonat prelevarea și înscrierea în FNJEG a acestor amprente. În timpul detenției provizorii, reclamantul a fost reținut la depozitul poliției din Vaslui și în închisorile din Iași și Bacău. În prezent, acesta își ispășește pedeapsa în închisoarea Bacău. Potrivit reclamantului, condițiile de detenție în toate aceste instituții sunt greșite, în special în ceea ce privește suprapopulația penitenciară și lipsa de igienă. FNJEG a fost creat în 2008 prin Legea nr. 76/2008. Este vorba despre un fișier computerizat și automatizat, plasat sub responsabilitatea inspectoratului general al poliției, care are ca scop prevenirea și combaterea infracțiunilor care aduc atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor și în special integrității lor fizice și psihice. FNJEG poate fi utilizat, de asemenea, pentru a facilita identificarea victimelor infracțiunilor sau dezastrelor naturale. Tribunalul care condamnă o persoană pentru una sau mai multe dintre infracțiunile menționate în lege, inclusiv furtul cu violență, dispune, de asemenea, prelevarea și înscrierea amprentelor genetice ale persoanei condamnate la FNJEG. Aceste informații sunt accesibile organismelor de urmărire penală, instanțelor, Serviciului de informații român pentru prevenirea actelor de terorism și autorităților judiciare internaționale pe baza acordurilor internaționale. Legea precizează că informațiile FNJEG nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele prevăzute de lege și că orice tranzacție referitoare la aceste date trebuie să respecte dispozițiile Legii nr. 677/2001 privind protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal. Amprentele genetice sunt păstrate până la vârsta de 60 de ani a persoanei vizate sau, în cazul în care decesul are loc înainte de, încă 5 ani după deces. Legea nr. 677/2001 vizează toate datele cu caracter personal supuse prelucrării automatizate, inclusiv cele utilizate în prevenirea și combaterea infracțiunilor. Persoanele vizate beneficiază de dreptul de a fi informate cu privire la orice operațiune de prelucrare a acestor date, de acces și de a solicita modificarea acestora și de a se opune utilizării lor. Cu toate acestea, în temeiul articolului 16 din lege, persoanele vizate de prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul prevenirii și combaterii infracțiunilor nu beneficiază de aceste drepturi în cazul în care acest lucru ar putea compromite acțiunea autorităților publice. 677/2001 instituie o autoritate națională responsabilă cu monitorizarea prelucrării datelor cu caracter personal. Orice persoană care consideră că este afectată de o operațiune de prelucrare, poate solicita autorității competente să-și apere drepturile și libertățile fundamentale. În ultimă instanță, aceasta poate sesiza instanțele interne dacă răspunsul Autorității nu o satisface. Invocând art. 3 din Convenție, reclamantul se plânge de condițiile proaste de detenție în depozitul poliției din Vaslui și în închisorile din Iași și Bacău. El denunță suprapopularea închisorii, absența igienei și a apei calde, infertarea de insecte, lipsa de aerisire și de lumină naturală, calitatea slabă a hranei și a apei infestate. El se plânge, de asemenea, de condițiile de transport între aceste locuri de detenție, în vehicule vetuste, murdare și fără aerisire. Invocând la art. 8 din Convenție, reclamantul se plânge de prelevarea amprentelor sale genetice. El consideră că durata de păstrare a acestor date este excesivă în raport cu vârsta sa și cu gravitatea lacului pentru care a fost condamnat. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI A fost încălcat dreptul reclamantului de a-și respecta viața privată în sensul art. 8 alin. În special, reclamantul dispune de garanții pentru a se asigura că datele sale cu caracter personal nu sunt utilizate în mod incorect sau abuziv și că durata lor de păstrare nu este disproporționată în ceea ce privește scopul urmărit Pe de altă parte, reclamantul beneficiază de drepturile recunoscute prin legea nr. 677/2001 persoanelor ale căror date cu caracter personal fac obiectul prelucrării automatizate? În plus, accesul la o autoritate națională responsabilă cu monitorizarea prelucrării datelor cu caracter personal este deschis reclamantului Guvernul este invitat să furnizeze informații și, dacă este cazul, exemple de jurisprudență privind aplicarea în comun a dispozițiilor legii nr. 677/2001 și 76/2008. Reclamantul a fost supus, cu încălcarea articolului 3 din convenție, unor pedepse sau tratamente inumane sau degradante din cauza condițiilor de detenție în depozitul poliției din Vaslui și în închisorile din Iași și Bacau Guvernul este invitat să furnizeze informații cu privire la condițiile de detenție ale reclamantului în aceste unități.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2015-10-13
0,93
MIRCEA c. ROUMANIE
Communiquée le 13 octobre 2015 TROISIÈME SECTION Requête n o 17274/13 Armand MIRCEA contre la Roumanie introduite le 26 février 2013 EXPOSÉ DES FAITS Le requérant, M. Armand Mircea, est un ressortissant roumain né en 1975 et détenu à la pri
CtEDO 2015-06-16
0,93
AFFAIRE CONSTANTIN NISTOR c. ROUMANIE
veillance à l’extérieur (transfert des détenus vers les tribunaux, le parquet ou les hôpitaux). B. La surveillance dans la cellule des locaux de détention de la police départementale de Bacău 11. La cellule du requérant était équipée d’une
CtEDO 2015-10-13
0,93
ISTRATE c. ROUMANIE
Communiquée le 13 octobre 2015 TROISIÈME SECTION Requête n o 61295/10 Bogdan ISTRATE contre la Roumanie introduite le 11 octobre 2010 EXPOSÉ DES FAITS Le requérant, M. Bogdan Istrate, est un ressortissant roumain né en 1989 et résidant à Şe
CtEDO 2015-06-23
0,93
AFFAIRE BUTNARU ET BEJAN-PISER c. ROUMANIE
Bacău (« le tribunal départemental ») et un arrêt du 15 décembre 2005 de la cour d’appel de Bacău (« la cour d’appel »). A. La procédure pénale contre les requérants pour coups et blessures et menaces 9. À une date non précisée, D.M.M. sais
CtEDO 2014-12-18
0,92
DUTESCU c. ROUMANIE
Communiquée le 18 décembre 2014 TROISIÈME SECTION Requête n o 155/14 Mihnea Daniel DUȚESCU contre la Roumanie et deux autres requêtes (voir liste en annexe) EXPOSÉ DES FAITS 1. La requête n o 155/14 est présentée par M. Duțescu Mihnea Danie
Sursă