S.C. Blândul Ben CM S.R.L. și alții împotriva României

DECIZIA nr. 3681/04 S.C. BLÂNDUL BEN CM S.R.L. împotriva României și a altor 7 cereri (a se vedea lista anexată) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința la 18 iunie 2015 ca comitet compus din: Luis Lopez Guerra, Președintele Johannes Silvis, Valeriu Grițco, judecători și Karen Reid, grefierul secțiunii, Având în vedere cererile depuse mai sus la diferitele date indicate în tabelul adăugat, având în vedere observațiile prezentate de guvernul contestat și observațiile prezentate în răspuns de solicitanți, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Lista reclamanților și detaliile relevante ale cererilor sunt prezentate în tabelul adăugat.

Reclamațiile reclamanților în temeiul articolului 6 § 1 și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția privind neexecuția sau aplicarea întârziere a deciziilor interne în conformitate cu care reclamanții au dreptul la diferite sume pecuniare și/sau la anumite acțiuni luate de autoritățile de stat în favoarea lor au fost comunicate guvernului român („Guvernul”). AUTORIZAREA DECIZIEI având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură decizie. II.

VIOLARE ALEGATĂ A ARTICOLUL 6 § 1 AL CONVENȚIEII ȘI A ARTICOLUL 1 AL PROTOCOLULUI nr. 1 Curtea reiterează că dreptul la un tribunal protejat de art. 6 § 1 6 ar fi iluzoriu dacă sistemul juridic intern al unui stat contractant ar permite o decizie judiciară finală și obligatorie – crearea unui drept stabilit de plată sau a unei anumite acțiuni luate în favoarea reclamantului, care ar trebui considerată o „poziție” în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 – să rămână inoperantă în detrimentul unei părți (a se vedea printre multe alte autorități, Burdov v. Rusia (nr. 2) , nr. 33509/04, §§ 65 și 87, CEDO 2009). Curtea a considerat frecvent că o întârziere nejustificată în aplicarea unei hotărâri obligatorii poate încălca Convenția (a se vedea Burdov v. Rusia , nr. 59498/00, § 37, ECHR 2002-III).

Pentru a decide dacă întârzierea a fost rezonabilă, va examina în primul rând momentul în care a luat autoritățile pentru a executa hotărârea, complexitatea procedurilor de aplicare a procedurii, conducerea reclamantului și a autorităților, precum și natura premiului (a se vedea Fundation Hostel for Students of the Reformed Church and Stanomirescu c. România , citat mai sus, § 57). În cazurile prezente, după examinarea tuturor materialelor prezentate, Curtea consideră că, din diferite motive, enumerate mai jos, statul nu poate fi considerat responsabil pentru neexecuția sau pentru aplicarea întârziere a hotărârilor întârziate în favoarea reclamanților.

Prin urmare, Curtea constată că, în cererea nr. 3681/04 Hotărârea excepțională nu poate fi executată datorită unei imposibilități obiective (a se vedea Ciobanu și alții c. România (dec.), nr. 898/06, 39374/07, 1161/08 și 36461/08, § 27, 6 septembrie 2011); că, în cererile nr. 13746/05, 12860/12 și 29260/12, reclamanții și-au pierdut statutul de victimă, în măsura în care hotărârile în suspensie au fost în mod corespunzător executate și într-o întârziere rezonabilă (a se vedea, printre multe alte autorități, Halilovic v. Bosnia și Herțegovina (dec.), nr. 21206/07, § 19, 17 ianuarie 2012); ceea ce, în cererea nr. 33998/06, reclamantul și-a pierdut statutul de victimă, în măsura în care instanțele interne au recunoscut deja încălcarea și i-au acordat daune satisfăcătoare pentru întârzierea executării deciziei sale finale (în conformitate cu un contrario Cocchiarella c. Italia [GC], nr. 64886/01, §§§ 104-107, CEDO 2006 V); faptul că, în cererile nr. 25424/06 și 36636/06, deciziile finale ale reclamanților nu au fost aplicate decât parțial, deoarece reclamanții nu au cooperat cu autoritățile de stat sau nu au respectat cerințele procedurale interne, contribuind, în esență, la neexecuție (a se vedea, mutatis mutandis, Kosmidis și Kosmidou v. Grecia) , nr. 32141/04 § 27, 8 noiembrie 2007); și, în cele din urmă, că în ceea ce privește cererea nr. 50357/06,

reclamantul nu a prezentat informații semnificative, abuzând, prin urmare, dreptul său individual de cerere în sensul articolului 35 § 3 din Convenție (a se vedea Pirtskhalaishvili c. Georgia (dec.), nr. 44328/05, 29 aprilie 2010). Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că cererile sunt inadmisibile, în mod manifest nefondat, în sensul articolului 3 din Convenție și trebuie respinse în conformitate cu art. 35 § 4. III. ALTE VIOLAȚII ALEGATE A CONVENȚIEI Reclamanții au formulat, de asemenea, alte plângeri în temeiul diferitelor articole din Convenție. Cu toate acestea, având în vedere tot materialul în posesia sa și în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, Curtea constată că acestea nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților prevăzute în Convenția și în Protocolurile sale.

Rezultă că părțile respective ale cererilor sunt manifeste nefondate și trebuie respinse în conformitate cu art. 35 §§ § 3 și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide, în unanimitate, să se alăture cererilor; declară că cererile sunt inadmisibile Depuse în engleză și notificate în scris la 9 iulie 2015, Karen Reid Luis López Guerra Registrar Președintele APENDIX nr. Cererea nr. de introducere Data nașterii/datei reclamantului de înregistrare Hotărâri interne relevante (deciziile) 3681/04 15/12/2003 S.C. BLANDUL BEN CM S.R.L. Curtea de District a Bucureștiului, 23/11/2001 Curtea Înaltă de Justiție, 23/05/2001 13746/05 01/03/2005 Eugen BĂLĂNESCU 19/03/1959 Tribunalul Constanța, 23/05/2002 25424/06 08/06/2006 S.C.

KHAWAM UNITED COMPANY S.R.L. Curtea de district din București, 07/03/2005 33998/06 09/08/2006 Adriana BOGIENU 20/02/1956 Dâmbovița County Court, 31/10/2005 36636/06 01/09/2006 Costache BĂDIC 21/07/1955 County Court, 22/10/2004 50357/06 07/12/2006 S.C. MINAS S.R.L. Murgeni Court of First Inst, 15/03/2005 12860/12 09/02/2012 Camelia Ortansa VÎNĂTORU 05/07/1958 County Court, 19/09/2011 29260/12 02/05/2012 Emanoil MIHĂILSCU 16/12/1935 Curtea de Apel a Bucureștiului, 22/10/2010

THIRD SECTION

DECISION Application no 3681/04 S.C. BLÂNDUL BEN CM S.R.L. against Romania and 7 other applications (see list appended) The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 18 June 2015 as a committee composed of: Luis Lopez Guerra, President , Johannes Silvis, Valeriu Grițco, judges , and Karen Reid, Section Registrar, Having regard to the above applications lodged on the various dates indicated in the appended table, Having regard to the observations submitted by the respondent Government and the observations in reply submitted by the applicants, Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The list of applicants and the relevant details of the applications are set out in the appended table. The applicants’ complaints under Article 6 § 1 and Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention concerning the non-enforcement or the delayed enforcement of domestic decisions according to which the applicants were entitled to various pecuniary amounts and/or to have certain actions taken by State authorities in their favour were communicated to the Romanian Government (“the Government”). THE LAW I.

JOINDER OF THE APPLICATIONS

Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single decision. II. ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 6 § 1 OF THE CONVENTION AND OF ARTICLE 1 OF PROTOCOL No. 1 The Court reiterates that the right to a tribunal protected by Article 6 would be illusory if a Contracting State’s domestic legal system allowed a final, binding judicial decision – creating an established right to payment or to have certain actions taken in the applicant’s favour, which should be considered as a “possession” within the meaning of Article 1 of Protocol No. 1 – to remain inoperative to the detriment of one party (see among many other authorities, Burdov v. Russia (no. 2) , no. 33509/04, §§ 65 and 87, ECHR 2009). The Court has frequently held that an unreasonably long delay in the enforcement of a binding judgment may breach the Convention (see Burdov v. Russia , no. 59498/00, § 37, ECHR 2002-III).

To decide if the delay was reasonable, it will first look at the time it took the authorities to execute the judgment, the complexity of the enforcement proceedings, the conduct of the applicant and the authorities, and the nature of the award (see Foundation Hostel for Students of the Reformed Church and Stanomirescu v. Romania , cited above, § 57). In the present cases, after having examined all the material submitted to it, the Court considers that for various reasons, enumerated below, the State cannot be held liable for the non-enforcement or the delayed enforcement of the outstanding judgments given in the applicants’ favour. The Court thus notes that in application no. 3681/04 the outstanding judgment cannot be enforced due to an objective impossibility (see Ciobanu and Others v. Romania (dec.), nos.

898/06, 39374/07, 1161/08 and 36461/08, § 27, 6 September 2011); that in applications nos. 13746/05, 12860/12 and 29260/12 the applicants have lost their victim status, in so far as the outstanding judgments had been duly enforced and within a reasonable delay (see, among many other authorities, Halilovic v. Bosnia and Herzegovina (dec.), no. 21206/07, § 19, 17 January 2012); that in application no. 33998/06 the applicant has lost her victim status, in so far as the domestic courts already acknowledged the breach and awarded her satisfactory damages for the delay in enforcement of her final decision ( per a contrario Cocchiarella v. Italy [GC], no. 64886/01, §§ 104-107, ECHR 2006 V); that in applications nos.

25424/06 and 36636/06 the applicants’ final decisions had only been partially enforced as the applicants have failed to cooperate with the State authorities or comply with the domestic procedural requirements, thus contributing essentially to the non ‑ enforcement (see, mutatis mutandis, Kosmidis and Kosmidou v. Greece , no. 32141/04 § 27, 8 November 2007); and, finally, that in respect of the application no. 50357/06, the applicant has failed to submit significant information, abusing therefore his right of individual petition within the meaning of Article 35 § 3 of the Convention (see Pirtskhalaishvili v. Georgia (dec.), no. 44328/05, 29 April 2010). In view of the above, the Court finds that the applications are inadmissible as manifestly ill-founded within the meaning of Article 35 § 3 of the Convention and must be rejected in accordance with Article 35 § 4. III.

OTHER ALLEGED VIOLATIONS OF THE CONVENTION

The applicants also raised other complaints under various Articles of the Convention. However, in light of all the material in its possession and in so far as the matters complained of are within its competence, the Court finds that they do not disclose any appearance of a violation of the rights and freedoms set out in the Convention and its Protocols. It follows that the respective parts of the applications are manifestly ill-founded and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 and 4 of the Convention. For these reasons, the Court, unanimously, Decides to join the applications; Declares the applications inadmissible . Done in English and notified in writing on 9 July 2015. Karen Reid Luis López Guerra Registrar President APPENDIX No. Application no. date of introduction Applicant name date of birth/date of registration Relevant domestic decision(s) 3681/04 15/12/2003

S.C. BLANDUL BEN CM S.R.L.

Bucharest District Court, 23/11/2001 High Court of Justice, 23/05/2001 13746/05 01/03/2005 Eugen BĂLĂNESCU 19/03/1959 Constanța County Court, 23/05/2002 25424/06 08/06/2006

S.C. KHAWAM UNITED COMPANY S.R.L.

Bucharest District Court, 07/03/2005 33998/06 09/08/2006 Adriana BOGHEANU 20/02/1956 Dâmbovița County Court, 31/10/2005 36636/06 01/09/2006 Costache BĂDIC 21/07/1955 Galați County Court, 22/10/2004 50357/06 07/12/2006 S.C. MINAS S.R.L. Murgeni Court of First Instance, 15/03/2005 12860/12 09/02/2012 Camelia Ortansa VÎNĂTORU 05/07/1958 Argeș County Court, 19/09/2011 29260/12 02/05/2012 Emanoil MIHĂILESCU 16/12/1935 Bucharest Court of Appeal, 22/10/2010