CtEDO 22.06.2015 Auto

CODOI c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
22.06.2015
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Affaire communiquée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
CODOI c. ROUMANIE (CtEDO, 2015)
HUDOC · oficial

Comunicat la 22 iunie 2015 Secțiunea a treia Cerere nr. 8142/15 Iosif CODOI și Katalin CODOI împotriva României, introdusă la 4 februarie 2015 EXPOSAT DE FAPTE, reclamanții, domnul Iosif Codoi și domnul Katalin Codoi, sunt resortisanți români născuți în 1940 și, respectiv, 1942, rezidenți în Târgu-Mureș. Ei sunt reprezentați în fața Curții de către domnul Szekely, avocat la Târgu-Mureș. Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de reclamanți, pot fi rezumate după cum urmează: la 15 noiembrie 2008, fiul reclamanților se întorcea la domiciliul său. Potrivit spuselor unui martor, a fost atacat de cinci persoane și grav rănit. În aceeași zi, o echipă de poliție judiciară a efectuat o cercetare la fața locului și au fost făcute fotografii. Un raport medico-legal din 18 noiembrie 2008 a arătat că fiul reclamanților prezenta mai multe leziuni la nivelul capului, care fuseseră cauzate de lovituri repetate cu un obiect dur. În lunile noiembrie și decembrie 2008, douăzeci și opt de persoane fără domiciliu fix și fără loc de muncă, care făceau parte din vecinătatea fiului reclamanților, precum și reclamantul însuși au fost ascultate de poliția judiciară. La 3 decembrie 2008, fiul reclamanților a murit la spital. La 4 decembrie 2008, reclamanții au depus o plângere penală și nu s-a constatat că documentele din dosarul în sine erau părți civile. Un certificat medical eliberat la 5 decembrie 2008 a scos în evidență faptul că fiul reclamanților murise din cauza violenței care provocaseră în casa sa un politraumatism. La 19 februarie 2009, urmărirea penală in rem au fost deschise de către autorități. În februarie 2009, poliția judiciară a ascultat încă trei persoane, iar raportul de autopsie emis la 20 februarie 2009 a confirmat concluziile raportului medico-legal din 18 noiembrie 2008, precizând că există o legătură cauzală între violența suferită și deces. Printr-o decizie din 23 iunie 2009, procurorul a decis clasificarea cazului în categoria cazurilor cu autor necunoscut. El a menționat că fiul reclamanților era șomer, consuma alcool în mod regulat, frecventa mediul de afaceri al vagabonzilor (boschetari) și nu întreținea relații bune cu familia sa. În septembrie 2009 și septembrie 2012, două dintre aceste persoane au fost audiate de poliția judiciară. La 5 noiembrie 2012, una dintre persoanele indicate de reclamant a fost supusă testului poligrafului. Potrivit celor opt procese-verbale desfășurate în perioada 2012-2015, poliția judiciară s-a deplasat în cartierul în care locuise fiul reclamanților și a efectuat verificări la diferite persoane, fără a obține informații relevante în cadrul anchetei. Reclamanții au fost informați cu privire la stadiul anchetei numai în urma cererilor lor repetate în acest sens, la 11 mai 2011, 28 În noiembrie 2012 și 21 iunie 2013, au fost informați, precum și au fost luate măsuri de punere în aplicare și că persoanele pe care reclamanții le-au indicat ca fiind autorii prezumați ai faptelor au fost audiate. Cu toate acestea, cauza a fost clasificată în categoria cazurilor cu autori necunoscuți. Invocând art. 6 din Convenție, reclamanții denunță absența unei anchete prompte pentru a identifica și pedepsi agresorii fiului lor. Invocând art. 13 din Convenție, reclamanții declară că nu dispun de nicio cale de atac internă care să le permită să denunțe durata excesivă a anchetei. Având în vedere protecția procedurală a dreptului la viață, ancheta efectuată de autoritățile interne cu privire la uciderea fiului reclamanților a îndeplinit cerințele art. 2 din Convenție

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă