PENDIUC v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
PENDIUC v. ROMANIA (CtEDO, 2015)
Comunicat la 1 septembrie 2015 THIRD SECTION Cerere nr. 17605/15 Emanuela Elena PENDIC împotriva României depusă la 3 aprilie 2015 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dna Emanuela Elena Pendiuc, este o națională română, născut în 1981 și locuiește în Pitești. Ea este reprezentată în fața Curții de către dna A.E. Ciurea, avocată care practică în București. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. La 4 septembrie 2014, reclamantul a fost prescris cu medicamentul necesar pentru a evita avortul și a fost recomandat să ia medicamentul de două ori pe zi. La 29 septembrie 2014, reclamantul a fost convocat de Departamentul Național Anticorupție („NAD”) pentru a fi auzit ca martor în ceea ce privește procedurile penale deschise împotriva tatălui său, printre altele Tatăl ei a fost primarul lui Pitești și membrul celui mai mare partid politic care formează actualul Guvern român. Ședința a fost programată pentru 31 octombrie 2014. La 31 octombrie 2014, deoarece a avut câteva complicații în ceea ce privește sarcina, reclamantul s-a dus la spital pentru investigații medicale care au confirmat complicațiile și a recomandat-o să continue tratamentul prescris și să se odihnească. La întoarcerea ei din spital, doi ofițeri de poliție au prezentat-o cu ordinea de a apărea și a dus-o la biroul NAD. În timpul audierii, reclamantul a informat cele două procurori care investigau cazul cu privire la starea medicală slabă, tratamentul ei obligatoriu și efectele adverse care includeau amețeli și senzații leșine. La 6 noiembrie 2014, câțiva ofițeri de poliție au venit la domiciliul reclamantului și au dus-o la biroul NAD pentru a fi auzit din nou în ceea ce privește procedurile penale deschise împotriva tatălui ei. Odată ce a sosit la biroul NAD, procurorul a investigat cazul, a lăsat-o să aștepte opt ore în hol. În acel timp a fost forțată să stea și nu a avut acces la hrană sau apă. După opt ore declarația ei a fost luată în prezența reprezentanților ei legali aleși. În aceeași dată, la ora 18:00, procurorii care au investigat cazul au informat reclamantul, în prezența reprezentanților legali ales ai ei, că a fost deschisă o procedură penală împotriva ei și că ea a fost acuzată de complicitate de a lua mită și de spălare de bani. În aceeași dată, în jurul ora 19:00, NAD a plasat reclamantul în custodie de poliție timp de douăzeci de patru ore și a ordonat ca ea să fie reținută în Centrul de Detenție al Departamentului de Poliție din București („Centrul”). La 7 noiembrie 2014, județul București a respins cererea NAD de a deține reclamantul în așteptarea procesului timp de treizeci de zile și a ordonat eliberarea reclamantului cu condiția să nu părăsească țara. În examinarea situației personale a reclamantului, instanța a remarcat, printre altele, că ea a fost o fostă prezentatoare națională de televiziune și un producător de filme. Reclamantul a declarat că, în timpul detenției în Centrul, doctorul centrului de detenție a refuzat să-i ofere tratamentul necesar pentru sarcina ei. De asemenea, autoritățile centrului de detenție nu i-a furnizat mâncare sau apă până la dimineața următoare, atunci când a primit unele alimente neadecvate pentru starea ei care nu a putut să mănânce. În plus, ea a fost reținută într-o celulă de 5 metri pătrați, cu alte trei persoane care fumau, deși a informat autoritățile că nu fumează și că în starea ei fumul era dăunător. Celulă era rece și a fost forțată să doarmă într-un pat care avea doar o saltea, fără lenjerie de pat și un duvet. Celulă era dotata cu o chiuvetă și o toaletă turcă. Toaleta a fost separată de restul celulei de o perdea și a fost acoperită cu un dispozitiv de plastic pentru a împiedica șobolanii să intre în celulă. Un duș a fost aranjat deasupra toaletei care a fost folosit, de asemenea, pentru scufundarea toaletei. Nu a fost disponibilă apă caldă în timpul detenției ei și apa rece din chiuvetă a fost nesănită și nu ar fi putut fi folosit pentru a bea. În plus, ea a fost permisă doar 30 de minute de exercițiu în aer liber în același timp, cu celelalte trei persoane reținute cu ea într-o curte de 6 sau 7 metri pătrați cu pereți de 3 metri înalți și acoperiți de un grătar de metal. Celelalte trei persoane din curte fumau constant si curtea era umpluta cu fum de tigara deoarece aerul proaspat nu putea intra in curte ca urmare a peretilor laterale foarte înalte. Reclamantul se plânge, în temeiul articolului 3 din Convenție, că a fost supusă unor tratamente inumane și degradante, precum și suferințe fizice și mentale intense, deoarece, chiar dacă autoritățile naționale au fost conștienți de starea ei medicală gravă, a fost forțată să aștepte opt ore fără apă, alimente sau un loc de a sta la biroul Departamentului Național Anticorupție în așteptarea întrebării sale. În plus, ea a fost deținută într-o celulă suprapopulată, squalidă și rece cu fumatori, fără aer curat suficient, exercițiu fizic, alimente sau apă, fără acces la apă caldă și fără a fi furnizat cu lenjerie de pat și un dublu. În plus, doctorul Departamentului de Poliție din București a refuzat să-i furnizeze tratamentul necesar pentru a evita avortul. Având în vedere starea ei medicală, incapacitatea reclamantului de a avea acces la alimente, apă și un loc de a sta pentru perioada pe care a petrecut-o la Biroul Național de Anticorupție în așteptarea interogarii înainte de a-i plasa în custodie de poliție constituie tratamente inumane și degradante în încălcarea drepturilor sale garantate de art. 3 din Convenția? A fost reclamantul supus unor tratamente inumane și degradante, în încălcarea articolului 3 din Convenție, din cauza: a) condițiile materiale de detenție, inclusiv lipsa de separare între fumatori și nefumatori, în Centrul de Detenție al Departamentului de Poliție de la București; b) lipsa de tratament medical adecvat în timpul detenției ei pentru starea ei medicală?