L.N.T. v. THE NETHERLANDS AND ITALY

Decizia nr. 28686/14 L.N.T. împotriva Țărilor de Jos și a Italiei Curții Europene a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care așezează la 17 noiembrie 2015 în calitate de comitet compus din: Helen Keller, președinte, Johannes Silvis, Pere Pastor Vilanova, judecători și Marialena Tsirli, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 15 aprilie 2014, Având în vedere măsura intermediară indicată guvernului Țărilor de Jos în temeiul articolului 39 din Regulamentul Curții și faptul că această măsură intermediară a fost respectată, având în vedere observațiile părților, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTELE ȘI PROCEDURA Reclamantul, dna L.N.T., este un național eritrean, care s-a născut în 1989 și se află în prezent în Țările de Jos. Președintele Secției a decis că identitatea reclamantului nu ar trebui să fie divulgată publicului (art. 47 § 4). Ea a fost reprezentată în fața Curții de către dna Melchers, un avocat care practică în Utrecht. Guvernul Țărilor de Jos a fost reprezentat de agentul lor, dl. R.A.A. Böcker, din Ministerul Afacerilor Externe. Guvernul italian a fost reprezentat de agentul lor, dna E. Spatafora, și co-agentul lor, dl G. Mauro Pellegrini. Reclamantul, al cărui cerere de azil nu a fost luată în vederea examinării în Țările de Jos, s-a plâns că transferul ei din Olanda către Italia în temeiul „Regulamentului Dublin” [Regulamentul (CE) nr. 343/2003 al Consiliului din 18 februarie 2003 de stabilire a criteriilor și mecanismelor pentru determinarea statului membru responsabil pentru examinarea unei cereri de azil depuse într-unul dintre statele membre de către un național de țară terță] ar fi încălcat drepturile sale în temeiul articolului 3 din convenție. De asemenea, în temeiul articolului 8 și al articolului 13 din Convenție, președintele Secțiunii a hotărât, în temeiul articolului 39 din Regulamentul Curții, să indice Guvernului Țărilor de Jos că este de dorit în interesul părților și conducerea corectă a procedurii în fața Curții să nu îndepărteze reclamantul în Italia până la o notificare suplimentară. După ce cele două guverne contestate au primit notificarea cererii, Guvernul Țărilor de Jos a informat Curtea că reclamantul va fi invitat să depună o nouă cerere de azil, că această cerere va fi examinată în Țările de Jos și că autoritățile italiene au fost informate că reclamantul nu va fi returnat în Italia. Pe această bază, Guvernul Țărilor de Jos a solicitat Curtea să excludă cazul din lista cazurilor în curs. La 28 august 2015, reclamantul a informat Curtea că va depune în Olanda o nouă cerere de azil și că nu a vrut să mențină cererea. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că această chestiune a fost rezolvată în sensul articolului 37 § 1 litera (b) din Convenție și că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și în Protocolurile sale, nu o impune să continue examinarea cererii în temeiul articolului § 1 în amendă. Prin urmare, cazul ar trebui să fie eliminat din listă și aplicarea articolului 39 din Regulamentul Curții se încheie astfel. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Efectuată în engleză și notificată în scris la 10 decembrie 2015, Marialena Tsirli Helen Keller Președintele Adjunct Registrar Helen Keller

THIRD SECTION

DECISION

Application no 28686/14

L.N.T.

against the Netherlands and Italy

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 17

November 2015 as a Committee composed of:

Helen Keller,

President,

Johannes Silvis,

Pere Pastor Vilanova,

judges,

and Marialena Tsirli,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 15 April 2014,

Having regard to the interim measure indicated to the Netherlands Government under Rule 39 of the Rules of Court and the fact that this interim measure has been complied with,

Having regard to the parties’ submissions,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS AND PROCEDURE

1.

The applicant, Ms L.N.T., is an Eritrean national, who was born in 1989 and is currently residing in the Netherlands. The President of the Section decided that the applicant’s identity should not be disclosed to the public (Rule 47 § 4). She was represented before the Court by Ms

M.

Melchers, a lawyer practising in Utrecht.

2.

The Netherlands Government were represented by their Agent, Mr

R.A.A. Böcker, of the Ministry of Foreign Affairs. The Italian Government were represented by their Agent, Ms E. Spatafora, and their co

‑

Agent, Mr G. Mauro Pellegrini.

3.

The applicant, whose asylum request was not taken up for examination in the Netherlands, complained that her transfer from the Netherlands to Italy under the “Dublin Regulation” (Council Regulation (EC) No 343/2003 of 18 February 2003 establishing the criteria and mechanisms for determining the Member State responsible for examining an asylum application lodged in one of the Member States by a third-country national) would be in violation of her rights under Article 3 of the Convention. She also raised complaints under Article 8 and Article 13 of the Convention.

4.

On 15 April 2014, the President of the Section decided, under Rule 39 of the Rules of the Court, to indicate to the Netherlands Government that it was desirable in the interest of the parties and the proper conduct of the proceedings before the Court not to remove the applicant to Italy until further notice.

5.

After the two respondent Governments had been given notice of the application, the Netherlands Government informed the Court that the applicant would be invited to file a fresh asylum request, that this request would be examined in the Netherlands and that the Italian authorities had been informed that the applicant would not be returned to Italy. On this basis, the Netherlands Government requested the Court to strike the case out of the list of pending cases. On 28 August 2015, the applicant informed the Court that she would file a fresh asylum request in the Netherlands and that she did not wish to maintain her application.

THE LAW

6.

In the light of the above, the Court considers that the matter has been resolved within the meaning of Article 37 § 1 (b) of the Convention and that respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols does not require it to continue the examination of the application under Article

37

7.

Accordingly, the case should be struck out of the list and the application of Rule 39 of the Rules of Court comes therefore to an end.

For these reasons, the Court, unanimously,

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Done in English and notified in writing on 10 December 2015.

Marialena Tsirli

Helen Keller

Deputy Registrar

President